Versiunea pregătită pentru susținere

Distinşi invitaţi,
Doamnelor şi domnilor,

Daţi-mi voie să urez bun venit oaspetelui nostru de onoare, doamna Profesor Sanda Golopenţia, care se află pentru prima dată la Banca Naţională a României în calitate de conferenţiar. Domnia sa a acceptat cu bucurie invitaţia noastră de a ne prezenta al V-lea volum din operele complete ale tatălui său, Anton Golopenţia, intitulat „Statistică, demografie, geopolitică”, volum ce va vedea lumina tiparului în luna august, la Editura Enciclopedică. Cartea conține studii şi articole de statistică, în marea lor majoritate necunoscute şi nepublicate până acum, datând din perioada 1940–1951, inclusiv statistici demografice privind populaţia României. Această perioadă include anii în care Anton Golopenţia a deţinut funcţia de director general delegat al Institutului Central de Statistică al României.

În continuare, îngăduiţi-mi să o prezint pe doamna Profesor Golopenţia.

Sanda Golopenția s-a născut la 2 martie 1940 în Bucureşti, fiică a doi oameni de știință, amândoi sociologi: Anton Golopenția și Ștefania Cristescu-Golopenția, membri marcanți ai Școlii sociologice din București, condusă de Dimitrie Gusti.

A urmat liceul Gheorghe Lazăr (1956) și Facultatea de Filologie a Universității București (secția “Limba și literatura română”), absolvind-o în 1961 prima pe țară, cu o lucrare de licenţă condusă de Acad. Prof. Alexandru Rosetti.

Cariera Sandei Golopenția a început la Institutul de Folclor al Academiei Române în 1961, pe un post de documentarist-bibliotecar, obținut cu greu, fiind fiica unui om de știință de notorietate națională în România ca sociolog și statistician, dar arestat și întemnițat în ianuarie 1950, fără judecată, ca martor în procesul Pătrășcanu. Anton Golopenţia s-a prăpădit în cursul anchetei, în spitalul închisorii Văcărești, la 9 septembrie 1951.

În 1963 Sanda Golopenția se mută la Institutul de cercetări etnologice și dialectale. Își continuă studiile și devine la numai 29 ani Doctor în Științe Filologice. Pe lângă munca asiduă de cercetare, atât în ţară cât şi peste hotare, a fost mereu aproape studenţilor şi doctoranzilor de la Universitatea Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai.

După 20 de ani de muncă rodnică în două Institute ale Academiei Române, viața doamnei Profesor Golopenția ia o cotitură importantă în 1980. Deși recunoscută deja ca o mare speranță a lingvisticii și semioticii în România, Sanda Golopenția se auto-exilează voluntar împreună cu soțul ei, Dr. Constantin Eretescu, stabilindu-se peste ocean, în Statele Unite. A urcat, pentru a doua oară în viață, într-o altă țară, într-o limbă nouă, toate treptele sistemului universitar. A făcut-o strălucit, meritând din plin aprecierea mediului academic american. Invitată la Department of French Studies al eminentei Brown University din Providence, Rhode Island, să predea limba și literatura franceză a traversat succesiv, din 1981 până în 2010, toate etapele profesoratului universitar american: Visiting Professor; Assistant Professor; Associate Profesor; Full Professor with tenure, conducând în tot acest timp și 21 teze de doctorat. Senatul Universităţii Brown îi decernează, la pensionare, titlul de Professor Emeritus.

Sanda Golopenția, cu inepuizabilă tenacitate, competență şi mult suflet, a izbutit să salveze și să redea patrimoniului științei și culturii României un corpus masiv de lucrări sociologice originale, cercetări empirice de teren, documente care altfel ar fi rămas pierdute pentru totdeauna. În anii premergători emigrării, a reuşit să transfere în afara țării, cu ajutorul unor cercetători străini și români unele dintre scrierile lui Anton Golopenția, rămase nepublicate, precum și arhiva familiei Golopenția. Arhiva conţinea, între altele, o comoară neprețuită: aproape întreaga corespondență profesională și personală a lui Anton Golopenția cu un mare număr de oameni de știință români și străini — sociologi, scriitori, poeți, filosofi, critici literari, artiști - precum și corespondența personală dintre Anton și Ştefania Cristescu-Golopenția.

Anton Golopenţia, fruntașul celei de a treia generații a Școlii de Sociologie de la Bucureşti, a fost sociologul gânditor care a conceput și argumentat, diferit de profesorii săi, însuși rolul sociologiei în statul modern, capacitatea ei de a contribui la administrarea și conducerea treburilor publice și a serviciilor sociale, şi datoria sociologilor de a raporta adevărul și numai adevărul, faptele aşa cum sunt.

Născut în 1909, la Prigor, județul Caraș-Severin, licențiat în Drept și Filosofie, cu un doctorat obținut în Germania, unde a avut ocazia să intre în contact cu geopoliticienii germani, Anton Golopenția a revenit în țară, devenind colaborator apropiat al lui Dimitrie Gusti, căruia i-a fost șef de cabinet. A fost, de asemenea, membru fondator al revistei “Geopolitica și Geoistoria”. A fost preocupat de literatură, estetică și filosofie, a dat măsura valorii lui excepționale ca sociolog și geopolitician, fiind fondator al școlii românești de geopolitică.

Este însă important să subliniez că Anton Golpenţia, împreună cu Dimitrie Gusti, al cărui director de cabinet a fost, se înscriu ȋn cercul de personalităţi ȋntre care ȋi amintesc pe Vasile Pârvan, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu, care au contribuit la fondarea celei mai importante investiţii din străinatate: Accademia di Romania, investiţie finanțată de Banca Naţională.

Înainte de a-i da cuvântul doamnei Profesor, doresc să aduc mulţumiri şi colectivului Editurii Enciclopedice, pentru că a înţeles importanţa reconstrucției și restituirii unui capitol major în istoria și patrimoniul sociologiei din România, personificat de marele sociolog și statistician Anton Golopenția, aşa cum a înţeles ani buni însemnătatea publicării colecţiei Biblioteca Băncii Naţionale a României.

Banca Națională a României, București, 7 iunie 2019