În şedinţa din 8 ianuarie 2018 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
- Majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
- Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an de la 0,75 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3,00 la sută pe an de la 2,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului IV 2017, urcând în octombrie la 2,63 la sută, de la 1,77 la sută în septembrie, și la 3,23 la sută în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variație al țintei, dar mai mare decât cel prognozat.
Creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC contribuind la accelerarea inflaţiei. Evoluţia a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influenţă aparţinând preţurilor administrate, ca urmare a creşterii tarifului energiei electrice, precum şi preţului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanţi şi a cotaţiilor internaţionale ale petrolului.
Aportul componentei CORE2 ajustat a fost de asemenea important, în condiţiile în care rata anuală a acesteia a avansat rapid, de la 1,82 la sută în septembrie la 1,95 la sută în octombrie şi la 2,3 la sută în noiembrie. Pe lângă influențele externe manifestate pe segmentul produselor alimentare procesate, accelerarea inflației de bază a reflectat presiunile inflaționiste decurgând din poziția ciclică a economiei și din dinamica costurilor salariale unitare, precum și efectele comportamentului cursului de schimb al leului.
Rata medie anuală a inflației IPC şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 1,0 la sută în noiembrie 2017 (0,7 la sută în octombrie), de la 0,4 la sută în luna septembrie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 0,9 la sută în noiembrie 2017 (0,6 la sută în octombrie), de la 0,5 la sută în luna septembrie.
Creșterea economică în trimestrul III 2017 a continuat să se accelereze semnificativ, peste aşteptări. Dinamica anuală a PIB real a atins nivelul de 8,8 la sută (de la 6,1 la sută în trimestrul anterior). Determinantul acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,2 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, până la 12,3 la sută, de la 7,3 la sută în trimestrul anterior. Un aport pozitiv semnificativ a revenit – pentru prima dată în ultimele şase trimestre – formării brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a atins 8,8 la sută.
Contribuţia exportului net la evoluţia PIB şi-a dublat valoarea negativă (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a importurilor; un aport negativ a fost adus şi de variaţia stocurilor (-0,7 puncte procentuale).
Din perspectiva ofertei, creşterea PIB a avut o susţinere cvasigenerală. Sectorul terţiar a continuat să aibă cea mai importantă contribuţie, urmat de agricultură, care a consemnat cel mai înalt nivel de creştere din ultimii patru ani.
Datele statistice aferente lunii octombrie 2017 relevă accentuarea tendinţei ascendente a producţiei industriale înregistrate de-a lungul întregului an şi menţinerea ritmurilor înalte de creştere a activităţii din comerţ şi servicii, pe fondul prelungirii condiţiilor stimulative înregistrate pe piaţa muncii şi la nivelul politicii veniturilor. Deficitul comercial şi-a continuat evoluţia nefavorabilă, cumulând în primele 10 luni 9,4 miliarde euro, valoare superioară celei corespunzătoare întregului an 2016.
În trimestrul IV 2017, condiţiile monetare reale şi-au atenuat ușor caracterul acomodativ, în condițiile creșterii semnificative a cotațiilor relevante ale pieței monetare interbancare.
Creditul acordat sectorului privat și-a încetinit doar marginal ritmul anual de creștere în primele două luni ale aceluiași trimestru (6,8 la sută în noiembrie), dinamica sa fiind susținută în principal de componenta în lei şi de segmentul populaţiei. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,8 la sută în total credit, evoluţie care certifică și asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.
Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare determinată în principal de factori de natura ofertei, precum și de presiunile în creștere ale factorilor fundamentali, care se suprapun în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi scăderilor de preţuri administrate.
Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, volatilitatea preţului internaţional al petrolului și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore.
Pe baza acestor evaluări, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an; totodată, a decis majorarea la 1,00 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune.
Potrivit hotărârii CA al BNR, sinteza (minuta) deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 15 ianuarie 2018, la ora 15:00.
Conform calendarului anunțat, următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 februarie 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.