În şedinţa din 7 februarie 2020 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
- Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an;
- Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;
- Reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 6 la sută de la 8 la sută începând cu perioada de aplicare 24 februarie -23 martie 2020 și menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8 la sută.
Rata anuală a inflației IPC a crescut în luna decembrie 2019 la 4,0 la sută, de la 3,8 la sută în noiembrie, nivel situat deasupra intervalului țintei staționare și ușor peste cel prognozat. Creșterea acesteia față de finalul trimestrului III, când a scăzut la 3,5 la sută, este atribuibilă în principal majorării dinamicii prețurilor combustibililor, inclusiv pe fondul unui efect de bază, dar și scumpirii considerabile a fructelor, precum și accelerării inflației de bază.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să se majoreze în luna decembrie până la 3,7 la sută, peste nivelul prognozat, de la 3,5 la sută în noiembrie și 3,4 la sută în septembrie. Creșterea a reflectat aproape integral tendința observată pe segmentul alimentar, marcat de majorarea prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, evoluții suprapuse presiunilor inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor unitare cu forța de muncă.
Rata medie anuală a inflației IPC s-a menținut în decembrie la nivelul de 3,8 la sută consemnat în luna anterioară, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a crescut la 3,9 la sută, de la 3,8 la sută în lunile octombrie și noiembrie.
Noile date statistice reconfirmă scăderea ritmului anual al creșterii economice în trimestrul III 2019, la 3 la sută, de la 4,4 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, contribuția consumului gospodăriilor populației s a redus mai pronunțat până la 2,6 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de 3 puncte procentuale), de la 3,8 puncte procentuale în trimestrul II, în timp ce aportul formării brute de capital fix la creșterea PIB s-a majorat potrivit datelor revizuite, ajungând la 6,3 puncte procentuale (față de 5,9 puncte procentuale, de la 3,9 puncte procentuale în trimestrul II). În schimb, exportul net și-a amplificat aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul reaccelerării mai pronunțate a creșterii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii.
Cele mai recente date statistice evidențiază evoluții mixte în sfera consumului, a investițiilor și a producției în lunile octombrie-noiembrie: pe de o parte, continuarea creșterii robuste a vânzărilor cu amănuntul, concomitent cu dinamizarea serviciilor prestate populației, precum și prelungirea ritmului alert al volumului lucrărilor de construcții, chiar dacă ușor temperat, iar pe de altă parte amplificarea contracției producției industriale, respectiv restrângerea comenzilor noi în industria prelucrătoare.
Totodată, cele mai recente date privind balanța de plăți evidențiază încetinirea deteriorării în termeni anuali a soldului balanței comerciale în lunile octombrie-noiembrie față de trimestrul III, pe fondul unei încetiniri mai evidente a dinamicii importurilor comparativ cu cea a exporturilor de bunuri și servicii. Deficitul de cont curent a continuat să se adâncească, ca urmare a înrăutățirii balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital și-a prelungit scăderea.
Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit ceva mai evident în decembrie, la 6,6 la sută, de la 7,2 la sută în noiembrie,– media ei pe ansamblul trimestrului IV scăzând la 7,1 la sută, de la 7,9 la sută în trimestrul III. În condițiile în care avansul componentei în lei a cunoscut doar o ușoară temperare, iar componenta în valută și-a amplificat contracția, ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în decembrie la 67,6 la sută, cel mai ridicat nivel din mai 1996.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2020, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noua prognoză reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se reducă semnificativ în primele luni ale anului curent și să rămână în jumătatea superioară a intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, pe o traiectorie ce redevine ușor crescătoare în a doua parte a anului curent.
Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2020, iar nivelul și tendința deficitului de cont curent și a celui bugetar sunt deosebit de preocupante. Incertitudini sporite generează și dinamica scăzută a economiei zonei euro și a celei globale, precum și creșterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, inclusiv pe fondul epidemiei de coronavirus. Rămân, de asemenea, relevante deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). Date fiind evoluția creditului în valută și nivelul adecvat al rezervelor valutare, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 6 la sută de la 8 la sută începând cu perioada de aplicare 24 februarie -23 martie 2020. Măsura vizează inclusiv continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menține la nivelul de 8 la sută.
Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și în condițiile păstrării stabilității financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.
Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 11 februarie 2020, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 14 februarie 2020, la ora 15:00. Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 3 aprilie 2020.