La sfârşitul lunii martie, masa monetară (M2) a fost de 191 551 miliarde lei. Faţă de luna anterioară, aceasta a înregistrat o creştere nominală de 2,9 la sută (0,9 la sută în termeni reali). Creşterea masei monetare a fost determinată în exclusivitate de majorarea activelor externe nete.
Activele externe nete au crescut cu 5,5 la sută, până la 105 945 miliarde lei, prin majorarea cu 7,2 la sută a componentei ?Valute convertibile" (+142 milioane dolari) şi creşterea nesemnificativă a componentei ?Aur". ?Valutele convertibile" s-au majorat în special pe seama cumpărărilor nete de valută ale băncii centrale de pe piaţa valutară şi a sumelor provenite din emisiunea de obligaţiuni în valută pe piaţa internă.
Activele interne nete s-au diminuat cu 0,2 la sută, până la 85 606 miliarde lei, în condiţiile în care creditul intern a sporit cu 1,5 la sută, până la 116 155 miliarde lei, iar alte active nete şi-au majorat soldul negativ cu 1 926 miliarde lei.
Creditul neguvernamental a crescut în luna martie cu 2,9 la sută (în termeni reali creşterea a fost de 0,9 la sută faţă de luna februarie şi de 4,0 la sută cumulat pe primele trei luni ale anului), până la 84 428 miliarde lei, pe seama majorării ambelor componente: cu 2,2 la sută a creditului în valută (exprimată în lei, componenta în valută a crescut cu 4,1 la sută) şi cu 1,3 la sută a creditului în lei. Creditul guvernamental net s-a diminuat cu 2,1 la sută (până la 31 728 miliarde lei), fiind în principal rezultatul majorării soldului contului de disponibilităţi în valută al Ministerului Finanţelor Publice deschis la Banca Naţională a României ca urmare a lansării pe piaţa internă a unor obligaţiuni în valută (147 milioane USD şi 6,7 milioane DM).
Masa monetară în sens restrâns (M1) s-a redus cu 1,0 la sută, până la 39 108 miliarde lei, fiind rezultatul creşterii cu 0,1 la sută a numerarului în circulaţie (ce a atins 23 774 miliarde lei) şi al scăderii cu 2,7 la sută a disponibilităţilor în conturi la vedere (până la 15 334 miliarde lei).
Cvasibanii au înregistrat o creştere de 3,9 la sută, până la 152 443 miliarde lei. Economiile populaţiei s-au majorat cu 3,1 la sută, până la 48 382 miliarde lei (ponderea acestora în masa monetară cifrându-se la 25,3 la sută), în condiţiile menţinerii înclinaţiei populaţiei pentru deţinerea de titluri de stat în lei (care au înregistrat o creştere de 9,2 la sută, ajungând la 11 759 miliarde lei). Depozitele bancare în valută ale populaţiei (exprimate în dolari) au scăzut cu 0,3 la sută, în timp ce volumul titlurilor de stat în valută deţinute de populaţie (ce a reprezentat echivalentul a 134 milioane dolari) s-a majorat cu 59,7 la sută.
Depozitele în lei ale agenţilor economici s-au majorat cu 7,4 la sută, până la 20 803 miliarde lei, creşterea cea mai importantă fiind înregistrată de depozitele pe termen ale agenţilor economici cu capital majoritar sau integral de stat. Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, au crescut cu 3,6 la sută, până la 83 259 miliarde lei (exprimate în dolari, depozitele în valută au crescut cu 1,6 la sută, ajungând la 3 020 milioane dolari).
La sfârşitul lunii martie, sectorul nebancar deţinea titluri de stat în lei într-un volum de 21 008 miliarde lei (în creştere cu 10,6 la sută faţă de luna februarie). Titlurile în valută deţinute de sectorul nebancar reprezentau, la sfârşitul lunii martie, echivalentul a 197,4 milioane dolari (în creştere cu 74,3 la sută faţă de luna februarie). Titlurile în valută aflate în posesia nerezidenţilor se cifrau la sfârşitul lunii martie, conform datelor raportate de băncile care au acţionat în calitate de agent al statului, la echivalentul a 0,7 milioane dolari, faţă de 0,4 milioane dolari la sfârşitul lunii februarie.