Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – iunie 2019

13.08.2019

În perioada ianuarie - iunie 2019p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5 135 milioane euro, comparativ cu 3 717 milioane euro în perioada ianuarie - iunie 2018; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 486 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 104 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 204 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 240 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - iunie 2018p ianuarie - iunie 2019p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 46 063 49 780 -3 717 48 733 53 868 -5 135
A. Bunuri şi servicii 41 666 43 826 -2 160 43 741 47 283 -3 542
a. Bunuri 31 060 37 144 -6 084 31 957 39 527 -7 570
b. Servicii 10 606 6 682 3 924 11 784 7 756 4 028
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 399 97 1 302 1 485 82 1 403
- transport 3 174 1 352 1 822 3 642 1 567 2 075
- turism - călătorii 990 1 624 -634 1 064 1 916 -852
- alte servicii 5 043 3 609 1 434 5 593 4 191 1 402
B. Venituri primare 2 395 4 985 -2 590 2 576 4 962 -2 386
C. Venituri secundare 2 002 969 1 033 2 416 1 623 793

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2 322 milioane euro (comparativ cu 1 783 milioane euro în perioada ianuarie - iunie 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1 762 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 560 milioane euro.

În perioada ianuarie - iunie 2019, datoria externă totală a crescut cu 4 254 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 70 361 milioane euro la 30 iunie 2019 (67,9 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,5 la sută față de 31 decembrie 2018;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2019 nivelul de 33 310 milioane euro (32,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,9 la sută față de 31 decembrie 2018.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 6 luni 2019p
Sold la 31.12.2018p Sold la 30.06.2019p
I. Datoria externă pe termen lung 67 966 70 361 8 453
I.1. Datoria publică 34 763 37 982 2 385
I.1.1. Datoria publică directă 34 415 37 666 2 344
I.1.2. Datoria garantată public 348 316 41
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
32 007 31 176 6 046
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 2 241 677 804
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 196 1 203 22
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 196 1 203 22
II. Datoria externă pe termen scurt 31 451 33 310 26 448e
Total datorie externă (I+II) 99 417 103 671 34 901

e) date estimate
p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,2 la sută în perioada ianuarie - iunie 2019, comparativ cu 21,2 la sută în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2019 a fost de 4,6 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2019 a fost de 73,0 la sută, comparativ cu 74,3 la sută la 31 decembrie 2018.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  6. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  7. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  8. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  9. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  10. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Următorul comunicat de presă “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 13 septembrie 2019.