Cuvânt de deschidere a conferinței ADOPTAREA MONEDEI EURO ÎN ROMÂNIA: PROVOCĂRI ŞI PERSPECTIVE

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR


Stimate doamne, stimaţi domni, onorată asistenţă,


Am deosebita plăcere să mă adresez dumneavoastră pe un subiect de maximă importanţă pentru România, chiar dacă în ultima perioada el n-a mai fost în centrul atenţiei opiniei publice. Cu atât mai meritorie mi se pare iniţiativa Institutului European din România, de a organiza o conferinţă pe tema “România şi zona Euro”, menţinând astfel în dezbaterea publică un subiect esenţial. Trebuie spus că acest demers nu este unul singular, întrucât el a fost precedat de conferinţe pe teme similare organizate recent de societatea civilă şi am în vedere conferinţa organizată de Societatea Română de Economie în colaborare cu ASE, şi cea organizată de Centrul Român de Politici Europene în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. În ceea ce ne priveşte, noi, la Banca Naţională a României, am continuat pregătirile tehnice pentru adoptarea euro, în limita mandatului nostru legal şi am continuat să organizăm periodic şedinţele Comitetului de Pregătire a Trecerii la Euro, la lucrările căruia am invitat reprezentanţi ai Guvernului României.

Trecând acum la subiectul propriu-zis al Conferinţei de astăzi, vă reamintesc că Tratatele europene vorbesc despre atingerea unui nivel înalt de convergenţă şi despre caracterul sustenabil în timp al acesteia, ca precondiţii pentru adoptarea cu succes a euro. Remarcaţi că nu se face referire doar la convergenţa nominală (capitol la care România stă bine, dacă este să ne referim la îndeplinirea Criteriilor de la Maastricht), ci se are în vedere convergenţa pe toate dimensiunile, inclusiv convergenţa reală şi convergenţa juridică. De asemenea, este necesar ca procesul de convergenţă să fie sustenabil in timp, adică să continue şi după adoptarea monedei comune, pentru a evita experienţa nefericită a statelor mediteraneene, care după intrarea în eurozonă au relaxat politicile de reforme structurale, ceea ce a dus la un proces de divergenţă în interiorul zonei euro.

O concluzie pe care putem trage pentru România este că o aderare de succes la zona euro reprezintă un proces complex, care implică îmbinarea convergenţei nominale cu convergenţa reală şi cu cea juridică, în cadrul unui efort de lungă durată, care va continua mulţi ani după adoptarea monedei comune. În acelaşi timp, acest proces are şi o importantă componentă culturală, întrucât moneda face parte din simbolurile oricărei naţiuni, precum şi o dimensiune socială, inclusiv de dezvoltare echilibrată a regiunilor ţării.

Întregul proces de preschimbare a monedei este un demers cu un pronunțat caracter politic, care presupune un angajament ferm din partea tuturor partidelor reprezentative, chemate să conducă procesul şi să explice populaţiei beneficiile şi costurile sale.

Toate aceste elemente necesită o analiză completă cu multiple aspecte pe care sunt convins că le veţi analiza în cadrul conferinţei.

Reiterez punctul de vedere exprimat cu alte ocazii, potrivit căruia România va putea să adere la zona euro cât mai repede cu putință, atunci când va fi bine pregătită. Cât priveşte calendarul concret al aderării, s-a dovedit că abordarea de până acum, cu stabilirea unei date-ţintă, dar neînsoţită de angajamente ferme din partea tuturor actorilor interesaţi, nu a dat rezultate. Poate că în loc să stabilim o dată a aderării, ar fi mai bine să agreem o foaie de parcurs cu reformele necesare şi numai după implementarea unei mase critice a acestora să stabilim o dată-ţintă.

Vă mulţumesc pentru atenţie!



9 decembrie 2015