În şedinţa din 4 iulie 2018 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
- Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an;
- Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;
- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Rata anuală a inflației IPC a crescut în aprilie la 5,22 la sută şi în mai la 5,41 la sută (de la 4,95 la sută în luna martie), peste nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun.
Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a scăzut însă în luna mai la 2,95 la sută, de la 3,09 la sută în aprilie, coborând sub nivelul înregistrat în martie, de 3,05 la sută. Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, sub influenţa atenuării ritmurilor de creștere a preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro.
În luna aprilie, rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 2,8 la sută şi în luna mai 3,3 la sută, de la 2,5 la sută în luna martie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,2 la sută în luna aprilie şi 2,6 la sută în luna mai, față de 1,9 la sută în luna martie.
Datele privind creșterea economică în trimestrul I 2018 indică o decelerare mai pronunţată decât cea anticipată, dinamica anuală a PIB ajungând la 4 la sută, de la 6,7 la sută în trimestrul IV 2017. Consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să fie principalul determinant al creşterii economice, dar cu o contribuţie considerabil diminuată. Formarea brută de capital fix şi-a menţinut aportul pozitiv, în scădere totuşi faţă de intervalul anterior. În schimb, contribuția exportului net la creşterea PIB real s-a îmbunatăţit, în condiţiile diminuării ecartului pozitiv dintre ritmul anual de creştere a importurilor şi cel al exporturilor. Pe acest fond a avut loc o temperare a ritmului de creştere a deficitului de cont curent comparativ cu perioada similară a anului trecut, acesta rămânând totuși la o valoare ridicată.
Cele mai recente date statistice consemnează încetinirea dinamicii anuale a producţiei industriale în luna aprilie faţă de trimestrul I 2018 și accelerarea ritmului anual de creştere a activității din comerț și servicii. Dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se majoreze, reflectând încetinirea avansului productivităţii muncii.
Condițiile monetare și-au atenuat caracterul acomodativ în perioada mai-iunie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare și a ratelor dobânzilor practicate de bănci în relațiile cu clienții nebancari, precum și al stabilităţii relative a cursului de schimb al leului.
Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creșterea robustă în trimestrul II (6,8 la sută în aprilie şi 6,4 la sută în mai, în termeni anuali), devansând ritmul mediu din trimestrul anterior. Plusul de ritm a venit în principal din consolidarea dinamicii înalte a creditului în lei acordat populaţiei, pe seama creditelor de consum, al căror flux a atins maximul istoric. Componenta în lei a continuat să‑şi mărească ponderea în creditul total, până la 64,7 la sută (de la un minim de 35,6 la sută în 2012).
Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului țintei şi coborârea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului, în linie cu prognoza pe termen mediu din mai 2018.
Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei pe termen mediu a inflației sunt semnificative. Ele au ca surse condiţiile de pe piaţa muncii, evoluţia prețurilor administrate și a cotației petrolului, precum și volatilitatea de pe piața financiară internațională. Relevante sunt și ritmul creșterii economice în zona euro și pe plan global și pericolul escaladării protecționismului comercial.
Pe baza datelor disponibile în acest moment, și urmărind asigurarea unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 11 iulie 2018, la ora 15:00.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 6 august 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.