Doamnă Ministru, Domnule Ministru,
Stimaţi invitaţi,
Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să vă urez bun venit la Banca Naţională a României. Îmi face o deosebită plăcere să fim gazdele unui eveniment dedicat unei problematici atât de actuale precum cea a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM mai departe). Programul precum şi participanţii la acest eveniment arată importanţa şi interesul pentru acest subiect, atât din partea autorităţilor naţionale, cât şi a celor de pe plan european.

La prima vedere, subiectul IMM-urilor pare a fi destul de puţin înrudit cu problematica politicii monetare şi cu politica macroeconomică în general. Totuşi, teoria şi practica arată că IMM-urile sunt privite ca fiind esenţiale în transformarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în produse şi servicii competitive. Totodată, acest sector al economiei generează o mare parte din valoarea adăugată din economie şi are o pondere semnificativă în totalul ocupării forţei de muncă în economiile dezvoltate. Mai mult, există studii care arată că o cooperare coerentă între sectorul public prin cheltuielile de cercetare-dezvoltare şi sectorul IMM-urilor explică, în mare măsură, rezistenţa mai mare a unor economii la materializarea unor şocuri adverse, cum este cazul crizei economice. Existenţa acestei corelaţii este de natură să explice şi potenţialul de creştere diferit dintre ţări, precum şi capacitatea diferită a acestora de a folosi, în scopul generării de creştere economică şi de locuri de muncă, procesul de globalizare.

Având în vedere acest cadru, de interes în creştere pentru sectorul IMM-urilor, la nivel naţional şi internaţional, este fundamentat interesul organizaţiilor publice şi private, naţionale şi internaţionale pentru crearea de noi instrumente şi metode pentru îmbunătăţirea potenţialului de creştere a acestui sector. La nivel European, Comisia Europeană propune o serie de modificări legislative care au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor în sectorul IMM-urilor cum ar fi: (i) perfecţionarea legilor ce vizează drepturile de autor şi brevetele de invenţie, (ii) legislaţia privind achiziţiile publice, (iii) legislaţia privind cerinţele de capital la nivelul sectorului financiar. Mai mult, CE a iniţiat instrumente care oferă suport financiar IMM-urilor sau le îmbunătăţesc condiţiile de acces la finanţare.

Legislaţia elaborată pentru finanţarea acestui sector îmbracă diverse forme:

1. Direcţionare de fonduri către sectoare bine delimitate precum: (i) mediu, energie şi transport (exemple sunt programul LIFE+ pentru natură şi biodiversitate sau CIP – Programul cadru pentru competitivitate şi inovaţie), (ii) cercetare şi dezvoltare (precum Programul cadrul 7 pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică), (iii) educaţie şi pregătire profesională (precum programul Erasmus pentru tineri antreprenori).
2. Fondurile structurale sunt, probabil, principala sursă de finanţare pentru IMM-uri (exemple fiind: Fondul Social European ce oferă susţinere pentru anticiparea şi managementul schimbărilor sociale – şi care are şi o secţiune distinctă dedicată IMM-urilor; Fondul Rural European – menit să îmbunătăţească competitivitatea IMM-urilor implicate în domeniul agriculturii şi cel forestier).
   COSME (Programul Uniunii Europene pentru Competitivitatea întreprinderilor și pentru IMM-uri, care este totodată unul din subiectele de discuţie ale acestui forum) este deosebit de important deoarece are ca scop, să determine, în intervalul 2014-2020 (i) un acces mai uşor al IMM-urilor la finanţare, precum şi (ii) să susţină antreprenorii şi să îmbunătăţească condiţiile pentru iniţierea şi dezvoltarea de afaceri. Programul Orizont 2020, deşi nu este exclusiv dedicat IMM-urilor, are ca scop: (i) îmbunătăţirea cercetării ştiinţifice în Europa, (ii) îmbunătățirea industriilor de top din punct de vedere ştiinţific şi (iii) o mai bună abordare a modificărilor la nivelul societăţii.
   În opinia noastră cele două programe, COSME şi Orizont 2020, trebuie să furnizeze instrumentele necesare pentru finanţarea prin emisiunea de acţiuni sau obligaţiuni la nivelul firmelor inovative şi a IMM-urilor care prezintă totodată un potenţial de dezvoltare ridicat.
3. Există programe la nivelul CE care urmăresc internaţionalizarea IMM-urilor, dar care, pentru ţările membre ale Uniunii, prezintă un interes limitat.
4. Problematica instrumentelor financiare este cea mai apropiată de aria de probleme ce se circumscriu preocupărilor băncilor centrale (în special în privinţa îndeplinirii de către acestea a funcţiei de reglementare prudenţială şi de supraveghere). Activitatea Comisiei Europene în privinţa finanţării are următoarele obiective: (i) creşterea capacităţii de a emite acţiuni a IMM-urilor, (ii) crearea unor scheme de garantare şi a unor facilităţi în această privinţă pentru IMM-uri, (iii) creşterea capacităţii intermediarilor financiari de a furniza fonduri către acest sector şi (iv) creşterea capacităţii în privinţa diversificării riscurilor, precum şi a instrumentelor utilizate în acest scop, atât la nivelul IMM-urilor cât şi la nivelul intermediarilor financiari. Exemple în această privinţă sunt: Programul JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium Enterprises - implementat şi în România cu implicarea BNR) sau JASMINE (Joint Action to Support Micro-finance Institution in Europe). Alte exemple pot fi instrumentele de finanţare dezvoltate de Fondul European de Investiţii sau creditele acordate acestui sector de către Banca Europeană de Investiţii.
   Problema finanţării la nivelul IMM-urilor îşi are originea în problema, mai generală, a asimetriei de informaţie. Soluţiile pentru rezolvarea acesteia, ce constă în discrepanţa dintre cantitatea şi calitatea informaţiei disponibile la nivelul finanţatorului şi a celui finanţat nu este o problemă simplă. Comisia Europeană şi autorităţile naţionale încearcă să găsească soluţii prin mai multe mijloace: (i) îmbunătăţirea, pe termen mediu şi lung, a accesului IMM-urilor la finanţare directă/neintermediată (în special prin instrumentul “joint-venture”-urilor), (ii) o mai bună integrare pan-europeană a pieţelor ce facilitează emisiunea de capital şi de împrumuturi obligatare, ce ar trebui să contribuie şi la scăderea dependenţei Europei de finanţarea intermediată (bancară în special) (iii) creşterea transparenţei şi standardizarea caracteristicilor împrumuturilor şi (iv) recalibrarea cadrului de reglementare. Pe termen scurt finanţarea sectorului IMM-urilor poate fi îmbunătăţită, printre altele, de (i) schimbarea unor prevederi ale legislaţiei financiar-bancare şi (ii) crearea de noi instrumente de finanţare.
   Exemple în privinţa modificărilor legislative sunt reprezentate de pachetul Basel III care introduce, în privinţa IMM-urilor, următoarele facilităţi: (i) tratarea expunerilor către IMM-uri ca făcând parte din portofoliul de credite de retail (ceea ce permite un tratament mai favorabil în privinţa cerinţelor de capital), (ii) alte schimbări favorabile IMM-urilor în ceea ce priveşte lichiditatea, fondurile de garantare, provizioanele şi legislaţia privind filtrele prudenţiale de la nivelul intermediarilor financiari.
   Noile iniţiative de finanţare – aşa cum sunt ele descrise de Grupul la Nivel Înalt constituit de Comitetul Economic şi Financiar a identificat o serie de noi opţiuni pentru de finanţarea IMM-urilor. Diferenţa între acestea vizează folosirea securitizării, a instrumentelor financiare structurate (ce împart instrumentele financiare pe clase de risc) sau în ceea ce priveşte mutualizarea pentru entităţile implicate. O altă diferenţă constă în folosirea unor garanţii comune sau unui instrument comun de securitizare.

La nivel naţional, IMM-urile sunt subiectul a numeroase iniţiative care transpun legislaţia Europeană şi creează astfel noi instrumente menite să îmbunătăţească situaţia acestui sector.

Banca Naţională a României a fost în mod constant şi va acţiona şi în continuare, potrivit directivelor europene, pentru asigurarea unui cadru de reglementare prudenţială în favoarea acestui sector.

Efortul principal în privinţa opţiunilor ce se fac la nivel legislativ pentru domeniu IMM aparţine Guvernului care a promovat deja o serie de iniţiative benefice în acest sens.

În concluzie sper ca iniţiativele europene şi cele naţionale să aibă ca efect revigorarea sectorului IMM-urilor în România, astfel încât revirimentul economic pe care-l indică datele statistice în ultimii doi ani să aibă fundamente structurale tot mai solide.

În încheiere doresc succes desfăşurării forumului şi sper ca ideile prezentate cu acest prilej să fie fructuoase pentru evoluţia viitoare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii!

15 mai 2014

Programul conferinței (în limba engleză)