Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – iulie 2020

14.09.2020

În perioada ianuarie - iulie 2020p p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4 863 milioane euro, comparativ cu 6 038 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2019; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 635 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 370 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a redus deficitul cu 945 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 495 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - iulie 2019p ianuarie - iulie 2020p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 59 170 65 208 -6 038 51 643 56 506 -4 863
A. Bunuri şi servicii 52 241 56 918 -4 677 44 869 49 811 -4 942
a. Bunuri 37 195 46 654 -9 459 31 541 41 635 -10 094
b. Servicii 15 046 10 264 4 782 13 328 8 176 5 152
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 764 97 1 667 1 439 85 1 354
- transport 4 594 2 028 2 566 3 722 1 521 2 201
- turism - călătorii 1 594 2 932 -1 338 714 1 664 -950
- alte servicii 7 094 5 207 1 887 7 453 4 906 2 547
B. Venituri primare 3 991 5 727 -1 736 3 845 4 636 -791
C. Venituri secundare 2 938 2 563 375 2 929 2 059 870

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1 326 milioane euro (comparativ cu 3 335 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 779 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 547 milioane euro.

În perioada ianuarie – iulie 2020, datoria externă totală a crescut cu 9 616 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 82 499 milioane euro la 31 iulie 2020 (71,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 12 la sută față de 31 decembrie 2019;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2020 nivelul de 32 990 milioane euro (28,6 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,4 la sută față de 31 decembrie 2019.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 7 luni 2020p
Sold la 31.12.2019p Sold la 31.07.2020p
I. Datoria externă pe termen lung 73 646 82 499 7 890
I.1. Datoria publică 39 477 48 888 1 350
I.1.1. Datoria publică directă 39 192 48 643 1 313
I.1.2. Datoria garantată public 285 245 37
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
32 953 32 436 6 537
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 749 200 413
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 216 1 175 3
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 216 1 175 3
II. Datoria externă pe termen scurt 32 227 32 990e 34 762e
Total datorie externă (I+II) 105 873 115 489 42 652

e) date estimate
p) date provizorii
*) Creșterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 6 300 milioane euro și respectiv de 3 300 milioane dolari SUA (2785 echivalent milioane euro), precum și din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 648 milioane euro, diminuate de variația prețurilor titlurilor de valoare emise de administrația publică de circa -323 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,6 la sută în perioada ianuarie – iulie 2020, comparativ cu 18,6 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie 2020 a fost de 5,9 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2020 a fost de 81,4 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la 31 decembrie 2019.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
  12. Datele statistice aferente perioadei 2013 – septembrie 2019 au fost actualizate în cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Începând cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate în același cadru metodologic. Mai multe detalii pot fi regăsite accesând linkul: Procesul de revizuire a datelor statistice.

Următorul comunicat de presă “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 14 octombrie 2020.