În şedinţa din 8 februarie 2006 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a analizat cele mai recente evoluţii din domeniul macroeconomic şi monetar, precum şi perspectivele acestora, şi a hotărât:
- majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu un punct procentual de la nivelul de 7,5 la sută pe an la 8,5 la sută pe an;
- continuarea sterilizării substanţiale a excesului de lichiditate de pe piaţa monetară internă prin intermediul operaţiunilor de piaţă;
- majorarea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit de la 35 la sută la 40 la sută începând cu perioada de aplicare 24 martie-23 aprilie 2006;
- menţinerea măsurilor prudenţiale de temperare a expansiunii creditului neguvernamental, în special a componentei sale în valută, şi implementarea accelerată a legislaţiei de reglementare a activităţii de creditare a instituţiilor financiare nebancare.
Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document ce va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 15 februarie 2006, când va fi anunţat şi calendarul pe următoarele 12 luni al întâlnirilor CA al BNR dedicate politicii monetare.
Inflaţia s-a situat la nivelul de 8,6 la sută la sfârşitul anului trecut faţă de 9,3 la sută în 2004, depăşind marginal limita superioară a intervalului de variaţie de 6,5-8,5 la sută (asociat ţintei de 7,5 la sută).
Devierea s-a produs pe fondul ajustării ample a preţurilor administrate, majorării substanţiale a veniturilor disponibile ca urmare a introducerii cotei unice de impozitare, al creşterii preţurilor produselor alimentare volatile sub impactul inundaţiilor, precum şi al expansiunii creditului neguvernamental. Cu toate acestea, inflaţia de bază, asupra căreia politica monetară îşi poate exercita mai eficace influenţa, s-a situat pe un trend descendent, care a înregistrat o accentuare în ultima parte a anului 2005.
Analiza de ansamblu a evoluţiei economiei relevă încetinirea ritmului de creştere economică, menţinerea consumului la un nivel nesustenabil, precum şi o dinamică pozitivă a investiţiilor. Producţia internă a continuat să fie devansată semnificativ de expansiunea cererii, accentuând astfel atât dezechilibrul extern, cât şi cel intern.
Expansiunea creditului s-a menţinut la cote înalte în condiţiile redinamizării creditării în moneda naţională, dar şi ale unei decelerări a ritmului de creştere a creditului în valută ca efect al măsurilor adoptate de BNR în ultimele luni ale anului trecut.
Rezervele valutare au crescut substanţial în anul 2005, atingând în prezent un nivel adecvat, echivalent cu aproximativ 6,1 luni de importuri, ceea ce a creat condiţii ca începând cu luna octombrie a anului trecut banca centrală să nu mai intervină pe piaţa valutară, în condiţiile menţinerii regimului de flotare controlată a monedei naţionale.
Apropierea momentului integrării României în Uniunea Europeană presupune continuarea fermă a procesului de dezinflaţie, obiectiv fundamental care reclamă un mix restrictiv de politici economice - monetare, fiscale şi de venituri - în paralel cu accelerarea reformelor structurale. În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis adoptarea unui pachet de măsuri de întărire a politicii monetare.
Astfel, Consiliul de administraţie a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 7,5 la sută la 8,5 la sută pe an şi continuarea sterilizării substanţiale a excesului de lichiditate prin intermediul operaţiunilor de piaţă, ceea ce va contribui la menţinerea ratei dobânzii efective de politică monetară pe o traiectorie compatibilă cu atingerea obiectivului de inflaţie pe termen mediu. Totodată, având în vedere necesitatea creşterii predictibilităţii şi a eficienţei operaţiunilor de atragere a depozitelor pe termen de o lună, Consiliul de administraţie a decis stabilirea unei frecvenţe standard pentru organizarea licitaţiilor pentru acest tip de depozite, şi anume săptămânal, în ziua de luni.
În vederea moderării dinamicii accelerate a creditului neguvernamental, în special a împrumuturilor în valută, şi luând în considerare şi necesitatea minimizării riscului unei recrudescenţe a fluxurilor de capital cu potenţial volatil, Consiliul de Administraţie al BNR a decis majorarea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit de la 35 la sută la 40 la sută începând cu perioada de aplicare 24 martie - 23 aprilie 2006, precum şi menţinerea măsurilor prudenţiale adoptate până în prezent.
Pachetul de măsuri de întărire a politicii monetare, coroborat cu implementarea accelerată a legislaţiei care reglementează activitatea de creditare a instituţiilor financiare nebancare va contribui la readucerea inflaţiei pe traiectoria programată în orizontul de prognoză. Acest orizont de prognoză a fost majorat la opt trimestre de la şase trimestre anterior, fiind în concordanţă cu intervalul transmiterii complete în economie a impulsurilor de politică monetară.
Consiliul de administraţie al BNR consideră că menţinerea ţintelor de inflaţie anunţate anterior de 5 la sută pentru anul 2006 şi 4 la sută pentru 2007 în condiţiile implementării imediate a unui ansamblu de politici economice restrictive şi oferirea unei perspective pe termen mediu pot ancora mai bine anticipaţiile, asigurând astfel realizarea mai uşoară a dezinflaţiei efective şi a procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană.
Consiliul de administraţie al BNR reiterează că este pregătit să utilizeze întregul set de instrumente de care dispune Banca Naţională pentru a contracara presiunile inflaţioniste.