Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,
Vă adresez „Bine ați venit la Banca Națională a României” și vă propunem un subiect tot mai important: educația financiară.
Banca Națională a României a început să dezvolte proiecte și materiale de educație financiară încă din anul 2009, ca parte a responsabilității sociale asumate.
Dacă la început mesajele noastre se orientau în primul rând către specialiști și mediul economic, am înțeles necesitatea de a ne adresa și publicului larg, de la elevi la adulți, la persoane juridice, în special IMM-uri, iar angajamentul băncii centrale în această direcție este întărit chiar de înființarea, în anul 2017, a Direcției Muzeu și educație financiară.
Ca o continuare firească a acestui demers, în anul 2022 Consiliul de Administrație a aprobat prima Strategie multianuală de acțiune în domeniul educației financiare a BNR.
În ultimul deceniu, asistăm la o diversificare fără precedent în domeniul inovației financiare, piața înregistrând o creștere a complexității produselor și serviciilor.
Doar o populație educată poate folosi optim aceste instrumente, prin înțelegerea mecanismelor și riscurilor asociate, însăși stabilitatea piețelor poate fi afectată de comportamentul și atitudinea consumatorilor, influențate de nivelul educațional individual, care, în cazuri extreme, se poate manifesta prin reacții neprevăzute.
Piața financiar-bancară din România se situează într-un punct în care, pentru a putea să își consolideze echilibrul și să se dezvolte sustenabil are nevoie și de promovarea unor programe, proiecte și campanii susținute dedicate informării publicului în vederea creșterii nivelului de cunoștințe și al celui de încredere în sistem.
Putem aprecia că dezvoltarea sa este direct corelată cu nivelul de educație financiară a populației.
Banca Națională a României s-a poziționat întotdeauna ca un actor-cheie al demersurilor de educare financiară a populației, în concordanță cu obiectivele sale de comunicare publică.
În înțelegerea noastră și conform experienței internaționale, o societate educată financiar, care înțelege mecanismele decizionale și efectele măsurilor băncii centrale, poate facilita implementarea politicii monetare.
Stimați invitați, stabilitatea financiară din România se confruntă astăzi cu două vulnerabilități structurale: un grad foarte scăzut de intermediere financiară și un nivel necorespunzător al sănătății financiare a firmelor.
Ambele vulnerabilități au printre cauzele principale gradul modest de educație financiară a multor antreprenori, așa cum rezultă din analize elaborate la nivel internațional.
Sondajele recente realizate de OCDE privind alfabetizarea financiară a firmelor de mici dimensiuni (micro și IMM-uri) din România și din regiune au evidențiat faptul că cele mai multe companii nu au nici măcar cunoștințe financiare de bază și nu sunt pregătite pentru a lua decizii financiare adecvate. România, pe baza unui eșantion de 1021 firme, se clasează peste media statelor din regiunea analizată (Bulgaria, Croația, Georgia, Moldova, Muntenegru și Macedonia de Nord) în ceea ce privește alfabetizarea financiară, însă nivelul educației financiare este printre cele mai scăzute la nivel european.
Cunoscând foarte bine aceste realități, și mai mult, atrăgând de nenumărate ori atenția asupra lor, începând cu anul 2020 Banca Națională a României, în parteneriat cu Asociația Română a Băncilor, a inițiat un proiect de comunicare externă la nivel național, sub denumirea de BNR- EconomicHub.
Acesta se desfășoară în parteneriat cu Camerele de Comerț locale și are ca principal obiectiv crearea unei platforme de dialog direct cu comunitatea oamenilor de afaceri, menită să faciliteze: dezbaterea unor subiecte de interes reciproc; transmiterea unor informații relevante pentru oamenii de afaceri și contribuţia, în măsura competențelor statutare ale băncii centrale, la clarificarea unor aspecte preocupante pentru mediul antreprenorial; o mai bună înțelegere a funcțiilor şi rolului băncii centrale, a măsurilor adoptate de BNR şi a justificării acestora, şi în general promovarea unor concepte de micro şi macroeconomie de interes pentru mediul de afaceri, în special legate de sectorul bancar (evoluţii în ceea ce priveşte creditarea, soluţii de creştere a capacităţii IMM-urilor de a accesa credite bancare, analiza previziunilor economice, aspecte legate de plăţi, inclusiv detalii legate de funcţionarea instrumentelor de plată).
Consiliul de Administrație al BNR a aprobat un plan de măsuri privind creșterea educației financiare a antreprenorilor din România, cu patru direcții principale, care vizează:
- Alfabetizarea financiară a companiilor prin: îmbunătățirea cunoștințelor financiare, îmbunătățirea comportamentului financiar și ameliorarea atitudinii financiare
- Creșterea gradului de incluziune financiară în rândul companiilor
- Conștientizarea și utilizarea mai amplă a produselor financiare
- Îmbunătățirea gradului de digitalizare a activităților financiare și de afaceri
Aceste patru direcții propuse sunt în linie cu abordarea OCDE privind creșterea educației financiare a firmelor.
În lumina celor de mai sus, Banca Națională a României își asumă continuarea programelor existente si dezvoltarea de noi proiecte, acțiuni sau evenimente punctuale care să aducă în prim plan educația antreprenorială, invitând să i se alăture instituții și autorități publice, mediul academic, reprezentanții sistemului financiar–bancar, reprezentanți ai mass media, cu un singur obiectiv comun: îmbunătățirea nivelului de cunoștințe, a comportamentului și atitudinii financiare ale mediului de afaceri românesc.
Avem astăzi aici bănci comerciale, organizații și instituții partenere, cu care lucrăm, zi de zi, pentru a forma o cultură financiară solidă în România.
Îi felicităm pe cei care muncesc alături de noi la formarea acesteia și păstrarea echilibrului, stabilității financiare. Ne bucurăm că nu suntem singuri și că instituțiile responsabile iau în serios această sarcină.
În crize economico-financiare, unele suprapuse, este clar că educația financiară poate ajuta depășirea mai ușoară sau atenuarea efectelor acestora.
Vă asigurăm că vom consolida efortul nostru comun și de acum înainte, vă doresc în continuare o dezbatere care să vă provoace să găsiți soluții, idei, repere, dar mai ales, să ne pregătească pe fiecare dintre noi în fața crizelor tot mai complexe și mai neprevăzute.