1. BNR
  2. Comunicate de presă
  3. Balanţa de plăţi şi datoria externă – octombrie 20 ...

Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – octombrie 2020

14.12.2020

În perioada ianuarie - octombrie 2020p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 8 778 milioane euro, comparativ cu 9 117 milioane euro în perioada ianuarie-octombrie 2019. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 995 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 715 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a mărit deficitul cu 191 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 810 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - octombrie 2019 ianuarie - octombrie 2020p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 85 180 94 297 -9 117 75 979 84 757 -8 778
A. Bunuri şi servicii 75 274 82 314 -7 040 66 445 73 765 -7 320
a. Bunuri 53 120 67 269 -14 149 47 168 62 312 -15 144
b. Servicii 22 154 15 045 7 109 19 277 11 453 7 824
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 2 496 136 2 360 2 065 114 1 951
- transport 6 691 3 031 3 660 5 492 2 159 3 333
- turism - călătorii 2 618 4 454 -1 836 1 055 2 260 -1 205
- alte servicii 10 349 7 424 2 925 10 665 6 920 3 745
B. Venituri primare 5 504 8 406 -2 902 4 994 8 087 -3 093
C. Venituri secundare 4 402 3 577 825 4 540 2 905 1 635

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1 754 milioane euro (comparativ cu 4 673 milioane euro în perioada ianuarie – octombrie 2019), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3 262 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 1 508 milioane euro.

În perioada ianuarie – octombrie 2020, datoria externă totală a crescut cu 9 208 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 84 771 milioane euro la 31 octombrie 2020 (71,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 14,1 la sută față de 31 decembrie 2019;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2020 nivelul de 34 220 milioane euro (28,8 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5 la sută față de 31 decembrie 2019.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 10 luni 2020p
Sold la 31.12.2019 Sold la 31.10.2020p
I. Datoria externă pe termen lung 74 319 84 771 13 108
I.1. Datoria publică 39 477 50 785 2 802
I.1.1. Datoria publică directă 39 192 50 548 2 755
I.1.2. Datoria garantată public 285 237 47
I.2. Datoria negarantată public,
     din care: 		33 626 32 795 10 302
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 417 125 572
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care: 		1 216 1 191 4
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 216 1 191 4
II. Datoria externă pe termen scurt 35 464 34 220e 46 076e
Total datorie externă (I+II) 109 783 118 991 59 184

e) date estimate
p) date provizorii
*) Creșterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 6 300 milioane euro și respectiv de 3 300 milioane dolari SUA (2828 echivalent milioane euro), precum și din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 548 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,7 la sută în perioada ianuarie – octombrie 2020, comparativ cu 19,3 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 octombrie 2020 a fost de 5,3 luni, în comparație cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2020 a fost de 73,7 la sută, comparativ cu 68,8 la sută la 31 decembrie 2019.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
  12. Datele statistice aferente perioadei 2013 – septembrie 2019 au fost actualizate în cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Începând cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate în același cadru metodologic. Mai multe detalii pot fi regăsite accesând linkul: Procesul de revizuire a datelor statistice.

Următorul comunicat de presă “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 13 ianuarie 2021.

T: +4031 132 2321
E: press@bnro.ro