Vechiul sediu BNR din Cluj
(strada Memorandului nr. 28), exterior

Sfârșitul Primului Război Mondial și realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 au adus Banca Națională a României în fața unor provocări decisive pentru destinul economic al țării. Una dintre acestea a fost necesitatea înființării de sucursale și agenții la nivelul României Mari, sarcină dificilă, dacă avem în vedere eforturile financiare depuse de BNR pentru a susține Armata Română în timpul războiului și urgența realizării unificării monetare (după Unire, pe teritoriul României circulau patru categorii de însemne monetare – rublele, coroanele austro-ungare, leul BNR și cel de ocupație, emis de autoritățile germane). Având în vedere necesitatea unificării monetare, în cursul anului 1919, Consiliul general al Băncii Naționale a României a decis mai întâi înființarea agențiilor de la Chișinău și Cernăuți și apoi a celor din Transilvania și Banat, la Arad, Brașov, Cluj, Sibiu, Oradea și Timișoara.

Activitatea Agenției Cluj nu a început însă imediat, unul dintre motive fiind acela că nu exista încă un sediu în care funcționarii băncii să se instaleze, fiind știut că era necesar un imobil impunător, situat în centrul așezării, astfel încât să inspire încredere și respect.

Sediul Sucursalei Regionale Cluj,
după restaurare (2008)

Deși, încă din noiembrie 1919, conducerea BNR anunța intervenții la Ministerul de Finanțe pentru obținerea imobilelor fostei Bănci a Austro – Ungariei din teritoriile unite cu România, preluarea acestora s-a prelungit până la 4 martie 1921. La această dată, lichidatorii Băncii Austro-Ungariei au delegat Băncii Naționale a României dreptul de posesiune asupra fostelor sedii ale Băncii Austro – Ungariei, menționând că acestea erau deja ocupate de reprezentanții BNR. Dreptul de proprietate al BNR s-a instituit după ce, în septembrie 1921, a fost semnat la Turnu Severin contractul prin care Comisia de lichidare a Băncii Austro – Ungariei a transmis statului român proprietatea a 13 imobile. Prin convenția din ianuarie 1922, BNR a cumpărat, în schimbul sumei de 25 milioane lei, toate aceste clădiri, între care s-a aflat și sediul de pe strada Memorandului nr. 28, prima clădire în care banca centrală și-a desfășurat activitatea la Cluj. Reflex al ideologiei epocilor istoriei noastre, numele străzii s-a schimbat din Memorandului (Memorandumului) în 30 Decembrie, pentru ca, după 1990, să redevină Memorandumului.

Importanța deosebită a sediului din Cluj în cadrul rețelei BNR de sucursale și agenții este demonstrată de faptul că, în 1927, la scurtă vreme după înființare, a fost ridicată la rangul de sucursală, iar în perioada 1950 – 1968, a fost sucursală regională. După ce, între 1968 și 1999, a fost sucursală județeană, în 2011, a devenit sucursală regională. Cu excepția perioadei 1940 – 1944, când Clujul a făcut parte din teritoriul cedat Ungariei, ca urmare a celui de-al Doilea dictat de la Viena, și Sucursala Cluj a fost mutată provizoriu la Turda, activitatea acesteia nu a avut întreruperi, contribuind la dezvoltarea economică a Clujului, care a devenit unul dintre cele mai importante centre economice din țară.

Volumul foarte mare al operațiunilor, creșterea exponențială a numărului funcționarilor și siguranța sporită pentru mânuirea valorilor oferită de o clădire de bancă din piața centrală a Clujului au făcut ca, în anul 1962, Sucursala Regională Cluj să se mute din vechiul sediu în piața Libertății (azi, redevenită Unirii), la nr. 7. Transferul a fost posibil în urma schimbului de imobile care a avut loc între Sfatul Popular al Regiunii Cluj și Banca de Stat. Trecută mai întâi în folosința BNR, clădirea din piața Unirii a devenit proprietatea băncii centrale în anul 2003. În același timp, imobilul din strada Memorandului (Memorandumului) a intrat în proprietatea statului și astăzi este sediul Rectoratului Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

Sala de conferințe „Ion Lapedatu”

Prin urmare, sediul Sucursalei Regionale Cluj a BNR se află de aproape șase decenii în același edificiu, situat în inima orașului de ieri și de azi. Construit în 1913 – 1914, în stilul Secesion vienez, după planurile arhitectului Dvořák Ede, acest edificiu a fost „casă de reședință” pentru Cassa de Păstrare și Banca de Credit din Cluj SA, fiind astăzi inclus pe lista monumentelor istorice. Pe aceeași parcelă urbană cu dublă orientare, acoperind frontonul secundar și având ieșire pe strada Ion C. Brătianu (fostă Ulița Regelui și strada 23 August) se găsește un alt imobil, legat de istoria aceleiași Casse de Păstrare și Bancă de Credit SA, de asemenea, proprietate a BNR.

Între 2004 și 2008, clădirea din piața Unirii nr. 7 a fost consolidată și restaurată sub coordonarea arhitectului Adrian Spirescu, depunându-se eforturi deosebite pentru conservarea elementelor arhitecturale originale. Spațiile de lucru au fost adaptate noilor cerințe ale unei bănci centrale, astfel încât s-au modernizat și reamenajat toate birourile și tezaurul. O atenție deosebită a fost acordată celei mai reprezentative încăperi a sediului, fostul hol al operațiunilor cu publicul, denumit holul ghișeelor. Acesta era situat la parter și a fost transformat în Sala de conferințe „Ion Lapedatu”. Spațiul impresionează atât prin basoreliefurile care îl decorează, cât și prin coloanele ce împart sala în două travee. Una dintre ele este acoperită cu un luminator închis cu vitralii montate în plumb de Roth Miksa. Protejată de o boltă de sticlă, această zonă era, altădată, dedicată funcționarilor. Cealaltă travee este acoperită cu tavan și era destinată publicului care aștepta. Peretele vestic al sălii este decorat și cu două scene alegorice și moralizatoare privind activitățile și valorile bancare (economisirea, creditarea, prudența), realizate în mozaic de același Roth Miksa, după desenele lui Vajda Sigismund. Vitraliile și mozaicurile au fost recondiționate de artistul plastic Makkai Andras.

Mozaic din sala „Ion Lapedatu”

Astfel, Banca Națională a României a depus eforturi nu doar pentru a reda acestei clădiri strălucirea și farmecul începutului de secol XX, ci și pentru a-i oferi o dimensiune culturală: astăzi, în eleganta și moderna Sală „Ion Lapedatu”, au loc conferințe, simpozioane, concerte de muzică clasică, piese de teatru sau evenimente în cadrul proiectelor educaționale desfășurate de banca centrală.