Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 14,5 la sută.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale menţine ţinta de inflaţie de 7 la sută pentru anul 2005, reiterând şi trecerea până la 30 iunie la etapa următoare a liberalizării contului de capital, în pregătirea aderării la Uniunea Europeană.
În şedinţa din 12 martie 2005, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a analizat evoluţiile recente din economia reală şi din sectorul financiar şi monetar, precum şi perspectivele acestora pentru anul în curs. În mod deosebit au fost abordate evoluţiile legate de ultimele etape de liberalizare a contului de capital şi implicaţiile acestora asupra situaţiei macroeconomice în general şi asupra pieţei financiare româneşti în special.
Analiza a reliefat cu deosebire consolidarea procesului de dezinflaţie. Creşterea preţurilor în luna februarie a fost de 0,6 la sută, ceea ce menţine rata cumulată a inflaţiei pe 12 luni sub 9 la sută. Efectele remanente ale majorării deficitului bugetar în lunile noiembrie şi decembrie 2004, creşterea accentuată a veniturilor disponibile ale salariaţilor şi societăţilor comerciale în ultimele luni, precum şi tendinţa de scădere nominală a dobânzilor la depozite bancare au fost compensate de performanţa bună a bugetului consolidat în primele luni ale anului, de creşterea producţiei, a productivităţii muncii, precum şi de tendinţa de apreciere a cursului valutar. În aceste condiţii, deşi majorarea preţurilor la energie şi creşterea accizelor pentru alinierea la standardele Uniunii Europene vor avea un impact temporar negativ asupra preţurilor la consumator, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale apreciază că ţinta pentru inflaţie, de 7 la sută în 2005, este realistă în condiţiile menţinerii unui mix de politici economice adecvat şi ale îndeplinirii obiectivelor asumate prin calendarul aderării la Uniunea Europeană.
În acest context, în urma consultărilor tehnice cu reprezentanţii Comisiei Europene, care au avut loc la Bruxelles, la 10 martie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a definit conţinutul măsurilor de salvgardare ce pot fi impuse în cadrul procesului de finalizare a liberalizării progresive a tranzacţiilor de capital, acestea urmând a fi transpuse în reglementări ale BNR. Măsurile de salvgardare ar putea fi activate în situaţia apariţiei unor fluxuri excesive de capital pe termen scurt, dacă magnitudinea lor ar genera dezechilibre ale balanţei de plaţi sau ar conduce la perturbări severe ale politicii monetare şi de curs, reflectate în special în variaţii substanţiale ale lichidităţii interne.
Analiza evoluţiilor recente de pe piaţa bancară a reliefat o tendinţă de scădere a randamentelor oferite la licitaţiile BNR de atragere a excesului de lichiditate în lei. Această tendinţă se justifică în măsura în care piaţa bancară validează evoluţia inflaţiei interne şi se poziţionează pe paliere consistente cu etapa următoare a liberalizării tranzacţiilor de capital. Totuşi, având în vedere necesitatea menţinerii consistenţei între politica monetară antiinflaţionistă şi liberalizarea tranzacţiilor de capital, Consiliul de Administraţie a decis să păstreze o abordare prudentă în reducerea ratei dobânzii de politică monetară, pe care a stabilit-o la 14,5 la sută, urmând ca apropierea dintre dobânda de politică monetară şi cea validată de piaţă să se producă treptat, pe măsură ce procesul de dezinflaţie şi mix-ul de politici economice adoptate de autorităţi vor ajunge la obiectivele stabilite.