Banca Naţională a României

Departamentul pentru Relaţii Internaţionale din cadrul Fondului Monetar Internaţional (FMI) a emis ieri seara comunicatul de presă prezentat mai jos (versiunea originală în limba engleză poate fi găsită pe pagina web a Fondului Monetar Internaţional cu sediul in Washington, DC: http://www.imf.org/external/np/sec/pr/2001/pr0143.htm).

FMI Aprobă un acord de împrumut stand-by pe o perioadă de 18 luni, în valoare de 383 milioane dolari

Astăzi, Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a aprobat un acord de împrumut stand-by de 18 luni în valoare de 300 milioane DST (aproximativ 383 milioane dolari) pentru România. Această decizie va oferi României posibilitatea de a trage imediat de la FMI 52 milioane DST (aproximativ 66 milioane dolari).

Urmare discuţiilor Consiliului Director, Anne Krueger, director general adjunct şi preşedinte supleant al Consiliului Director, a declarat:

"În contextul deciziei de accelerare a aderării la UE, autorităţile române au iniţiat un program economic care să asigure stabilitate macroeconomică, creştere economică puternic sustenabilă şi tranziţia efectivă la economia de piaţă. În contextul existenţei câtorva programe anterioare care au eşuat înainte de a fi finalizate, autorităţile şi-au exprimat hotărârea fermă de a realiza toate componentele programului propus. Programul cuprinde politici ce vizează restricţii fiscale, cvasifiscale şi salariale. Politicile de ajustări structurale reflectă în special necesitatea de a accelera procesul de privatizare şi de a plasa sectorul energetic pe un drum profitabil. Măsurile macroeconomice şi structurale importante, incluzând măsurile fiscale recente şi prezentarea în Parlament a bugetului pentru anul 2002, au fost implementate în prealabil. Implementarea în continuare a măsurilor stabilite împreună cu hotărârea de a întreprinde o strategie de stabilizare solidă şi susţinută şi reforma structurală vor fi importante pentru succesul programului.

O componentă crucială a programului este reducerea deficitului cvasifiscal şi în special a pierderilor mari înregistrate de întreprinderile de stat din sectorul energetic. De aceea, programul Guvernului include ajustări ale preţurilor energiei, măsuri de îmbunătăţire a ratelor de încasare la utilităţile principale, precum şi controlul creşterii salariilor şi reducerea numărului de salariaţi în întreprinderile de stat în 2002. Implementarea acestor măsuri va fi de o importanţă critică atât pentru profitabilitatea întreprinderilor, cât şi pentru succesul strategiei de dezinflaţie.

Politica monetară, implementată pe fondul promovării unui regim de curs de schimb managed floating, va acomoda obiectivele de reducere a inflaţiei şi de protejare a sustenabilităţii externe. Alegerea de către autorităţi a unei strategii graduale de dezinflaţie reflectă dificultăţi atât în eliminarea mecanismului de indexare salarială promovat în trecut cât şi de a impune o disciplină financiară fermă în întreprinderile de stat.

Guvernul este ferm hotărât să reducă dimensiunea sectorului de stat şi să avanseze cu câteva proiecte de privatizare majore. Strategia de privatizare a celei mai mari bănci în proprietatea statului, BCR, a fost deja aprobată şi implică vânzarea totală a capitalului deţinut de stat şi transferul controlului către un investitor strategic. Privatizarea sectoarelor privind distribuţia electricităţii şi gazelor naturale prevăzută a se efectua pe perioada de derulare a acestui program, precum şi investiţiile străine directe vor fi esenţiale pentru reducerea pierderilor financiare şi îmbunătăţirea performanţelor reale în aceste sectoare. Este important ca privatizarea să se desfăşoare pe baza unor proceduri transparente", a declarat d-ra Krueger.

ANEXĂ

Evoluţii economice recente

În prima jumătate a anului 2001, creşterea de 5 procente a PIB a fost determinată în principal de cererea internă. Deficitul de cont curent s-a accentuat, iar scăderea inflaţiei a fost totuşi mai mică decât s-a prevăzut. Deşi exporturile au continuat să înregistreze o creştere viguroasă, importurile exprimate în dolari au crescut cu 30%, şi ca urmare, deficitul de cont curent aproape s-a triplat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2000. În primele opt luni ale anului 2001, deficitul fiscal a fost de 2,4% din PIB, uşor în creştere comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, în ciuda creşterii economice mai puternice şi a unei ţinte inferioare a deficitului la nivelul întregului an. Banca Naţională a României a continuat să aplice o politică monetară în condiţiile unui regim de curs de schimb managed floating, având ca obiectiv evitarea unei aprecieri reale excesive a cursului de schimb.

Conţinutul programului

Programul vizează dezinflaţia graduală şi menţinerea deficitului de cont curent extern, concomitent cu accelerarea reformelor structurale şi întărirea perspectivelor de creştere economică. Abordarea graduală a dezinflaţiei - rata inflaţiei este prevăzută să scadă de la 40 procente la începutul anului 2001 la 22 procente la sfârşitul anului 2002 şi la sub 10 procente pe termen mediu - reflectă dificultăţile în eliminarea inerţiei inflaţioniste în contextul indexărilor salariale anterioare, precum şi necesitatea ajustării preţurilor. Scăderea deficitului de cont curent extern prevăzută în 2002 reflectă anticipările privind menţinerea unei creşteri economice solide bazate în primul rând pe creşterea previzionată a investiţiilor private.

Pentru atingerea acestor obiective, punctele cheie ale programului sunt următoarele: (i) ajustare fiscala de 1 procent din PIB la sfârşitul anului 2002; (ii) reducerea pierderilor în sectorul energetic la aproximativ 11 procente din PIB ceea ce va duce la îmbunătăţirea raportului economii/investiţii în sectorul întreprinderilor de stat cu cel puţin 3 procente din PIB; (iii) politica salarială în sectorul public consistentă cu ţinta de dezinflaţie şi, alături de reduceri de personal, scăderea costurilor cu forţa de muncă în întreprinderile de stat; (iv) program monetar consistent cu ţinta de inflaţie şi cu evoluţia balanţei de plăţi; (v) reforme structurale care să includă un program de privatizare ambiţios care să reducă dimensiunea sectorului public şi măsuri pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri; şi (vi) întărirea cadrului legal şi de supraveghere a sistemului financiar.

În ceea ce priveşte politica valutară, autorităţile vor menţine actualul regim de curs de schimb, respectiv managed floating, pentru atingerea nivelului de inflaţie stabilit şi păstrarea echilibrului extern. Programul monetar reflectă proiecţiile cererii de monedă în concordanţă cu ţinta de inflaţie, creşterea PIB, şi o remonetizare graduală continuă. Masa monetară este proiectată să crească cu 51 procente în termeni reali, iar creditul către sectorul privat cu aproximativ 7 procente în termeni reali. Sprijinită de stricta implementare a politicilor salarială şi fiscală, în conducerea politicilor monetară şi valutară, BNR va pune accent pe atingerea obiectivului de inflaţie, fără a pune în pericol viabilitatea externă. Ponderea euro în coşul valutar folosit de BNR pentru a decide intervenţiile pe piaţa valutară va creşte gradual, pentru a asigura mai multă stabilitate în relaţiile economice cu principalii parteneri. Măsurile de întărire a cadrului legal şi de supraveghere în sectorul financiar vor aduce România mai aproape de cele mai bune practici internaţionale, aşa cum sunt definite în Principiile de la Basel, şi de armonizarea cu UE, şi vor întări încrederea în sistemul financiar.

Prin implementarea programului de politici economice, perspectiva pe termen mediu este favorabilă. Creşterea continuă şi solidă a exporturilor şi evoluţia cursului de schimb real indică menţinerea unei competitivităţi sănătoase. Prin implementarea efectivă a politicilor economice pe perioada de derulare a programului şi pe termen mediu, deficitul de cont curent este estimat să scadă la 5 procente din PIB, un nivel conform cu nivelul prognozat de creştere al investiţiilor private, investiţiilor străine directe şi a PIB. De asemenea, deficitele de cont curent prognozate implică o creştere moderată a datoriei externe brute în raport cu PIB, aceasta atingând 32 procente, în timp ce datoria externă netă va scădea.

România a devenit membră a FMI la 15 decembrie 1972. În prezent, cota României este de 1,03 miliarde DST (aproximativ 1,3 miliarde dolari), iar creditele în derulare însumează 185 milioane DST (aproximativ 236 milioane dolari).

Tabel 1. România: Principalii indicatori economici

Acest text se regăseşte şi pe pagina web a biroului FMI în România, la adresa http://www.fmi.ro/