Majestatea Voastră,
Alteța Voastră Regală,
Domnule Președinte al Senatului României,
Domnule Președinte al Curții Constituționale,
Doamnă Ministru,
Domnule consilier prezidențial,
Domnule Șef al Statului Major General,
Domnule Șef al Cancelariei Primului Ministru,
Preasfinția Voastră,
Distinși invitați,
Este o tradiție pentru Banca Națională a României să organizeze evenimente publice de prezentare și lansare în circuitul numismatic a unor emisiuni monetare având caracter jubiliar - monede destinate colecționării - dedicate unor personalități sau momente care au marcat istoria noastră. Emisiunea pe care o lansăm astăzi omagiază o instituție de cultură devenită centenară: Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I. (S.1)
În ultimii 33 de ani am trăit transformarea societății românești în toate planurile sale. Drumul a fost presărat cu numeroase obstacole, cu suișuri și coborâșuri, dar de-a lungul acestei călătorii au existat mereu două instituții învestite cu încrederea populației: Armată și Biserică.
Astăzi, aici, îi omagiem pe purtătorii uniformei militare, cei care cu onoare, demnitate, un înalt simț al datoriei și, de cele mai multe ori, într-o profundă discreție, și-au îndeplinit și își îndeplinesc misiunea de care, iată, suntem tot mai conștienți în timpurile pe care ne este dat să le trăim.
Astăzi aducem acest omagiu prin lansarea unei piese monetare din argint, dedicate împlinirii a 100 de ani de la înființarea Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I. Moneda are greutatea de 31,103 grame și calitate proof. (S.2) Pe avers este redată partea centrală a clădirii Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema țării, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2023”, iar pe revers este figurat Palatul Artelor din București (primul sediu al muzeului situate în parcul Carol), portretul Regelui Ferdinand I și inscripțiile „MUZEUL MILITAR NATIONAL”, „REGELE FERDINAND I” și „100 ANI”.
Aceasta nu este prima monedă pe care Banca Națională a României o dedică trecutului nostru militar, instituțiilor sau personalităților militare care au marcat istoria națională. Am să fac doar o scurtă trecere în revistă a pieselor cu tematică militară emise de BNR începând cu anul 1998. Am celebrat instituții precum Ministerul de Război, Școala Militară pentru Ofițeri de Infanterie și Cavalerie și Corpul Intendenței Militare – primele instituții militare ale României moderne înființate în anul 1861 –, Școala Superioară de Război, Marele Stat Major (S.3) și arme precum telecomunicațiile, medicina și aviația. Am marcat mari momente precum Războiul de Independență, bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz din anul 1917 (S.4), eliberarea Nordului Transilvaniei în octombrie 1944 (S.5). Am dedicat o monedă generalului Ion Dragalina.
Ecaterina Teodoroiu (S. 6) este, începând din anul 2021, pe bancnota de 20 de lei aflată în circulație; prima femeie ofițer combatant din Armata Română și prima femeie pe o bancnotă românească (S.7). La toate acestea se adaugă și emisiunile care au avut ca subiect Organizația Tratatului Atlanticului de Nord la care România este parte începând din anul 2004.
Banca Națională a României i-a omagiat pe purtătorii uniformei militare și într-un alt mod. La 11 noiembrie 1937, în ziua în care se împlineau 19 ani de la semnarea armistițiului de la Compiègne care a pus capăt Primului Război Mondial, guvernatorul Mitiță Constantinescu, el însuși combatant și erou de război, grav rănit în toamna anului 1916, a dezvelit placa comemorativă dedicată memoriei celor 21 de funcționari ai instituției noastre căzuți pe front. De atunci și până astăzi, în mod simbolic, memoria lor este vegheată de o flacără veșnică. (S.8)
Tot astăzi, în generosul spațiu al Galeriei Guvernatorilor, Muzeul BNR vernisează împreună cu instituția sărbătorită o expoziție dedicată marilor momente ale istoriei naționale din perioada modernă și contemporană, începând cu anul 1821 și mergând până în 1947. Vom avea, astfel, cu toții ocazia de a admira câteva exponate remarcabile din patrimoniul Muzeului Militar Național, unul dintre partenerii noștri cei mai importanți, adevărat depozitar nu doar al istoriei militare ci, mai ales, al memoriei naționale.
Doamnelor și Domnilor,
Muzeul Militar Național a fost înființat la 18 decembrie 1923 prin Înalt Decret Regal. Demersurile în vederea păstrării și protejării patrimoniului militar datau însă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care s-a arătat preocupat de păstrarea la Arsenalul Armatei a pieselor ieșite din dotare și care, în perspectiva timpului, puteau prezenta interes pentru evocarea trecutului oștirii (drapele, armament, uniforme etc.). Cuza este cel care a făcut și primele demersuri pentru instituirea unui sistem monetar național. Deși ambele încercări ale domnului Unirii au eșuat din cauza condițiilor istorice, nu au fost însă abandonate de urmașii săi.
Nu voi face acum istoricul Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I. Mă voi rezuma doar la a puncta faptul că în anul 1906 (S.9), cu prilejul marii expoziții naționale dedicate împlinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, o secțiune specială a fost dedicată istoriei militare. În 1914, Ion I. C. Brătianu a adus în discuție necesitatea înființării unei secții militare în cadrul viitorul muzeu național care se preconiza a fi înființat. Sacrificiile făcute și prestigiul pe care armata îl dobândise pe front în timpul Primului Război Mondial au făcut însă ca înființarea Muzeului Militar să se realizeze în anul 1923, primul sediu al instituției fiind Palatul Artelor din Parcul Carol. În primăvara aceluiași an, în imediata apropiere a clădirii muzeului, avusese loc un alt episod semnificativ pentru evocarea sacrificiului soldatului român în Primul Război Mondial: înhumarea Eroului Necunoscut, un moment marcat în mod special în cadrul expoziției noastre, așa cum veți putea constata (S.10).
Destinul Muzeului Militar Național nu a fost, din păcate, lipsit de încercări. Mă refer aici mai ales la cele care au legătură cu sediul instituției. Planurile de edificare a unui complex muzeal schițate la începutul anilor 1940 nu au mai putut fi puse în operă după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
În anii 1950 instituția a fost mutată de trei ori, pentru ca, în contextul demolărilor din Dealul Spirii, acolo unde funcționa începând din 1959, să fie relocată în actuala clădire de pe strada Mircea Vulcănescu, unde a fost deschisă pentru public în anul 1988. (S.11)
În anul 2006 denumirea instituției a fost modificată prin hotărâre de guvern, devenind astfel Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” (S.12)
Astăzi, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, prin activitatea sa, prin valorificarea patrimoniului său deosebit prin intermediul expozițiilor permanente sau temporare, prin maniera de abordare inedită a unor evenimente istorice, cu ajutorul grupurilor de reconstituire istorice militare, prin colaborarea în cadrul unor proiecte culturale cu instituții muzeale din țară, constituie un spațiu cultural în care tradiția istorică și trecutul nostru militar sunt evidențiate, cunoscute și transmise mai departe generațiilor viitoare. Pentru Banca Națională și muzeul său, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” este un valoros și de nădejde partener. Suntem onorați să găzduim evenimentul de astăzi.
Închei prin a vă mulțumi pentru participarea la acest frumos eveniment. În continuare îl invit pe domnul consilier prezidențial Ion Oprișor să dea citire mesajului Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis. La finalul întâlnirii noastre vă invit să participați la vernisarea expoziției noastre Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I – 100 de ani de istorie militară.
București, 7 decembrie 2023