Raport asupra stabilității financiare sem.I 2018

Cuvânt de deschidere: Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, București, 14 iunie 2018


Versiunea pregătită pentru susținere

Stimați invitați,

Bine ați venit la lansarea Raportului asupra Stabilității Financiare al Băncii Naționale. Raportul a fost aprobat în unanimitate de Consiliul de Administrație și va fi prezentat de domnul viceguvernator Liviu Voinea.

Dați-mi voie să reamintesc că scopul Raportului asupra Stabilității Financiare, asemeni celor realizate de toate băncile centrale, este de a identifica vulnerabilitățile cheie ale sistemului financiar care pot interacționa cu și amplifica șocurile economice interne și internaționale. Raportul asupra Stabilității Financiare este principalul mijloc al BNR de comunicare a analizei noastre privind evoluțiile legate de stabilitatea sectorului financiar.

După cum s-a exprimat recent și Jerome Powell, Președintele Fed, deciziile de stabilitate financiară au evoluat de la administrarea unor situații individuale de criză la stabilirea unui cadru de politici macroprudențiale care pune accentul pe prevenție, prin adresarea riscurilor pe care le identificăm.

Îmi face plăcere să fac referire și la misiunea FMI legată de evaluarea sectorului financiar (FSAP). Aceasta evaluare a fost facută la solicitarea BNR. Am lucrat împreuna cu experții fondului, ne-am comparat rezultatele reieșite din modelele utilizate, concluziile desprinse fiind împărtășite atât de experții fondului și de board-ul acestei instituții, cât și de experții BNR și de Consiliul de Administrație.

Ca urmare, ne-am dat acordul pentru publicarea nu doar a raportului, ci și a notelor tehnice care fundamentează concluziile acestuia. Considerăm că transparența, nu doar în privința politicilor noastre, dar și a mecanismelor prin care acestea au fost adoptate este benefică.

Raportul pune în lumină și ameliorarea semnificativă a performanțelor sectorului bancar românesc. Creșterea capitalizării, reducerea semnificativă a creditelor neperformante și cresterea profitabilității acestei industrii sunt semne ale tendinței favorabile.

Cu toate acestea nu putem pierde din vedere că ne aflăm la debutul unui nou ciclu de creștere a dobânzilor. De aceea, preocuparea noastră legitimă pentru creșterea intermedierii financiare și în mod special a creditării sectorului real este însoțită de grija ca evoluțiile pozitive să se așeze pe o bază sustenabilă.

Față de precedentul Raport, am evidențiat creșterea riscului de nerambursare, aferent îndatorarii sectorului neguvernamental. Acest risc este unul potențial, determinat de factori diverși care sunt detaliați în Raport. Nu voi insista asupra unei cifre anume, ci asupra unor principii.

Aspirația de a avea o casă face parte din cultura noastră, și este și o modalitate de a crea bunăstare pentru viitor, după cum spunea recent guvernatorul Băncii Canadei. Soluția de a realiza această aspirație este, pentru majoritatea gospodăriilor, prin credit ipotecar. Având în vedere contextul intern și internațional de creștere a ratei dobânzii, precum și tendința de creștere a prețului activelor imobiliare (un alt risc subliniat în Raport), este firesc să crească și nivelul datoriei.

Dorința de a atenua diferențierea mare a veniturilor prin intermediul comportamentului de consum este la rândul său normală, și se realizează prin credit de consum.

Băncile centrale nu se opun acestor aspirații firești, dar urmăresc să orienteze creditarea pe canale sustenabile și către volume rezonabile.

În România ne confruntăm însă cu un paradox, acela al scăderii intermedierii financiare ca pondere în PIB în paralel cu apariția unor semne de subcapitalizare pentru o mare parte dintre companii și de supraîndatorare pentru anumite categorii de populație.

Apreciem că este necesar să evităm accentuarea acestor tendințe privind supraîndatorarea populației, întrucât aceasta este o problemă cu implicații economice și sociale importante. Este de dorit să crească nivelul creditării pentru companii, și constatăm că sunt în continuare aproximativ 12 mii de companii performante care au un potențial de creditare de cca. 5% din PIB neexplorat de sistemul bancar. Pentru a face această trecere este nevoie și de îmbunătățirea guvernanței la nivelul sectorului bancar și de schimbarea modelului de business al băncilor, care în prezent depinde prea mult de Programul Prima Casă și de marjele încă ridicate între dobânda la credit și cea la depozit, pe fondul unor volume totale care cresc mai încet decât PIB-ul. Mai mult, așa cum prezentăm în Tema Specială a Raportului, un volum de creditare de cca. 6% din PIB este acordat companiilor din România de către bănci din străinătate.

Reducerea riscului de nerambursare se poate obține prin îmbunătățirea calității creditelor noi, care presupune și un grad de îndatorare sustenabil. Cu mai bine de un secol în urmă, Eugeniu Carada, fondatorul Băncii Naționale a României, spunea cu înțelepciune “Să nu datorezi niciodată mai mult de jumătate din ceea ce poți plăti ușor”.

Vă doresc o dezbatere fructuoasă!