La sfârşitul lunii septembrie, masa monetară (M2) a fost de 235 145 miliarde lei. Faţă de luna anterioară, aceasta a înregistrat o creştere nominală de 3,8 la sută (1,9 la sută în termeni reali). Sursele de expansiune monetară au fost atât activele externe nete, cât şi activele interne nete.
Activele externe nete au crescut cu 3,1 la sută, până la 150 393 miliarde lei, prin majorarea cu 3,7 la sută a componentei "Valute convertibile" şi menţinerea practic constantă a componentei "Aur". Componenta "Valute convertibile" s-a majorat în principal pe seama depunerilor în valută în sistemul bancar ale agenţilor economici şi populaţiei.
Activele interne nete s-au majorat cu 5,1 la sută, până la 84 752 miliarde lei, în condiţiile în care creditul intern a sporit cu 5,3 la sută, până la 129 349 miliarde lei, iar alte active nete şi-au majorat soldul negativ cu 5,8 la sută.
Creditul neguvernamental a crescut în luna septembrie cu 3,9 la sută (în termeni reali creşterea cumulată pe primele nouă luni ale anului s-a cifrat la 13,6 la sută) până la 103 230 miliarde lei, pe seama creşterii creditului în lei cu 6,8 la sută şi a creditului în valută cu 2,0 la sută (exprimată în lei, componenta în valută a crescut cu 0,6 la sută). Creditul guvernamental net s-a majorat cu 11,3 la sută (până la 26 119 miliarde lei), fiind în principal rezultatul scăderii disponibilităţilor în valută ale Ministerului Finanţelor Publice la Banca Naţională a României.
Masa monetară în sens restrâns (M1) s-a majorat cu 6,0 la sută, până la 51 073 miliarde lei, fiind rezultatul creşterii cu 9,4 la sută a numerarului în circulaţie (care s-a cifrat la 32 645 miliarde lei) şi al majorării cu 0,5 la sută a disponibilităţilor în conturi la vedere (până la 18 427 miliarde lei). Creşterea numerarului în circulaţie a fost determinată, în principal, de următorii factori: (i) majorarea salariilor personalului bugetar în corelaţie cu inflaţia (etapa a III-a); (ii) indexarea pensiilor (etapa a III-a); (iii) reducerea încasărilor de numerar, datorită numărului relativ mic de zile lucrătoare de la sfârşitul lunii septembrie.
Cvasibanii au înregistrat o creştere de 3,2 la sută, până la 184 072 miliarde lei. Economiile populaţiei s-au majorat cu 2,4 la sută, până la 55 327 miliarde lei (ponderea acestora în masa monetară cifrându-se la 23,5 la sută) în timp ce titlurile de stat în lei deţinute de populaţie au înregistrat o scădere de 2,5 la sută, ajungând la 14 337 miliarde lei. Depozitele bancare în valută ale populaţiei (exprimate în dolari) au crescut cu 3,2 la sută, în timp ce volumul titlurilor de stat în valută deţinute de populaţie (reprezentând echivalentul a 101,1 milioane dolari) s-a diminuat cu 7,2 la sută.
Depozitele în lei ale agenţilor economici au crescut cu 1,2 la sută, până la 21 947 miliarde lei. În cadrul acestora, depozitele pe termen au crescut cu 0,4 la sută (până la 12 596 miliarde lei), depozitele condiţionate s-au majorat cu 2,6 la sută (cifrându-se la 4 545 miliarde lei) iar certificatele de depozit au crescut cu 1,9 la sută (până la 4 807 miliarde lei). Depozitele în valută ale rezidenţilor (inclusiv populaţia), exprimate în lei, au crescut cu 4,0 la sută, până la 106 797 miliarde lei (exprimate în dolari, depozitele în valută au crescut cu 2,6 la sută, ajungând la 3 506 milioane dolari).
La sfârşitul lunii septembrie, sectorul nebancar deţinea titluri de stat într-un volum de 31 563 miliarde lei (în scădere cu 2,4 la sută faţă de luna august). Titlurile în valută deţinute de sectorul nebancar reprezentau, la sfârşitul lunii septembrie, echivalentul a 188,3 milioane dolari (în scădere cu 4,8 la sută faţă de luna august).