Cadrul legal
Banca Naţională a României este banca centrală a României. Este o instituţie publică independentă, cu sediul central în municipiul Bucureşti, str. Lipscani nr. 25, sector 3.
Obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea şi menţinerea stabilității prețurilor (conform Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată pe website).
Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a statului, fără a prejudicia îndeplinirea obiectivului său fundamental.
Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.
Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Naţională a României (BNR) este membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE).
Alte acte normative care acordă competențe suplimentare Băncii Naționale a României sunt:
Întreaga colecţie de legislaţie financiar-bancară aflată în administrarea BNR, inclusiv cea a legislaţiei secundare emise de banca centrală în conformitate cu prevederile art. 48 din Legea nr. 312/2004 se regăsesc pe pagina web: Legislație financiar-bancară, respectiv Index de reglementări BNR.
Principalele atribuții ale BNR
- elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;
- autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;
- emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
- stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
- administrarea rezervelor internaţionale ale României.
Banca Naţională a României are dreptul exclusiv de emisiune monetară, fiind singura instituţie autorizată să emită însemne monetare, în baza unui program de emisiune dimensionat în funcţie de nevoile reale ale circulaţiei băneşti.
Banca centrală are competenţa exclusivă de autorizare şi reglementare în domeniul bancar şi este responsabilă cu supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, în scopul asigurării funcţionării şi viabilităţii sistemului bancar, monitorizarea instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul general şi supravegherea prudenţială a instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, care își desfăşoară activitatea pe teritoriul României, supravegherea sistemelor de plăţi şi a celor de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare.
Banca Naţională a României ţine în evidenţele sale contul curent general al Trezoreriei statului, deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice. Prin lege, este interzisă finanţarea directă a instituţiilor publice de către autoritatea monetară sau accesul privilegiat al acestora la resursele instituţiilor financiare.
Conducerea și organizarea BNR
Banca Naţională a României este condusă de un Consiliu de administraţie. Acesta este alcătuit din 9 membri numiţi de Parlament, cu nominalizarea conducerii executive, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Membrii Consiliului de administraţie nu pot fi membri ai Parlamentului şi nu pot face parte, potrivit legii, din justiţie sau din administraţia publică. Structura executivă permanentă a Băncii Naţionale este formată din guvernator şi 3 viceguvernatori, dintre care unul este prim-viceguvernator. Ceilalţi 5 membri nu sunt salariaţi ai BNR. Preşedintele Consiliului de administraţie este guvernatorul Băncii Naţionale a României.
Consiliul de administraţie este organismul cu drept de decizie în ceea ce priveşte politicile în domeniul monetar şi al cursului de schimb, autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, monitorizarea sistemelor de plăţi, organizarea internă a băncii. Consiliul de administraţie hotărăşte, de asemenea, care sunt atribuţiile ce revin structurilor executive şi personalului Băncii Naţionale a României.
Pentru asigurarea eficienţei procesului decizional, în cadrul BNR funcţionează o serie de structuri operative cu responsabilităţi în exercitarea principalelor funcţii ale băncii centrale:
- Comitetul de politică monetară;
- Comitetul de supraveghere;
- Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale;
- Comitetul de pregătire a trecerii la euro;
- Comitetul de risc;
- Comitetul de audit;
- Comitetul de Plăți;
- Comitetul de management al infrastructurilor pieței financiare operate de Banca Națională a României.
Informații detaliate privind atribuțiile acestor comitete se regăsesc în Raportul anual.
Membrii Consiliului de administraţie al BNR se regăsesc aici.
Structura organizatorică a BNR, precum și numele și prenumele persoanelor din conducere sunt publicate pe website.
La nivelul BNR, compartimentul specializat de informare şi relaţii publice este reprezentat de Direcţia comunicare şi relaţii cu publicul, în cadrul căreia sunt organizate distinct Serviciul informare publică și documentare și Serviciului relații mass-media, pentru activitatea de informare publică directă a persoanelor, respectiv cea de informare a presei, fiind astfel respectate prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum și art. 3 alin. (2) și art. 5 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Atribuțiile direcțiilor din cadrul băncii centrale se regăsesc în cadrul Regulamentului de organizare și funționare al Băncii Naționale a României.
Alte informații publice
Coordonatele de contact ale instituției și programul de lucru sunt publicate pe pagina de Contact.
Programul de audiențe și modalitatea de înscriere în audiență sunt publicate pe pagina de Audiențe.
Situaţiile financiare ale Băncii Naţionale a României, la 31 decembrie, sunt publicate în Raportul anual a Băncii Naţionale a României pe pagina Internet a instituţiei www.bnr.ro, secţiunea Publicaţii, Publicaţii periodice.
Pe site-ul oficial al instituției se regăsesc publicate:
Lista categoriilor de documente produse (emise) și/sau gestionate de BNR, precum și Lista documentelor de interes public produse (emise) și/sau gestionate de BNR se regăsesc pe pagina de Informare Publică.
În cazul în care se consideră că dreptul de acces la informaţii de interes public a fost încălcat prin primirea unui răspuns negativ în mod nejustificat, se poate transmite, în atenția guvernatorului Băncii Naționale a României, o Reclamație administrativă, iar în cazul depășirii termenului legal de răspuns, se poate semnala situația prin transmiterea unui Formular-tip. Ambele formulare sunt disponibile pentru descărcare online.
De asemenea, solicitantul care, după primirea răspunsului la reclamația administrativă, se consideră în continuare lezat în drepturile sale prevăzute de lege, poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor prevăzute la art. 7 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Data ultimei actualizări: 16 octombrie 2023