Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor!

Salut participarea la Simpozion a domnilor: Ignat Timar, consul onorific al României în Cracovia, preşedinte al Societății Româno – Polone din Cracovia, Artur Kozioł , primar al orașului Wieliczka, și Michał Sowa, vicepreședinte al Societății Româno – Polone din Cracovia, care sunt prezenți în sală.

Doamnelor şi domnilor,

Sunt onorat să deschid Simpozionul „Cristian Popişteanu”, la cea de a XXX-a ediție. Mă bucur în mod special să vă pot spune bine ați revenit în sala „Mitiță Constantinescu” după doi ani în care această manifestare s-a desfășurat cu restricțiile impuse de condițiile sanitare cunoscute.

Anul acesta, ne desfășurăm lucrările pe parcursul a două zile, după următorul program:

• Astăzi, 7 iunie:
  

  În cuvântul meu o să mă refer la Treizeci de ediții ale Simpozionului „Cristian Popișteanu"

• Urmează:

  Mesajul de salut al Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române

La ora 12.00, vom avea o pauză, iar la ora 12.30 va începe prima parte a dezbaterii cu titlul: Frontiere, instituții și aur în vremuri de război, moderată de domnul Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR. Vor prezenta comunicări:

• Domnul Vladimir Socor, Senior Fellow, The Jamestown Foundation, cu tema Vecinătatea estică a României în vremuri de război, secolul XXI
• Domnul Andrzej Florian Dubicki, prof. univ. dr. la Universitatea din Łódź, cu tema Evacuarea tezaurului național polonez în memoria colectivă
• Domnul Mihai Gribincea, consultant strategie BNR, cu tema Refugiații basarabeni în România (1940-1941)
• Domnul Dorin Matei, redactor-șef al revistei „Magazin Istoric”, cu tema Drama refugiaților polonezi (1939) și a celor români (1940) în presa vremii

Intervalul orar 15.00 – 15.40 este dedicat intervențiilor dumneavoastră. Și-au anunțat deja participarea domnul Artur Kozioł, primarul orașului Wieliczka, domnul Michał Sowa, vicepreședinte al Societății Româno – Polone din Cracovia, și istoricul Vadim Guzun.

Mâine, 8 iunie, la ora 11, continuăm dezbaterea Frontiere, instituții și aur în vremuri de război.

În cadrul acestei dezbateri vor lua cuvântul:

În cadrul acestei dezbateri vor lua cuvântul:

• doamna Brîndușa Costache, șef serviciu la BNR, care și-a intitulat comunicarea Banca Națională a României și unul dintre funcționarii săi, Ioan D. Negusiu, în amintiri de familie
• doamna Nadia Manea, expert principal BNR, va prezenta Agenția BNR Sighet și Oficiul aurului Baia Mare între anii 1938 – 1945
• domnul Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, va vorbi despre Evacuarea sediilor BNR din Basarabia – iunie 1940, iar doamna Mihaela Tone, expert principal BNR, va prezenta Sucursala Chișinău a BNR (1919 – 1944)

Intervalul orar 12.30 – 13.30 a fost rezervat pentru discuții și concluzii, iar între orele 13.30-14.30 vor fi decernate premiile Fundației Culturale „Magazin Istoric” pentru cele mai importante contribuții ale cercetării istorice din anul 2021. Ziua se va încheia cu un concert al Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei patriarhale din București și cu un cocktail.

Revin la povestea Simpozionului și vă amintesc că, în urmă cu 30 de ani, la 11 octombrie 1993, Banca Națională a organizat o întrunire științifică, dedicată civilizației bancare românești, în parteneriat cu revista „Magazin Istoric”, condusă atunci de profesorul Cristian Popișteanu, și cu Asociația Română a Băncilor, al cărui secretar general era Radu Negrea. Încă de la început, intenția noastră a fost să transformăm manifestarea într-una anuală și, cu ajutorul partenerilor noștri, proiectul s-a realizat. Am ajuns la a XXX-a ediție. Cei 30 de ani ai acestei manifestări sunt în același timp 30 de ani din istoria BNR și a noului sistem bancar din România.

Am început, cum era normal, seria de manifestări în cadrul acestui Simpozion, cu istoria mai veche a Băncii Naționale și a sistemului bancar romanesc. Momentele de referință au fost de fiecare dată bine subliniate. Legea pentru înființarea unei bănci de scompt și circulațiune, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 90 din 1880, prin care și-a început activitatea Banca Națională a României, la trei ani de la cucerirea independenței de stat, a marcat din punct de vedere economic și financiar încheierea procesului de formare a României moderne. La fel, Legea pentru etatizarea și organizarea BNR, publicată in Monitorul Oficial nr. 298/1946 a pregătit transformarea BNR în Banca Republicii Populare Române- Banca de Stat și intrarea în sistemul financiar-bancar comunist. Iar în final, Legea 33/1991, privind activitatea bancară, și Legea 34/1991 privind statutul BNR, publicate in Monitorul Oficial nr. 70/1991, au consemnat revenirea la sistemul financiar-bancar pe doua etaje, specific economiei de piață. Toate aceste evenimente istorice, dar și de transformări în cultura și civilizația românească, au fost surprinse de mai multe ori în ediții semnificative ale simpozionului nostru.

În primii ani post-decembriști am beneficiat de prezența vie, cu prezentări memorialistice autentice, a unor veterani ai vieții financiar-bancare din România, personalități marcante ale gândirii economice românești, care în anii ‘90 au fost și membri ai Consiliului de Administrație al BNR: academicianul Costin C. Kirițescu și profesorul Constantin Ionete. Vă reamintesc că academicianul Costin Kirițescu și-a început cariera la Banca Națională, ca debutant in anul 1938, în timpul guvernatorului Mitiță Constantinescu, a lucrat ulterior, în anii ‘40, cu guvernatorii Alexandru Ottulescu, Constantin Angelescu, Ion Lapedatu, Constantin Tătăranu, Tiberiu Moșoiu, dar și cu ultimul guvernator al BNR înainte de transformările comuniste Aurel Vijoli (1947-1948) și primul președinte al Băncii RPR-Banca de Stat (1948-1952), până când, împreună cu o întreaga echipa de profesioniști ai BNR, a fost arestat pe motiv că a „sabotat reforma bănească” și a reprezentat „devierea de dreapta din sistemul finaciar-bancar românesc”. Contribuții autentice despre cum funcționa BNR ca bancă în perioada comunistă a prezentat în fața noastră și Decebal Urdea, ultimul guvernator al perioadei comuniste, până în septembrie 1990, ulterior consilier al guvernatorului BNR.

Tematica Simpozionului nostru nu s-a oprit însă numai la aspectele legate direct de istoria BNR și a sistemului bancar românesc, ci s-a extins și la subiecte adiacente, precum mecenatul bancar și dezvoltarea artei și culturii; arhitectură și civilizație instituțional-bancară; reconfigurări statale și instituții financiar-bancare în Europa anului 1918. Mai multe sesiuni de dezbateri au fost dedicate tezaurului Băncii Naționale evacuat la Moscova și rolului BNR in Primul Război Mondial.

Așa cum am făcut de fiecare dată, menționez și acum că, în amintirea colaborării atât de benefice cu profesorul Cristian Popișteanu, ca omagiu, din anul 1999, reuniunea anuală a sistemului bancar românesc poartă numele său. În același timp, aducem cuvenitul omagiu și profesorului Ioan Lăcustă, redactor la „Magazin Istoric”, precum și lui Radu Negrea, primul secretar general al Asociației Române a Băncilor, care au plecat dintre noi.

Doresc acum să subliniez contribuția esențială a domnului Cristian Păunescu la această adevărată performanță: treizeci de ediții neîntrerupte ale Simpozionului nostru. Timp de trei decenii, cu pasiune, consecvent, neobosit și inventiv, a fost motorul și sufletul activității de cercetare istorică din Banca Națională a României. A lucrat la înființarea Muzeului BNR, a publicat documente referitoare la tezaurul rămas la Moscova al Băncii Naționale a României și studii cu privire la istoria instituției noastre și a sistemului bancar românesc, a format colective de experți pentru asigurarea continuării demersului de cunoaștere a istoriei noastre instituționale. Am considerat în toți acești ani că legitimitatea oferită de istorie este cea mai consistentă temelie a unei instituții, fapt pentru care i-am fost în permanență alături. Se cuvine să menționez, în acest moment și echipa de colegi din BNR care a contribuit la acest succes și în mod deosebit pe doamnele Brîndușa Costache, șef serviciu; Nadia Manea, expert principal; Mihaela Tone, expert principal și pe domnul Cristian Scăiceanu.

Cu gândul la drumul parcurs împreună timp de 30 de ani, mulțumim colaboratorilor noștri de la Revista „Magazin Istoric”, doamnei Florentina Dolghin și domnilor Marian Ștefan și Dorin Matei, redactorul-șef al revistei. Mulțumiri calde tuturor colaboratorilor noștri pe care nu am putut să-i amintesc.

Astăzi, v-am invitat aici să parcurgem împreună un nou episod al acestui periplu prin istoria sistemului bancar din România și a Băncii Naționale.

Tema ediției din acest an, Frontiere, instituții și aur în vremuri de război, reflectă condițiile cu totul speciale în care se desfășoară Simpozionul „Cristian Popișteanu”. În primul rând, este vorba de pandemia de covid 19, care a afectat întreaga planetă, provocând pierderi importante de vieți omenești, o presiune fără precedent asupra instituțiilor sanitare și a personalului medical, costuri enorme și sechele dramatice. În al doilea rând, la frontierele noastre se desfășoară de peste o sută de zile agresiunea militară neprovocată a Federației Ruse asupra unui stat independent, provocând morți, răniți, refugiați, distrugeri materiale și criză economică. România și-a deschis granițele pentru peste un milion de cetățeni ucraineni care au fugit și fug de ororile războiului, oferindu-le cazare, masă, școlarizare, într-un cuvânt omenie pentru cei aflați la necaz.

S-a vorbit foarte puțin în aceste trei luni de zile sau chiar deloc despre faptul că masivul exod ucrainean poate fi comparat cu marele refugiu polonez din septembrie 1939, când în România și-au găsit adăpost aproximativ o sută de mii de polonezi în frunte cu președintele, membri ai Guvernului, ofițeri și ostași polonezi. Atunci, în 1939, Banca Națională a României a jucat un rol important în salvarea tezaurului de aur al Bank Polski (83 de tone aur care au traversat țara noastră), în păstrarea și restituirea celor 2,7 tone de aur care au rămas la București, apoi a fost ascuns la Tismana, precum și prin preschimbarea în lei a zloților polonezi, o monedă care nu mai avea putere circulatorie, în urma prăbușirii statului emitent. De asemenea, în comunicările trecute în program se va trata agresiunea URSS împotriva României din anul 1940, ultimatumul sovietic, evacuarea sediilor BNR, a funcționarilor și valorilor acestora, refugiul unei părți din populația românească din Basarabia.

Vă mulțumesc pentru prezență și pentru timpul acordat!

București, 7 iunie 2022