1. BNR
  2. Comunicate de presă
  3. Balanţa de plăţi şi datoria externă – iulie 2017

Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – iulie 2017

13.09.2017

În perioada ianuarie – iulie 2017p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3 631 milioane euro, comparativ cu 2 226 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2016; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 392 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 32 milioane euro, balanța veniturilor primare s-a încheiat cu un deficit mai mic cu 211 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai redus cu 256 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
 ianuarie - iulie 2016pianuarie - iulie 2017p
CREDITDEBITSOLDCREDITDEBITSOLD
CONTUL CURENT (A+B+C)44 62446 850-2 22649 04452 675-3 631
A. Bunuri şi servicii39 99340 348-35544 48946 204-1 715
a. Bunuri29 82734 625-4 79832 84739 037-6 190
b. Servicii10 1665 7234 44311 6427 1674 475
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor1 5251141 4111 6881081 580
- transport3 1481 0572 0913 4721 5201 952
- turism - călătorii8881 045-1571 3191 714-395
- alte servicii4 6053 5071 0985 1633 8251 338
B. Venituri primare1 5964 826-3 2302 3545 373-3 019
C. Venituri secundare3 0351 6761 3592 2011 0981 103

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2 369 milioane euro (comparativ cu 2 862 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2016), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2 436 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 67 milioane euro.

În perioada ianuarie – iulie 2017, datoria externă totală a crescut cu 2 055 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 69 512 milioane euro la 31 iulie 2017 (73,6 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,8 la sută faţă de 31 decembrie 2016;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2017 nivelul de 24 920 milioane euro (26,4 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,5 la sută faţă de 31 decembrie 2016.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
 Datoria externă Serviciul datoriei externe, 7 luni 2017p
Sold la 31.12.2016pSold la 31.07.2017p
I. Datoria externă pe termen lung68 97969 5129 276
I.1. Datoria publică32 23933 4392 153
I.1.1. Datoria publică directă31 69432 9692 081
I.1.2. Datoria garantată public54547072
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:		35 48534 8917 104
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor3 7873 0221 142
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:		1 2551 18219
I.3.1. Alocări de DST de la FMI1 2551 18219
II. Datoria externă pe termen scurt23 39824 92029 100
Total datorie externă (I+II) 92 37794 43238 376

e) date estimate
p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20,9 la sută în perioada ianuarie – iulie 2017, comparativ cu 27,4 la sută în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2017 a fost de 5,8 luni, faţă de 6,3 la 31 decembrie 2016.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2017 a fost de 85,3 la sută, comparativ cu 90,1 la sută la 31 decembrie 2016.

Precizări metodologice

  1. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005, se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Principalele deosebiri dintre BPM6 şi versiunea anterioară a manualului, BPM5 se regăsesc în documentul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  8. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.
T: +4031 132 2321
E: press@bnro.ro