1. BNR
  2. Comunicate de presă
  3. Balanţa de plăţi şi datoria externă – decembrie 20 ...

Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – decembrie 2021

14.02.2022

În perioada ianuarie – decembrie 2021p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 16 951 milioane euro, comparativ cu 10 979 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2020. În structura acestuia, balanţa bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 4 197 milioane euro, respectiv cu 644 milioane euro; balanța veniturilor secundare și cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 901 milioane euro, respectiv cu 230 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - decembrie 2020 ianuarie - decembrie 2021p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 93 145 104 124 -10 979 109 010 125 961 -16 951
A. Bunuri şi servicii 81 340 90 840 -9 500 96 858 110 785 -13 927
a. Bunuri 57 569 76 511 -18 942 70 109 93 248 -23 139
b. Servicii 23 771 14 329 9 442 26 749 17 537 9 212
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 2 455 136 2 319 2 420 152 2 268
- transport 6 750 2 668 4 082 7 462 3 266 4 196
- turism - călătorii 1 262 2 709 -1 447 2 780 4 451 -1 671
- alte servicii 13 304 8 816 4 488 14 087 9 668 4 419
B. Venituri primare 5 979 9 392 -3 413 6 495 10 552 -4 057
C. Venituri secundare 5 826 3 892 1 934 5 657 4 624 1 033

p - date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Româniae au însumat 7 251 milioane euro (comparativ cu 3 005 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5 777 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 474 milioane euro.

In perioada ianuarie - decembrie 2021, datoria externă totală a crescut cu 7 449 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 97 043 milioane euro la 31 decembrie 2021 (72,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,7 la sută față de 31 decembrie 2020;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2021 nivelul de 37 213 milioane euro (27,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 11,9 la sută față de 31 decembrie 2020.

Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 12 luni 2021p
Sold la 31.12.2020 Sold la 31.12.2021p
I. Datoria externă pe termen lung 93 541 97 043 15 968
I.1. Datoria publică* 57 533 58 151 3 472
I.1.1. Datoria publică directă 57 309 57 988 3 408
I.1.2. Datoria garantată public 224 163 64
I.2. Datoria negarantată public,
     din care: 		34 848 35 527 12 495
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 144 847 89
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:** 		1 160 3 365 1
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 160 3 365 1
II. Datoria externă pe termen scurt 33 266 37 213e 70 002e
Total datorie externă (I+II) 126 807 134 256 85 970

e - date estimate
p - date provizorii
* Fluxurile nete (diferenţa între trageri şi rambursări) ale titlurilor de stat emise de Ministerul de Finanțe din datoria publică pe termen lung în valoare de 4 443 milioane euro au fost compensate de scăderea prețurilor titlurilor de stat în valoare de 4 103 milioane euro.
** Datoria autorității monetare a crescut ca urmare a intrării în vigoare a noii alocări generale de DST de către FMI, acordată tuturor țărilor membre conform cotei de participare, valoarea alocată României fiind de 1 736 milioane DST (aproximativ 2 100 milioane echivalent EUR).

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,5 la sută în perioada ianuarie - decembrie 2021, comparativ cu 20,7 la sută în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2021 a fost de 5,0 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2021 a fost de 82,3 la sută, comparativ cu 90,3 la sută la 31 decembrie 2020.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-u Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente (conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MF și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MF și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Următorul comunicat de presă “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 16 martie 2022.

T: +4031 132 2321
E: press@bnro.ro