Stimate domnule Guvernator,
Stimaţi domni vice guvernatori,
Stimate domnule Prim Ministru,
Stimate domnule vice Prim Ministru,
Doamnelor şi domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu într-o companie atât de selectă şi să vă vorbesc despre un subiect care mă pasionează: parteneriatele generatoare de prosperitate. Cum spune vorba românească, „Unde-i unul nu-i putere… Unde-s doi puterea creşte”.

As dori să felicit echipa Profit.ro pentru organizarea acestui eveniment foarte important şi interesant, precum şi Banca Naţională a României, gazda noastră.

Marea Britanie a fost dintotdeauna un prieten apropiat şi un partener pentru România. Am fost unul din principalii susţinători ai aderării României la NATO şi Uniunea Europeană şi am construit o relaţie importantă în interiorul UE. Numai anul trecut, spre exemplu, au venit la Bucureşti şi premierul David Cameron şi ministrul de externe şi cel al apărării.

Şi, ca să fac un arc peste timp, ţara dumneavoastră a avut un traseu dificil, dar pe care l-a parcurs cu perseverenţă în cei 26 de ani de la căderea comunismului.

De la o ţară care altădată avea o inflaţie de 300%, fără instituţiile şi infrastructura necesare unei economii moderne, România a devenit o opţiune din ce în ce mai interesantă pentru investitorii europeni, şi nu numai.

Reforma administraţiei publice

Încă de la prima şedinţă de guvern, în toamna anului trecut, Prim-Ministrul Cioloş şi-a exprimat dorinţa de a reforma administraţia publică din România. Domnia sa a cerut să fie adoptate o serie de iniţiative care să îmbunătăţească coerenţa şi calitatea serviciilor publice.

La invitaţia domnului Prim-Ministru, în luna februarie a venit la Bucureşti șeful Aparatului de lucru al Guvernului britanic, Matthew Hancock, pentru un schimb de bune practici. Tot atunci, a fost semnat şi un Memorandum de înțelegere privind cooperarea bilaterală pentru îmbunătățirea administrației publice. După cum remarca Matt Hancock, la baza reformei administraţiei publice stă potenţialul transformator al tehnologiei. De exemplu, costul unei tranzacţii digitale pentru anumite servicii guvernamentale în Marea Britanie este de aproape 20 de ori mai mic decât costul serviciilor prin telefon.

Guvern Deschis

Reforma serviciilor publice presupune un grad înalt de empatie. Empatia cu nevoile cetățenilor și ale companiilor care, firesc, îşi doresc prosperitate. Reforma presupune, de asemenea, curiozitatea pentru ceea ce funcționează și pentru aplicarea de noi idei. Transparenţă în felul în care lucrăm şi în modul în care ne construim şi achiziţionăm serviciile. Şi, în fine, apropierea de contribuabil, cum îi spunem noi, taxpayer. Constatăm că rolul Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic este cheie în această privinţă.

Ambasada Marii Britanii şi eu personal susţinem, în al doilea an la rând, un proiect important al Cancelariei premierului, în colaborare cu acest nou minister, destinat parteneriatelor pentru o guvernare deschisă. De asemenea, am mai spus-o şi în alte intervenţii publice, am apreciat iniţiativa domnului consilier Cristian Ghinea de a crea o „Comisie de tăiat hârtii”. Ce bine sună! Din câte am înţeles, platforma online maisimplu.gov.ro a fost inundată de mesaje încă din primele zile de la lansarea sa.

În această eră digitală, guvernul trebuie să fie o sursă de încredere şi să ofere alternative. Astăzi Marea Britanie poate să afirme că este unul dintre cele mai transparente guverne din lume. În prezent, pe portalul data.gov.uk sunt disponibile peste 20.000 de seturi de date. Şi, poate chiar mai important decât atât, suntem deschiși către feedback. Transparența ne ajută să nu ne complacem. Ne poate face să ne simțim incomod, însă aşa reușim să facem serviciile noastre mai bune.

Achiziţii

Oamenii, contribuabilii, au nevoie de un guvern deschis pentru a se implica.

Deschiderea aduce cu sine resurse noi şi mai multă claritate.

Un guvern deschis implică o legislație şi contracte transparente. Achizițiile publice trebuie, prin definiţie, să obțină ce e mai bun pentru cetățeni, oferind un sentiment de încredere că procesul este unul solid, deschis și decisiv.

Anul acesta este un an crucial în România în ceea ce privește reforma achizițiilor publice. Ambasada noastră a fost foarte atentă la dezbaterea privind modificările legislației în vigoare. Pentru că, în Marea Britanie, noi credem că achizițiile publice transparente şi eficiente sunt o prioritate strategică pentru susținerea creșterii economice. Totodată, ele sunt esențiale pentru funcţionarea pieței interne europene.

Noi susţinem de ani buni eforturile autorităților române de a îmbunătăți mediul de afaceri prin lupta împotriva corupției și creșterea transparenței în sectorul public. Noul Cod Civil și noul Cod de Procedură Civilă, precum și activitatea continuă de revizuire a Strategiei Naționale Împotriva Corupției facilitează acest lucru. Pentru noi a fost o veste foarte bună că Guvernul a promis să crească predictibilitatea legilor prin reducerea numărului de ordonanțe de urgență. Simplificarea regulilor şi regulamentelor, precum şi deschiderea faţă de ceea ce are de spus sectorul privat vor ajuta ca economia să duduie. Într-un sens mai larg, pentru a atrage investiţii străine trebuie ca potenţialii parteneri externi să poată opera într-un climat de investiţii transparent, clar şi predictibil, iar contractele să fie respectate şi corupţia eliminată.

UE: Marea Britanie într-o Uniune reformată

Marea Britanie a fost mereu un susţinător al reformei la nivelul Uniunii Europene. Prim-Ministrul David Cameron a vizitat capitalele europene şi a discutat cu şefii de stat şi de guvern despre cele patru direcţii de reformă: guvernanţă economică, competitivitate, suveranitate, şi protecţie socială şi libertate de mişcare. La Consiliul European din februarie, Prim-Ministrul a ajuns la un acord în privinţa acestor patru capitole, după cum urmează:

În ceea ce priveşte guvernanţa economică, a fost păstrat dreptul Marii Britanii ca stat membru al pieţei unice, dar nu şi al zonei euro, de a-şi menţine siguranţa sistemului economic şi financiar. De asemenea, s-a ajuns la un acord privind protejarea companiilor britanice de eventuale discriminări. În plus, David Cameron a obţinut acordul pentru o serie de principii cu caracter obligatoriu, prin care Marea Britanie să nu fie sancţionată, exclusă sau discriminată de legislaţia europeană datorită alegerii de a păstra lira sterlină.

În privinţa competitivităţii, am obţinut un angajament ferm pentru continuarea reformelor economice în anii următori, pentru a debloca întregul potenţial al pieţei unice şi a genera creştere economică şi locuri de muncă.

În domeniul suveranităţii, am obţinut acordul pentru o viitoare schimbare a tratatelor, astfel încât Marea Britanie să fie exclusă de la angajamentul de a lua parte la o ‘uniune tot mai strânsă’. Totodată, am stabilit ca, acolo unde este posibil, să existe un mecanism de luare a deciziilor prin care acestea să fie redirecţionate de la Bruxelles către Marea Britanie şi alte state suverane. Acest acord se aliniază cu viziunea pe termen lung a Marii Britanii privind relaţia cu Uniunea Europeană şi anume că trebuie să se bazeze pe urmărirea practică a interesului nostru naţional.

În ceea ce priveşte libera circulaţie a lucrătorilor şi ajutoarele sociale, am negociat prerogative noi pentru a combate abuzurile şi pentru a reduce gradul de atractivitate a sistemului britanic de beneficii sociale. Scopul nostru este să reducem imigraţia, prin introducerea unor reguli echitabile, în spiritul unei economii de piaţă deschise.

După acordul obţinut la Consiliul European din luna februarie, premierul britanic a revenit la Londra cu o agenda de reformă pe care a prezentat-o publicului larg, în pregătirea referendumului din 23 iunie privind apartenenţa la UE. Aşa cum a spus public, David Cameron pledează pentru rămânerea Marii Britanii într-o Uniune Europeană reformată. În spiritul unei îndelungate tradiţii democratice, decizia privind viitorul ţării în interiorul sau în afara Uniunii Europene va fi luată de poporul britanic.

Reformele propuse de Londra sunt relevante şi pentru ţara dumneavoastră. În acest context, este oportun să ne oprim asupra unora din temele negociate la capitolul de competitivitate.

UE: O mai bună reglementare și eliminarea birocrației

România are de câștigat într-o Uniune Europeană reformată

Şi în România şi în Marea Britanie lumea vrea schimbare, eficienţă, vrea să vadă banul bine cheltuit. David Cameron a vorbit în mai toate capitalele europene, inclusiv la Bucureşti, despre nevoia de reformă, de competitivitate şi de eliminare a birocraţiei excesive.

Premierul spunea săptămâna trecută, într-o vizită la Vauxhall Motors din Marea Britanie, că o Europă reformată, cu o piaţă unică finalizată (la capitole precum serviciile şi energia) este un loc bun pentru noi. Pentru că facem parte, în cadrul UE , din cea mai mare zonă de liber schimb și piaţă unică de oriunde din lume: 500 de milioane de oameni, mai mare decât cea a Statelor Unite şi decât piaţa internă din China.

Piaţa Unică are trei mari avantaje: facilitează comerţul liber în interiorul său, elimină bariere pe care nici cele mai liberale acorduri comerciale nu le pot oferi şi, în fine, împuterniceşte, dacă pot să zic aşa, încheierea unor acorduri avantajoase cu parteneri din afara UE.

Marea Britanie a promovat mereu la nivelul Uniunii Europene cultura orientată înspre creșterea și susţinerea afacerilor mici si mijlocii. Spunea David Cameron într-un discurs la Institutul Bloomberg, acum ceva vreme, că ne dorim o Uniune mai eficientă și mai puțin birocratică. Am făcut multe progrese în ultimii ani, în special odată cu cooptarea unor oameni de afaceri influenţi, în coordonarea Prim-Ministrului. Aceştia au elaborat recomandări pentru reglementări care să ajute afacerile, nu să le pună piedici. Suntem bucuroşi că aceste propuneri au fost luate în considerare şi că Uniunea Europeană a început să se concentreze tot mai mult pe reducerea costurilor pentru companii și simplificarea reglementărilor.

Din 2014, noua Comisie Europeană a început reforma sistemului legislativ prin reducerea cu 80% a numărului de inițiative anuale. Legislația europeană a fost astfel revizuită pentru a elimina excesul de reglementări din diverse domenii, de la managementul deșeurilor până la contabilitate.

România să susțină reducerea birocrației

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică consideră că jumătate din reglementările costisitoare din statele membre sunt generate la Bruxelles. Desigur că economia are de câştigat în urma unor reguli europene echilibrate şi bine definite. Ele înlătură barierele pieței unice şi protejează consumatorii și mediul. Dar ele trebuie să fie adaptate şi business-urilor mici şi mijlocii.

Comisia Europeană a adoptat deja măsuri care să ajute IMM-urile, cum ar fi reducerea cheltuielilor administrative cu 25%, economisind astfel 40 de miliarde de euro; acordarea de micro-subvenții şi reguli simplificate pentru IMM-uri. E important, credem noi, ca vocile care susţin reducerea birocraţiei să vină din toate colţurile Uniunii Europene. Şi dumneavoastră sunteţi beneficiari ai unui sistem birocratic european mai eficient şi mai suplu.

Serviciile sunt esenţiale pentru dezvoltarea României în cadrul Uniunii Europene

Industria este, prin tradiţie, principala sursă de exporturi a României, dar sectorul serviciilor are, de asemenea, un potenţial imens de dezvoltare. În prezent, serviciile reprezintă doar aproximativ 50% din PIB-ul ţării. O piaţă unică a serviciilor ar duce la dispariţia barierelor nejustificate pentru mediului de afaceri, inclusiv pentru business-urile din România, şi ar oferi acces către o piaţă mult mai variată.

În Uniunea Europeană, sectorul serviciilor reprezintă 70% din PIB-ul european şi peste 90% din noile locuri de muncă, însă doar 20% din comerţul intern european. În cazul în care UE ar avea o piaţă a serviciilor unică, PIB-ul Uniunii ar putea creşte cu până la 2,6% în deceniul următor.

Suntem de părere că sectoarele care ar sprijini cel mai mult competitivitatea industrială sunt serviciile profesionale de afaceri, construcţii şi e-commerce, domenii în care România are un potenţial important.

Piața Unică Digitală

Pentru ca România să profite de potențialul său în domeniul comerțului online, Uniunea Europeană trebuie să își finalizeze piața unică şi la acest capitol. Agenda britanică de modernizare şi reformă a UE îşi propune completarea pieței unice pentru economia digitală și stimularea comerţul digital transfrontalier.

Dezvoltarea Pieței Unice Digitale până în 2020 ar putea duce la o creștere de 4% a PIB-ului Uniunii Europene.

Liberalizarea comerţului/TTIP

În aceeaşi măsură, liberalizarea comerţului ar putea deschide drumul către alte surse de creştere încă neexploatate în prezent.

Potrivit celor mai multe studii, Acordul de Comerţ Liber dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite – TTIP - va aduce României beneficii modeste pe termen scurt, deoarece economia sa este în prezent orientată către pieţele UE.

Pe termen lung, pe măsură ce tot mai multe firme vor conştientiza noile oportunităţi comerciale aduse de acest acord, parteneriatul strategic dintre România şi SUA ar putea dobândi un aspect economic important. De exemplu, sectorul IT extrem de competitiv al României sau industriile creative în curs de dezvoltare ar putea găsi noi modalităţi de extindere.

Încheiere

Am vorbit mult despre reforme, birocraţie şi potenţial de creştere economică.

Dar nu e vorba numai despre bani.

Marea Britanie şi România vor, în egală măsură, prosperitate şi creştere economică. Îşi doresc ca cetăţenii lor să aibă o viaţă bună şi sigură, la adăpost de crize economice sau de ameninţări la adresa securităţii naţionale.

Putem să ne fie mai bine dacă ridicăm barierele şi dacă deschidem drumul pentru inovaţie.

Este important să lucrăm împreună pentru a atinge aceste obiective.