1. BNR
  2. Comunicate de presă
  3. Balanţa de plăţi şi datoria externă - iunie 2017

Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă - iunie 2017

14.08.2017

În perioada ianuarie - iunie 2017p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2 745 milioane euro, comparativ cu 1 958 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2016; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1051 milioane euro, balanța veniturilor secundare și balanța serviciilor s-au încheiat cu excedente mai mici cu 247 milioane euro, respectiv cu 51 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 562 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - iunie 2016p ianuarie - iunie 2017p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 37 733 39 691 -1 958 41 626 44 371 -2 745
A. Bunuri şi servicii 34 118 34 490 -372 37 600 39 074 -1 474
a. Bunuri 25 499 29 664 -4 165 28 126 33 342 -5 216
b. Servicii 8 619 4 826 3 793 9 474 5 732 3 742
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 283 97 1 186 1 373 101 1 272
- transport 2 663 895 1 768 2 945 1 132 1 813
- turism - călătorii 731 855 -124 909 1 389 -480
- alte servicii 3 942 2 979 963 4 247 3 110 1 137
B. Venituri primare 1 132 3 859 -2 727 2 181 4 346 -2 165
C. Venituri secundare 2 483 1 342 1 141 1 845 951 894

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1 841 milioane euro (comparativ cu 2 124 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2016), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2 179 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 338 milioane euro.

În perioada ianuarie – iunie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1889 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 69 401 milioane euro la 30 iunie 2017 (73,6 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,6 la sută faţă de 31 decembrie 2016;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2017 nivelul de 24 865 milioane euro (26,4 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,3 la sută faţă de 31 decembrie 2016.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 6 luni 2017p
Sold la 31.12.2016p Sold la 30.06.2017p
I. Datoria externă pe termen lung 68 979 69 401 8 844
I.1. Datoria publică 32 239 33 756 1 932
I.1.1. Datoria publică directă 31 694 33 277 1 870
I.1.2. Datoria garantată public 545 479 62
I.2. Datoria negarantată public,
     din care: 		35 485 34 444 6 897
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 3 787 3 197 888
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care: 		1 255 1 201 15
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 255 1 201 15
II. Datoria externă pe termen scurt 23 398 24 865 23 064
Total datorie externă (I+II) 92 377 94 266 31 908

e) date estimate
p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 23,5 la sută în perioada ianuarie – iunie 2017, comparativ cu 27,4 la sută în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2017 a fost de 6 luni, faţă de 6,3 la 31 decembrie 2016.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2017 a fost de 85,9 la sută, comparativ cu 90,1 la sută la 31 decembrie 2016.

Precizări metodologice

  1. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005, se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Principalele deosebiri dintre BPM6 şi versiunea anterioară a manualului, BPM5 se regăsesc în documentul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  8. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.
T: +4031 132 2321
E: press@bnro.ro