Versiune pregătită pentru susținere

Doamnelor și domnilor,

Stimați invitați,

Îmi face plăcere să deschid astăzi conferința de presă pentru lansarea unui nou Raport asupra stabilității financiare.

Acest Raport are deja o frumoasă tradiție între publicațiile Băncii Naționale. Lansat încă din 2006, Raportul a fost inițial un document de analiză realizat anual. Totuși, complexitatea tot mai mare a pieței financiare din țara noastră, concomitent cu aprofundarea pe plan internațional a noilor abordări legate de prezervarea stabilității financiare au determinat Consiliul de Administrație al BNR să decidă, începând din 2016, realizarea și publicarea acestui raport de două ori pe an, cu obiectivul declarat de a surprinde cu mai mare promptitudine și acuratețe evoluțiile în domeniu.

Nu doresc să intru prea mult în substanța raportului, care va face obiectul unei prezentări a domnului viceguvernator Liviu Voinea. Trebuie totuși să remarc că abordările din cuprinsul Raportului capătă o anumită standardizare, aliniată întru totul practicilor Băncii Centrale Europene și altor bănci centrale din Europa. Raportul nostru propune cititorului o analiză aprofundată a riscurilor la adresa stabilității financiare corelate cu evoluțiile din sectorul real, precum și cu cele pe plan internațional.

Raportul propune o hartă a riscurilor la adresa stabilității financiare din țara noastră, care se suprapune în bună măsură celor utilizate de alte bănci centrale din Europa. Principalele riscuri la adresa stabilității financiare sunt de natură externă fiind congruente cu cele identificate de Banca Centrală Europeană și de Sistemul Federal de rezerve al SUA.

O noutate în acest Raport o reprezintă harta vulnerabilităților structurale la adresa stabilității financiare din România. Această hartă cuprinde trei vulnerabilități structurale importante, de a căror ameliorare semnificativă depinde o evoluție durabilă a stabilității financiare a țării noastre.

Doamnelor și domnilor, la capătul a aproape doisprezece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, progresele realizate de societatea românească sunt cu totul remarcabile. În mod special, procesul de convergență reală s-a materializat în cel mai pronunțat proces de reducere a decalajelor față de nivelul înregistrat la momentul aderării. Astfel, în anul 2007 nivelul produsului intern brut pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare reprezenta circa 40 la sută față de media Uniunii Europeane. În prezent acest raport a urcat la mai bine de 60 sută. Performanța este, cum am spus, remarcabilă, doar că ea trebuie să continue în același ritm susținut, ceea ce implică mult mai multă rigoare și o calitate superioară a administrației publice în general.

Avem nevoie de investiții substanțiale în infrastructură, avem nevoie de aliniere la standarde înalte ale practicilor administrative din celelalte țări ale Uniunii Europene și, nu în ultimul rând, avem nevoie de politici creative, care să permită dezvoltarea industriilor performante cu valoare adăugată ridicată. Politicile înțelepte în cheltuirea banului public trebuie însoțite de programe îndrăznețe, de ameliorare susținută a performanței din economie. Cu siguranță România anului 2018 este diferită față de România anului 2007, dar mai avem o bună bucată de drum înainte de a reuși o armonioasă și deplină integrare în circuitul de valori europene. Adoptarea monedei unice europene reprezintă în acest sens un obiectiv important, dar el trebuie privit mai degrabă ca o etapă de parcurs.

Întrucât se apropie cu pași repezi sărbătorile de iarnă, vă urez tuturor împliniri personale și profesionale și mult succes în anul în care România va deține pentru prima dată președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Banca Națională a României, sala Mitiță Constantinescu
București, 10 decembrie 2018