1. BNR
  2. Comunicate de presă
  3. Balanţa de plăţi şi datoria externă – octombrie 20 ...

Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – octombrie 2018

14.12.2018

În perioada ianuarie - octombrie 2018p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7 991 milioane euro, comparativ cu 5 267 milioane euro în perioada ianuarie - octombrie 2017; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 041 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 196 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 170 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 317 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - octombrie 2017p ianuarie - octombrie 2018p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 71 427 76 694 -5 267 76 870 84 861 -7 991
A. Bunuri şi servicii 64 881 67 488 -2 607 70 471 75 315 -4 844
a. Bunuri 47 777 57 303 -9 526 52 208 63 775 -11 567
b. Servicii 17 104 10 185 6 919 18 263 11 540 6 723
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 2 427 152 2 275 2 356 150 2 206
- transport 5 140 1 946 3 194 5 410 2 318 3 092
- turism - călătorii 1 896 2 545 -649 1 980 3 039 -1 059
- alte servicii 7 641 5 542 2 099 8 517 6 033 2 484
B. Venituri primare 2 941 7 632 -4 691 3 055 7 916 -4 861
C. Venituri secundare 3 605 1 574 2 031 3 344 1 630 1 714

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4 561 milioane euro (comparativ cu 4 156 milioane euro în perioada ianuarie - octombrie 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3 589 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 972 milioane euro.

În perioada ianuarie - octombrie 2018, datoria externă totală a crescut cu 1 492 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 68 286 milioane euro la 31 octombrie 2018 (69,1 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,3 la sută faţă de 31 decembrie 2017;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2018 nivelul de 30 567 milioane euro (30,9 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 6 la sută faţă de 31 decembrie 2017.
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 10 luni 2018p
Sold la 31.12.2017p Sold la 31.10.2018p
I. Datoria externă pe termen lung 68 520 68 286 14 510
I.1. Datoria publică 33 550 34 404 4 306
I.1.1. Datoria publică directă 33 118 34 031 4 241
I.1.2. Datoria garantată public 432 373 65
I.2. Datoria negarantată public,
     din care: 		33 799 32 682 10 173
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 2 468 2 425 1 283
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care: 		1 171 1 200 31
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 171 1 200 31
II. Datoria externă pe termen scurt 28 841 30 567 35 757
Total datorie externă (I+II) 97 361 98 853 50 267

e) date estimate
p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20,6 la sută în perioada ianuarie - octombrie 2018, comparativ cu 25 la sută în anul 2017. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2018 a fost de 4,8 luni, în comparaţie cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2018 a fost de 75,3 la sută, comparativ cu 79 la sută la 31 decembrie 2017.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005, se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
T: +4031 132 2321
E: press@bnro.ro