Banca Naţională a României

Rata anuală a inflației IPC a crescut de la 3,27 la sută în decembrie 2018 la 3,32 la sută în ianuarie și 3,83 la sută în februarie 2019, situându-se astfel peste limita superioară a intervalului de variație al țintei și peste valoarea previzionată. Toate componentele majore ale IPC au înregistrat creșteri peste așteptări în acest interval, însă evoluția ratei inflației a fost imprimată decisiv de scumpirea legumelor și fructelor, dublată de majorarea prețului produselor din tutun și avansul componentei de bază a inflației.

Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a ajuns la 2,5 la sută în ianuarie și 2,7 la sută în februarie, de la 2,4 la sută în luna decembrie 2018. Majorarea evidențiază presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, dar și influențele cursului de schimb al leului și efectele indirecte ale creșterii recente a prețului combustibilului.

Rata medie anuală a inflației IPC în intervalul ianuarie-februarie 2019 a scăzut ușor, până la 4,5 la sută (de la 4,6 la sută în luna decembrie 2018), în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a menținut la nivelul înregistrat în luna decembrie 2018 (de 4,1 la sută).

Datele privind creșterea economică în trimestrul IV 2018 arată menținerea cvasi-constantă a dinamicii anuale a PIB real, la 4,1 la sută, față de 4,2 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit principalul determinant al creșterii economice, urmat de variația stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix și-a redus aportul negativ. Exportul net și-a mărit contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul prelungirii tendinței de încetinire a creșterii exporturilor de bunuri și servicii, în paralel cu reaccelerarea ușoară a dinamicii importurilor. Împreună cu deteriorarea balanței veniturilor primare, evoluția exportului net a condus la o adâncire substanțială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior.

Pe ansamblul anului 2018, dinamica PIB s-a restrâns la 4,1 la sută, de la 7 la sută în anul anterior, în contextul contracției investițiilor, al majorării contribuției negative a exportului net, dar și al temperării creșterii consumului privat, care a rămas totuși robustă. Ponderea deficitului de cont curent în PIB s-a majorat în 2018 la 4,5 la sută, de la 3,2 la sută în anul anterior.

Cele mai recente evoluţii relevă slăbirea în continuare a avansului anual al producției industriale în luna ianuarie 2019 comparativ cu media trimestrului IV 2018, concomitent cu atenuarea dinamicii comenzilor noi din industria prelucrătoare, și persistența declinului lucrărilor de construcții. În acelaşi timp, s-a înregistrat o dinamizare a activității în comerțul cu amănuntul și servicii în luna ianuarie, pe fondul accelerării semnificative a creșterii salariului mediu net real.

Creditul acordat sectorului privat a continuat să-și accelereze creșterea anuală în luna ianuarie 2019, la 8,4 la sută (cea mai mare creștere din mai 2012), iar în luna februarie și-a temperat-o ușor, media acesteia pe ansamblul intervalului mărindu-se în raport cu trimestrul IV 2018. Evoluția a reflectat o creștere ușor mai temperată a componentei în lei, în paralel cu atenuarea considerabilă a declinului componentei în valută. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s-a redus marginal, la 65,7 la sută.

Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației pe orizontul scurt de timp peste limita superioară a intervalului țintei, în condițiile poziționării acesteia pe o traiectorie mai înaltă față de cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2019.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt legate de conduita politicii fiscale și a celei de venituri și de condițiile de pe piața muncii. Rămâne o preocupare evoluția deficitului de cont curent. Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune și de efectul Brexit.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 9 aprilie 2019, la ora 15:00. Conform calendarului anunțat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 13 mai 2019, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.