Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – martie 2015

15.05.2015
Datele statistice privind balanţa de plăţi şi datoria externă sunt compilate şi prezentate conform noilor standarde metodologice internaţionale (vezi Precizări metodologice).

În perioada ianuarie - martie 2015p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un excedent de 406 milioane euro, comparativ cu un deficit de 268 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului 2014, pe fondul majorării excedentului balanței veniturilor secundare (cu 348 milioane euro), al reducerii deficitului înregistrat de balanța veniturilor primare (cu 347 milioane euro) și al majorării excedentului balanței serviciilor (cu 167 milioane euro).

- milioane euro -
 ianuarie - martie 2014pianuarie - martie 2015p
CREDITDEBITSOLDCREDITDEBITSOLD
CONTUL CURENT (A+B+C)17 10417 372- 26818 77518 369 406
A. Bunuri şi servicii14 73014 377 35315 83115 499 332
a. Bunuri11 36612 373-1 00712 00513 200-1 195
b. Servicii3 3642 0041 3603 8262 2991 527
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 607 44 563 664 42 622
- transport1 004 331 6731 145 412 733
- turism - călătorii 232 313- 81 324 438- 114
- alte servicii1 5211 316 2051 6931 407 286
B. Venituri primare1 1582 055- 8971 4912 041- 550
C. Venituri secundare1 216 940 2761 453 829 624

p - Date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România (date estimate) au  însumat 885 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul net estimat) au înregistrat 200 milioane euro, iar creditele intragrup 685 milioane euro (net).

Datoria externă pe termen lung a  însumat 73 709 milioane euro la 31 martie 2015 (79,3  la sută din total datorie externă), în scădere cu 2,7 la sută faţă de 31 decembrie 2014.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2015 nivelul de 19 197 milioane euro (20,7  la sută din total datorie externă), în creștere cu 3,3 la sută faţă de 31 decembrie 2014. 

În perioada analizată, datoria externă totală a scăzut cu 1396 milioane euro.

Datoria externă a României la 31 martie 2015
şi serviciul datoriei externe în perioada ianuarie - martie 2015
- milioane euro -
 Datoria externă Serviciul datoriei externe în perioada ianuarie - martie 2015p
Sold la 31.12.2014pSold la 31.03.2015p
I. Datoria externă pe termen lung75 72573 7097 422
I.1. Datoria publică32 87231 0623 591
I.1.1. Datoria publică directă,
     din care:
31 79430 2873 237
  I.1.1.1. Împrumuturi de la FMI 162 0 170
I.1.2. Datoria garantată public1 078 775 354
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
40 25940 3933 301
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor5 9715 6601 055
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
2 5942 254 530
I.3.1. Împrumuturi de la FMI1 421 988 530
I.3.2. Alocări de DST de la FMI1 1731 266 0
II. Datoria externă pe termen scurt18 57719 1978 001e
Total datorie externă (I+II) 94 30292 90615 423

e - date estimate
p - date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 46,9 la sută în perioada ianuarie - martie 2015, comparativ cu 37,3  la sută în anul 2014. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost 6,6 luni la 31 martie 2015, comparativ cu 6,9 luni la 31 decembrie 2014.



Precizări metodologice

  1. Începând cu anul 2014, standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6), care înlocuieşte Manualul FMI Balanţa de plăţi, ediţia a-V-a (BPM5). Pentru a menţine şi îmbunătăţi coerenţa între statisticile macroeconomice internaţionale, manualul BPM6 a fost elaborat în concordanţă cu actualizarea Definiţiei OECD benchmark a investiţiilor străine directe (BD4 - 2008), precum şi a Sistemului Conturilor Naţionale (SCN 2008). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Pentru detalii privind principalele modificări metodologice şi comparabilitatea datelor se poate accesa link-ul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
  2. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică - Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS: INS - Actualizarea coeficientului CIF/FOB. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii);
    4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  3. Investiţii străine directe: Creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu mai sunt considerate de natura investiţiilor directe, ca în BPM5, ci se înregistrează în contul financiar/ alte investiţii.
  4. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele primite de MFP conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI, precum şi titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Împrumuturile de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) reprezintă sumele trase în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv sumele primite de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009 (punctul I.1.1.1 din tabel). Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.2 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  5. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  6. Gradul de acoperire a rezervei în luni de importuri se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  7. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar; pentru a vizualiza datele revizuite aferente lunilor anterioare, precum și seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 transpuse în metodologia BPM6, se poate accesa: Baza de date interactivă.

Banca Centrală Europeană a lansat recent „Our Statistics” - un website conceput în cooperare cu băncile centrale naționale din Eurosistem, prin care statisticile sale devin mai accesibile. Acesta poate fi accesat la adresa: https://www.euro-area-statistics.org/?lg=ro.