Banca Naţională a României

» Video: Briefing de presă 3 octombrie 2017
» Minuta ședinței

Rata anuală a inflației și-a continuat ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, înregistrând o creștere semnificativă în luna iulie (la 1,42 la sută, de la 0,85 la sută în luna anterioară), urmată de o temperare a acesteia până la 1,15 la sută în luna august, nivel uşor inferior celui prognozat.

Creşterea a fost determinată de componenta preţurilor administrate, ca efect al majorării tarifului la energie electrică, fiind susţinută şi de evoluţia preţului combustibililor în condiţiile măririi cotaţiilor internaţionale ale petrolului, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază.

Efectele menţionate au fost parțial compensate de impactul scăderii preţurilor volatile ale produselor alimentare.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a depășit marginal nivelul prognozat, ajungând în luna august la 1,60 la sută, de la 1,42 la sută în luna iunie, pe seama accelerării creşterii preţurilor serviciilor şi, în mai mică măsură, a preţurilor produselor alimentare procesate.

În luna iulie a.c., rata medie anuală a inflației IPC a intrat în teritoriul pozitiv (de la -0,1 la sută în luna iunie) continuând să crească de la 0,1 la sută în luna iulie la 0,2 la sută în luna august; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,3 la sută în luna august (de la 0,2 la sută în luna iunie).

Datele statistice privind creșterea economică în trimestrul II 2017 indică accelerarea peste aşteptări a dinamicii anuale a PIB real – 5,9 la sută, comparativ cu 5,7 la sută în trimestrul anterior. Evoluţia s-a datorat integral cererii interne – consumul privat s-a majorat cu 7,4 la sută (cu o contribuţie de 5,3 puncte procentuale la creşterea PIB), sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale şi al îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă, iar formarea brută de capital fix a revenit în teritoriul pozitiv (2,4 la sută, cu o contribuţie de 0,6 puncte procentuale). Un impact semnificativ la dinamica PIB l-a avut în acest trimestru variaţia stocurilor (1,3 puncte procentuale). În condiţiile decelerării mai pronunţate a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii comparativ cu cea a importurilor, aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ (-1,4 puncte procentuale). Totodată, deficitul contului curent s-a majorat de aproape trei ori comparativ cu primele trei luni ale anului, iar gradul de acoperire prin investiţii străine directe şi transferuri de capital a devenit subunitar.

Pe partea ofertei, principalul determinant al intensificării activităţii economice din trimestrul II 2017 a fost industria, al cărei ritm anual de creştere, de 7,7 la sută, a reprezentat cea mai înaltă valoare din trimestrul III 2008. Sectorul serviciilor îşi menţine contribuţia principală la formarea PIB (3,8 puncte procentuale). Cele mai recente date statistice arată scăderea în luna iulie a dinamicii anuale a producţiei industriale (la 7,4 la sută, de la 9,2 la sută în luna anterioară) şi întreruperea declinului în sectorul construcţiilor, în timp ce volumul cifrei de afaceri din comerț și cel al serviciilor prestate populaţiei și-au intensificat dinamica anuală.

Condițiile monetare reale au fost accentuat acomodative și în trimestrul III. Spre finalul intervalului, ratele dobânzilor de pe piața monetară interbancară au manifestat o tendință pronunțată de creștere, apropiindu-se de rata dobânzii de politică monetară, în contextul revizuirii ascendente semnificative a anticipaţiilor inflaţioniste, al consolidarii așteptărilor privind ajustarea conduitei politicii monetare, precum şi al înregistrării unor fluctuaţii de lichiditate, sub influența factorilor autonomi ai lichidității.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat substanţial ascensiunea, atingând în luna august nivelul de 6,5 la sută, vârful ultimilor cinci ani, în condiţiile amplificării fluxului de credite noi, concomitent cu restrângerea operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze până la 61 la sută, evoluţie care certifică o mai bună transmisie a politicii monetare.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, dar într-un ritm ușor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2017, ca urmare a materializării unor riscuri asociate evoluției unor componente exogene ale IPC. Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective sunt însă influențate de evoluții din mediul intern și din cel extern.

Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum şi de perspectiva preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.

Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED). Totodată, are loc o reconfigurare a politicilor băncilor centrale care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale.

Pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR, întrunit în şedinţă periodică, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelurile existente și continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar. CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50. Corespunzător acestora, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 10 octombrie 2017, la ora 15:00.

Conform calendarului anunțat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 noiembrie 2017, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.