Banca Naţională a României

În scopul aplicării unitare a dispozițiilor din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, în acord cu orientările exprimate de autoritățile europene relevante, cu importanță în încadrarea activităților ce necesită autorizarea, facem cunoscute următoarele:

Directiva privind serviciile de plată 2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile de plată în cadrul pieței interne (PSD1) reglementa serviciul de „acceptare la plată a instrumentelor de plată”. Având în vedere că instrumentul de plată utilizat în mod tradițional este cardul, se putea ajunge la o interpretare a legii potrivit căreia acceptarea plății cu cardul se făcea în numele plătitorului, în timp ce, în fapt, serviciul de acceptare se realizează în numele beneficiarului plății.

În vederea evitării acestei confuzii și, în același timp, asigurării neutralității tehnologice și includerii mai multor modele de afaceri, nu doar a celor clasice cu carduri, Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (PSD2) reglementează serviciul de ”acceptare de operațiuni de plată” (pct. 5 din Anexa I a directivei, transpus prin prevederile art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 209/2019).

Noul cadru legislativ definește serviciul de ”acceptare de operațiuni de plată” ca fiind ”un serviciu de plată prin care un prestator de servicii de plată, în baza unui contract încheiat cu beneficiarul plății, acceptă și prelucrează operațiuni de plată în scopul transferării fondurilor către beneficiarul plății” (art. 4 pct. 44 din directivă, transpus prin prevederile art. 5 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 209/2019). Această definiție clarifică faptul că serviciul de acceptare de operațiuni de plată este prestat pe baza unui contract încheiat între prestatorul de servicii de plată (PSP) și beneficiarul plății, și nu între PSP și plătitor. Prin acest contract, PSP se obligă să primească în numele beneficiarului fondurile rezultate din operațiuni de plată și să le prelucreze, în scopul transferării către acesta. Astfel, entitatea care furnizează un serviciu de acceptare de operațiuni de plată va fi PSP care încasează fondurile în numele beneficiarului. Totodată, în linie cu opiniile exprimate de Autoritatea Bancară Europeană^[1] și având în vedere rațiuni ce țin de protejarea intereselor utilizatorilor serviciilor de plată, menționăm că stingerea obligațiilor dintre plătitor și beneficiar nu trebuie să reprezinte în sine un criteriu pentru excluderea activității din sfera serviciilor de plată. Astfel, intrarea în posesia fondurilor utilizatorilor reprezintă un criteriu esențial pentru încadrarea în sfera serviciilor de plată și nu poate fi surclasat de argumente legate de stingerea obligațiilor dintre plătitor si beneficiar.

În acest context, facem cunoscut entităților care prestează activități ce ar trebui să intre în categoria celor autorizabile, potrivit celor arătate mai sus, să procedeze la reevaluarea și încadrarea acestora între activitățile indicate la art. 7 din Legea nr. 209/2019 (potrivit prevederilor art. 7 alin. (1¹) și (1²) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2019 privind instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi, cu modificările și completările ulterioare).

Depunerea documentației la BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI, în vederea autorizării, după cum este indicată în Regulamentul BNR nr. 4/2019, se va realiza în termenul prevăzut la art. II alin. (2) din Regulamentul BNR nr. 2/2024 pentru modificarea și completarea Regulamentului BNR nr. 4/2019, cu modificările și completările ulterioare.

Pe perioada până la luarea deciziei de către Banca Națională a României cu privire la cererile de autorizare transmise cu respectarea termenului prevăzut la art. II alin. (2) din Regulamentul BNR nr. 2/2024 pentru modificarea și completarea Regulamentului BNR nr. 4/2019, cu modificările și completările ulterioare, entitățile pot continua activitățile desfășurate anterior depunerii cererii. Pentru cererile de autorizare transmise cu depășirea termenului tranzitoriu indicat, activitatea derulată se va considera a fi realizată cu încălcarea prevederilor legale referitoare la necesitatea obținerii unei autorizații pentru prestarea de servicii de plată, aspect care va constitui motiv de respingere a cererii de autorizare (potrivit art. II alin. (5) din Regulamentul BNR nr. 2/2024 pentru modificarea și completarea Regulamentului BNR nr. 4/2019, cu modificările și completările ulterioare).

Totodată, facem cunoscut entităților care, urmare a aplicării Regulamentului BNR nr. 2/2024 pentru modificarea și completarea Regulamentului BNR nr. 4/2019, cu modificările și completările ulterioare, își încadrează activitățile desfășurate în categoria exceptării prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 209/2019 că acestea evaluează pragul valoric prevăzut la art. 106 alin. (1) din Legea nr. 209/2019 la data intrării în vigoare a regulamentului și, în cazul depășirii pragului, solicită opinia Băncii Naționale a României în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. k) și art. 105 din Legea nr. 209/2019 până la finele lunii următoare intrării în vigoare a regulamentului, cu aplicarea, în mod corespunzător, a prevederilor legale incidente.

Atragem atenția că respectarea prevederilor legii este în sarcina destinatarilor acesteia, și că, potrivit art. 235 alin. (1) din Legea nr. 209/2019, prestarea fără drept cu titlu profesional a serviciilor de plată constituie infracțiune.