Doamnelor şi domnilor,
Sunt onorat și bucuros să vă pot spune „Bine ați venit!”, iar pentru unii dintre dumneavoastră, „Bine ați revenit!” la Banca Națională a României pentru a marca un secol și jumătate de la înființarea primei bănci cu capital românesc din Transilvania. Este vorba de Institutul de credit și economie „Albina” din Sibiu, o adevărată „bancă națională” a băncilor românești de dincolo de Carpați până la Marea Unire din 1918.
Banca „Albina” - care, așa cum spunea guvernatorul BNR Ion Lapedatu era „un fel de centrală de credite” pentru instituțiile bancare românești din Transilvania - a asigurat constant legătura acestora cu băncile din Vechiul Regat, cu precădere cu Banca Națională a României, al cărei sprijin s-a dovedit salvator în vremuri de restriște.
Criza financiară din anii 1907-1908, amintește același Ion Lapedatu, a determinat Banca „Albina” „să se adreseze instituțiunilor bancare de la București, cari, prin Banca Națională a României, i-au pus la dispoziție importante credite cu ajutorul cărora a izbutit să se mențină și să treacă această destul de gravă criză, fără ca încrederea publicului față de dânsa să se fi slăbit”.
Colaborarea dintre Banca Națională a României și Banca „Albina” poate fi evidențiată și în timpul altei crize financiare, cea din anul 1912, când, restrângerea masivă a scontului băncilor românești la Banca Austro-Ungariei a determinat Institutul de emisiune de la București să acorde Băncii „Albina” un împrumut pentru a salva de la faliment instituțiile românești de credit din Transilvania. Împrumutul a fost acordat prin intermediul Băncii Agricole, era în valoare de 4 milioane lei și avea o dobândă egală cu cea practicată de BNR pentru creditele de scont, respectiv 6%.
Astfel de momente din istoria bancară românească merită să ne rețină atenția prin semnificația pe care o pot avea pentru societatea de astăzi. În urma schimbărilor pe care aceasta le-a cunoscut în ultimele trei decenii, am putut constata un interes din ce în ce mai mare atât la nivelul specialiștilor, cât și, în egală măsură, al opiniei publice, pentru istoria financiar - bancară, pentru stabilirea rolului băncilor, al bancherilor și al funcționarilor de bancă în epoca noastră modernă și în deceniile interbelice.
Manifestările științifice dedicate de-a lungul timpului Băncii „Albina”, precum și organizarea începând din anul 1991 a simpozionul „Muncă, bani, bănci, cultură și politică în secolele XVIII – XXI”, profilat pe probleme de istorie financiar-bancară românească și central-europeană, a răspuns acestui dublu interes, fapt demonstrat și de succesul de care se bucură în continuare aceste manifestări al căror promotor este prof. univ. dr. Mihai Drecin de la Universitatea din Oradea.
Recuperarea tradiției bancare românești și conservarea patrimoniului arhitectural bancar s-au aflat printre preocupările noastre constante la Banca Națională a României unde, împreună cu revista „Magazin Istoric”, organizăm în fiecare an, începând din 1993, simpozionul de istorie financiar – bancară și educație economică „Cristian Popișteanu”, care a ajuns deja la cea de-a XXX-a ediție. Simpozionul „Cristian Popișteanu” este, însă, doar una dintre acțiunile prin care Banca Națională promovează momente importante din istoria sa instituțională și se implică în informarea publicului, având în vedere că orice bancă centrală poate să comunice mai uşor, să-şi transmită mai lesne mesajele într-o societate educată.
În același timp, la Banca Națională a României manifestăm o grijă specială față de cel de-al doilea tezaur al instituției, tezaurul arhivistic, care reprezintă fundamentul memoriei instituționale. Datorită documentelor conservate cu grijă de înaintașii noștri, specialiștii de astăzi au putut reconstitui aspecte importante din istoria instituției noastre. Printre acestea amintim studiile recente dedicate evoluției stocului de aur al BNR, garanție a emisiunii sale de bancnote, în perioada etalonului - aur, dar și ulterior; rolul îndeplinit de institutul de emisiune în dezvoltarea economiei naționale și în susținerea participării României la cele două războaie mondiale; transformările intervenite în rețeaua teritorială a băncii; patrimoniul imobiliar al instituției noastre care îmbogățește arhitectura urbană din multe orașe ale României.
Preocupările pentru valorificarea trecutului în scopul asigurării educației financiare și bancare a tinerei generații ne-au îndemnat să primim cu interes propunerea conducerii Universității din Oradea de a găzdui sesiunea științifică națională dedicată aniversării a unui secol și jumătate de la apariția Băncii „Albina” din Sibiu, „cel mai prestigios institut de credit și economii din Transilvania”, așa cum spunea economistul Victor Slăvescu în anii de început ai perioadei interbelice.
Menționez cu acest prilej că Universitatea din Oradea se numără printre instituțiile de învățământ superior a căror colaborare cu Banca Națională a României s-a materializat în mai multe manifestări organizate împreună, dintre care menționez prezentările și dezbaterile care au avut loc sub egida „Zilele porților deschise pentru studenții economiști” în anii 2010 și 2013. Personal, am fost onorat de decizia acestei universități de a-mi acorda, în urmă cu 12 ani, titlul de Doctor Honoris Causa.
Am convingerea că subiectele comunicărilor ce vor fi prezentate astăzi vor înlesni o dată mai mult promovarea modelelor pe care trecutul le oferă mereu noilor generații. Închei prin a ura succes participanților și dezbateri interesante în cadrul lucrărilor sesiunii științifice Banca „Albina” din Sibiu la 150 de ani de la înființare! Vă mulțumesc pentru atenție!
BNR - Centrul de Perfecționare Profesională și Activități Sociale, București, 27 iunie 2022