În perioada ianuarie - iulie 2016p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2 157 milioane euro, comparativ cu 756 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2015; în structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1 226 milioane euro, respectiv cu 211 milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 308 milioane euro, iar balanța serviciilor un excedent majorat cu 344 milioane euro.
- milioane euro -
| |
ianuarie - iulie 2015p |
ianuarie - iulie 2016p |
| CREDIT
| DEBIT
| SOLD
| CREDIT
| DEBIT
| SOLD |
| CONTUL CURENT (A+B+C)
| 43 515
| 44 271
| -756
| 43 956
| 46 113
| -2 157 |
| A. Bunuri şi servicii
| 38 326
| 37 982
| 344
| 39 589
| 40 127
| -538 |
| a. Bunuri
| 28 816
| 32 401
| -3 585
| 29 764
| 34 575
| -4 811 |
| b. Servicii
| 9 510
| 5 581
| 3 929
| 9 825
| 5 552
| 4 273 |
| - servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor
| 1 506
| 96
| 1 410
| 1 461
| 110
| 1 351 |
| - transport
| 3 005
| 1 035
| 1 970
| 3 034
| 1 021
| 2 013 |
| - turism - călătorii
| 860
| 1 047
| -187
| 892
| 1 042
| -150 |
| - alte servicii
| 4 139
| 3 403
| 736
| 4 438
| 3 379
| 1 059 |
| B. Venituri primare
| 1 959
| 4 502
| -2 543
| 1 533
| 4 287
| -2 754 |
| C. Venituri secundare
| 3 230
| 1 787
| 1 443
| 2 834
| 1 699
| 1 135 |
p - Date provizorii
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Româniae au însumat 2 339 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2 060 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 279 milioane euro.
Datoria externă pe termen lung a însumat 69 381 milioane euro la 31 iulie 2016 (77 la sută din total datorie externă), în scădere cu 1,9 la sută față de 31 decembrie 2015.
Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2016 nivelul de 20 668 milioane euro (23 la sută din total datorie externă), în creştere cu 7 la sută faţă de 31 decembrie 2015.
În perioada ianuarie - iulie 2016, datoria externă totală a crescut cu 15 milioane euro; în structură, datoria publică şi datoria negarantată public au crescut cu 183 milioane euro, respectiv cu 154 milioane euro, iar datoria autorităţii monetare s-a redus cu 322 milioane euro.
Datoria externă a României la 31 iulie 2016
şi serviciul datoriei externe în perioada ianuarie - iulie 2016
- milioane euro -
| |
Datoria externă |
Serviciul datoriei externe în perioada ianuarie - iulie 2016p |
| Sold la 31.12.2015p |
Sold la 31.07.2016p |
| I. Datoria externă pe termen lung
| 70 709
| 69 381
| 11 910 |
| I.1. Datoria publică
| 31 602
| 31 601
| 3 892 |
I.1.1. Datoria publică directă,
din care:
| 30 944
| 31 007
| 3 804 |
| I.1.1.1. Împrumuturi de la FMI
| 0
| 0
| 0 |
| I.1.2. Datoria garantată public
| 658
| 594
| 88 |
I.2. Datoria negarantată public,
din care:
| 37 733
| 36 545
| 7 895 |
| I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor
| 5 190
| 4 392
| 1 611 |
I.3. Datoria autorităţii monetare,
din care:
| 1 374
| 1 235
| 123 |
| I.3.1. Împrumuturi de la FMI
| 122
| 0
| 123 |
| I.3.2. Alocări de DST de la FMI
| 1 252
| 1 235
| 0 |
| II. Datoria externă pe termen scurt
| 19 325
| 20 668
| 21 305e |
| Total datorie externă (I+II)
| 90 034
| 90 049
| 33 215 |
e - date estimate
p - date provizorii
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 30,1 la sută în perioada ianuarie - iulie 2016, comparativ cu 35 la sută în anul 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost 6,4 luni la 31 iulie 2016, nivel egal cu cel de la 31 decembrie 2015.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2016 a fost de 99,3 la sută, comparativ cu 99,5 la sută la 31 decembrie 2015.
Precizări metodologice
- Începând cu anul 2014, standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6), care înlocuieşte Manualul FMI Balanţa de plăţi, ediţia a-V-a (BPM5). Pentru a menţine şi îmbunătăţi coerenţa între statisticile macroeconomice internaţionale, manualul BPM6 a fost elaborat în concordanţă cu actualizarea Definiţiei OECD benchmark a investiţiilor străine directe (BD4 - 2008), precum şi a Sistemului Conturilor Naţionale (SCN 2008). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Pentru detalii privind principalele modificări metodologice şi comparabilitatea datelor se poate accesa link-ul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR
- Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
2.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică - Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS: INS - Actualizarea coeficientului CIF/FOB. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
2.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
2.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii);
2.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice;
- Investiţii străine directe: Creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu mai sunt considerate de natura investiţiilor directe, ca în BPM5, ci se înregistrează în contul financiar/ alte investiţii.
- Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele primite de MFP conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI, precum şi titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Împrumuturile de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) reprezintă sumele trase în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv sumele primite de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009 (punctul I.1.1.1 din tabel). Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.2 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
- Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
- Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
- Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.
- Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar; pentru a vizualiza datele revizuite aferente lunilor anterioare, precum și seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 transpuse în metodologia BPM6, se poate accesa: Baza de date interactivă.