1. BNR
  2. Comunicate de presă
  3. Balanţa de plăţi şi datoria externă – noiembrie 20 ...

Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – noiembrie 2017

15.01.2018

În perioada ianuarie – noiembrie 2017p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5 581 milioane euro, comparativ cu 2 896 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2016; în structură, balanţa bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 2 317 milioane euro, respectiv cu 342 milioane euro, balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai redus cu 176 milioane euro, iar balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 150 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - noiembrie 2016p ianuarie - noiembrie 2017p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 71 806 74 702 -2 896 78 625 84 206 -5 581
A. Bunuri şi servicii 64 502 65 584 -1 082 71 760 75 009 -3 249
a. Bunuri 48 226 56 364 -8 138 53 002 63 457 -10 455
b. Servicii 16 276 9 220 7 056 18 758 11 552 7 206
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 2 421 181 2 240 2 666 168 2 498
- transport 5 072 1 725 3 347 5 602 2 266 3 336
- turism - călătorii 1 406 1 846 -440 2 084 2 917 -833
- alte servicii 7 377 5 468 1 909 8 406 6 201 2 205
B. Venituri primare 2 639 6 784 -4 145 3 087 7 574 -4 487
C. Venituri secundare 4 665 2 334 2 331 3 778 1 623 2 155

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4 377 milioane euro (comparativ cu 3 651 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2016), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3 502 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 875 milioane euro.

În perioada ianuarie – noiembrie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1 483 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 69 354 milioane euro la 30 noiembrie 2017 (73,5 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4 la sută faţă de 31 decembrie 2016;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2017 nivelul de 25 039 milioane euro (26,5 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 7,6 la sută faţă de 31 decembrie 2016.

Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 11 luni 2017p
Sold la 31.12.2016p Sold la 30.11.2017p
I. Datoria externă pe termen lung 69 645 69 354 15 141
I.1. Datoria publică 32 299 33 319 4 568
I.1.1. Datoria publică directă 31 752 32 868 4 479
I.1.2. Datoria garantată public 547 451 89
I.2. Datoria negarantată public,
     din care: 		36 091 34 857 10 542
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 3 637 3 055 1 277
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care: 		1 255 1 178 31
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 255 1 178 31
II. Datoria externă pe termen scurt 23 265 25 039 46 761e
Total datorie externă (I+II) 92 910 94 393 61 902

e) date estimate
p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 21,1 la sută în perioada ianuarie – noiembrie 2017, comparativ cu 30,0 la sută în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2017 a fost de 5,4 luni, faţă de 6,3 luni la 31 decembrie 2016.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2017 a fost de 84,1 la sută, comparativ cu 90,5 la sută la 31 decembrie 2016.

Precizări metodologice

  1. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005, se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Principalele deosebiri dintre BPM6 şi versiunea anterioară a manualului, BPM5 se regăsesc în documentul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  8. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.
T: +4031 132 2321
E: press@bnro.ro