1. BNR
  2. Comunicate de presă
  3. Balanţa de plăţi şi datoria externă – noiembrie 20 ...

Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – noiembrie 2018

14.01.2019

În perioada ianuarie - noiembrie 2018p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 8 730 milioane euro, comparativ cu 5 468 milioane euro în perioada ianuarie - noiembrie 2017; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 535 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 169 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 260 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 298 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - noiembrie 2017p ianuarie - noiembrie 2018p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 78 910 84 378 -5 468 84 661 93 391 -8 730
A. Bunuri şi servicii 71 922 74 900 -2 978 77 768 83 450 -5 682
a. Bunuri 53 064 63 690 -10 626 57 604 70 765 -13 161
b. Servicii 18 858 11 210 7 648 20 164 12 685 7 479
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 2 676 168 2 508 2 580 163 2 417
- transport 5 688 2 160 3 528 5 965 2 558 3 407
- turism - călătorii 2 047 2 807 -760 2 249 3 346 -1 097
- alte servicii 8 447 6 075 2 372 9 370 6 618 2 752
B. Venituri primare 3 090 7 760 -4 670 3 209 8 139 -4 930
C. Venituri secundare 3 898 1 718 2 180 3 684 1 802 1 882

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4 842 milioane euro (comparativ cu 4 460 milioane euro în perioada ianuarie - noiembrie 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3 771 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 071 milioane euro.

În perioada ianuarie - noiembrie 2018, datoria externă totală a crescut cu 2 003 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 67 726 milioane euro la 30 noiembrie 2018 (68,2 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,2 la sută faţă de 31 decembrie 2017;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2018 nivelul de 31 638 milioane euro (31,8 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 9,7 la sută faţă de 31 decembrie 2017.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 11 luni 2018p
Sold la 31.12.2017 Sold la 30.11.2018p
I. Datoria externă pe termen lung 68 520 67 726 15 561
I.1. Datoria publică 33 550 34 248 4 537
I.1.1. Datoria publică directă 33 118 33 880 4 467
I.1.2. Datoria garantată public 432 368 70
I.2. Datoria negarantată public,
     din care: 		33 799 32 279 10 987
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 2 468 2 169 1 612
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care: 		1 171 1 199 37
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 171 1 199 37
II. Datoria externă pe termen scurt 28 841 31 638 38 686e
Total datorie externă (I+II) 97 361 99 364 54 247

e) date estimate
p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20 la sută în perioada ianuarie - noiembrie 2018, comparativ cu 25 la sută în anul 2017. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2018 a fost de 4,8 luni, în comparaţie cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2018 a fost de 72,4 la sută, comparativ cu 79 la sută la 31 decembrie 2017.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005, se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
T: +4031 132 2321
E: press@bnro.ro