Stimate domnule González-Páramo,
Excelenţele voastre,
Distinsă audienţă,

Este o onoare, pentru mine şi pentru colaboratorii mei din Banca Naţională a României, să ne fiţi astăzi oaspeţi şi să participaţi la inaugurarea unei expoziţii pe care am dorit-o atât instructivă şi atractivă, cât şi ilustrativă din perspectiva aderării României la Zona Euro.

Sper că am izbutit ca expoziţia pe care banca noastră centrală o găzduieşte, în numele României, să fie într-adevăr o reuşită, cu atât mai mult cu cât ţara noastră este destinaţia cu numărul 10 a expoziţiei itinerante iniţiată de Banca Centrală Europeană.

Vă rog să-mi îngăduiţi să-i mulţumesc domnului José Manuel González-Páramo, pentru că a acceptat să lansăm astăzi, împreună, Expoziţia Euro. O expoziţie ce va fi deschisă timp de trei luni, aici, în vechiul centru financiar al Bucureştiului, unde s-a născut leul românesc.

Legătura dintre Leu şi Euro capătă astfel şi o dimensiune simbolică, cu semnificaţie în contextul european actual.

Invocarea contextului european nu este nicidecum convenţională. Şi nici protocolară. Ea relevă faptul că Leul Românesc se numără între rădăcinile istorice puternice prin care România este legată de Europa. Aceasta deoarece, originile monedei noastre, Leul, în străvechiul leeuwendaalder sau talerul-leu exprimă nu doar descendenţa din străvechea monedă olandeză (şi înrudirea, prin această descendenţă, cu dolarul american), dar şi vocaţia sa europeană prin aceea că, încă de la naşterea sa, la scurt timp după crearea statului român modern, leul nostru a fost francez. În sensul că Legea monetară din 1867 a fost concepută cu faţa la Uniunea Latină şi în primul rând la Franţa. Se prevedea confecţionarea monedelor metalice după modelul celor din Franţa. Dar legăturile europene erau mai largi, pentru că legea stipula că monedele de aur şi de argint ale Franţei, Belgiei, Italiei şi Elveţiei (ţările din componenţa Uniunii Latine) se vor primi în ţară la toate casele publice deopotrivă cu moneda legală a României. Vocaţia europeană a ţării noastre era astfel exprimată cu tărie, extinzându-se la Germania prin regele Carol I de Hohenzollern, a cărui efigie era pe primele monede de aur şi argint, şi la Spania, Domnule José Manuel González-Páramo, prin spiritul latin.

Doamnelor şi Domnilor

Îmi face plăcere să repet, în această împrejurare, ceea ce am subliniat apăsat de-a lungul întregului an 2010, când am celebrat a 130-a aniversare a întemeierii Băncii Naţionale a României, a 16-a din lume în ordine cronologică. Şi anume, că istoria sistemului monetar al leului este strâns legată de istoria statului român modern. Vă invit să descoperiţi această realitate vizitând Tabloul Leului, amenajat în antecamera Expoziţiei euro. Mai mult, Muzeul Băncii Naţionale prezintă piese valoroase, mărturie a unei „culturi a monedei” existente încă din vechime pe meleagurile noastre.

Muzeul Băncii Naţionale contribuie substanţial la cunoaşterea istoriei monedei naţionale, a caracteristicilor bancnotelor şi monedelor, precum şi a rolului pe care îl joacă banii în economie. În anii 2005 – 2006, bunăoară, în contextul denominării, Banca Naţională a României a desfăşurat un amplu efort de comunicare având ca temă moneda naţională, iar acum îşi propune, în continuare, să realizeze periodic prezentări ale componentelor de siguranţă din structura bancnotelor actuale, dată fiind prima funcţie a unei bănci centrale – emisiunea de monedă.

În acelaşi timp, pe lângă efortul de cunoaştere a istoriei monedei naţionale, banca noastră centrală include frecvent, între strădaniile de intensificare a educării financiar-bancare a publicului, familiarizarea cu istoria monedei unice Europene. Este de altfel firesc ca societatea românească să cunoască bine moneda aflată în circulaţie în ţările clubului din care dorim să facem parte.

În perspectiva adoptării euro de către România, informarea publicului nu poate fi decât un proces continuu, pe care îl pregătim de multă vreme şi se derulează deja. De aceea, apreciem şi susţinem efortul Băncii Centrale Europene de a realiza şi oferi această expoziţie itinerantă în ţările Uniunii Europene, în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni. Sunt întru totul in asentimentul Domnului Jean‑Claude Trichet, Preşedintele BCE, care spunea in urmă cu exact un an, când la 10 martie 2010 această expoziţie a fost inaugurată la Frankfurt, că “Euro trebuie să comunice atât despre diversitatea Europei, cât şi despre cultura şi istoria sa.” Euro exprimă semnificativ diversitatea europeană, prin intermediul motivelor arhitecturale înfăţişate pe bancnote şi prin simbolurile culturale plasate pe faţetele naţionale ale monedelor.

Pentru România, ca ţară aspirantă la adoptarea Euro, este vitală pregătirea temeinică în vederea îndeplinirii tuturor criteriilor, fără excepţie. Aşa cum am mai declarat, este important totodată să avem definită o ţintă. Iar această ţintă trebuie să fie păstrată, chiar dacă pe parcurs ar putea fi modificată, astfel încât apetitul pentru reformele necesare să nu fie diminuat. Faptul că, începând cu februarie 2010, în BNR a luat fiinţă Comitetul pentru Pregătirea Trecerii la Euro, iar din octombrie 2010, la lucrările acestui comitet participă şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice este o dovadă relevantă că ne preocupă viitorul ţării noastre în Zona Euro. Fără îndoială, ca să conferim sustenabilitate demersului nostru, este imperios necesar să asigurăm coerenţa politicilor şi un ritm susţinut al reformelor, astfel încât adoptarea euro să devină posibilă la o dată cât mai apropiată de 2015.

Revenind acum la Expoziţia euro – care a ajuns la Bucureşti la puţin timp după ce Estonia a introdus deja moneda unică, devenind al 17-lea stat intrat în Zona Euro – aş vrea să remarc încă o dată efortul depus de Banca Centrală Europeană pentru a face cunoscute românilor, ca şi celorlalţi cetăţeni ai Uniunii, moneda unică, istoria ei, rolul şi simbolurile ei. Şi iată că, începând de astăzi şi până spre finele lunii mai, românii au ocazia să cunoască mult mai bine moneda pe care tindem să o adoptăm. De la modulul de istorie a banilor la cel despre producerea bancnotelor Euro şi la cel dedicat caracteristicilor de securitate ale acestora şi până la jocurile educative pregătite în Zona Copiilor, toţi vizitatorii care vor trece pragul expoziţiei vor găsi, cu siguranţă, informaţii utile prezentate în mod atractiv.

Pentru Banca Naţională a României, Expoziţia Euro reprezintă încă o ocazie de a consolida activitatea de comunicare externă, de a ne apropia mai mult de publicul larg şi de a deschide, pentru acesta, porţile instituţiei într-un context deosebit, cel al consolidării paşilor pentru integrarea deplină în spaţiul european.

Închei prin a vă mulţumi tuturor pentru prezenţă. Îl invit acum pe dl. José Manuel González-Páramo, oaspetele nostru de onoare, să dea curs gândurilor Domniei Sale cu privire la această expoziţie.