Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

Ne onorează prezența Dumneavoastră în această dimineață de 20 noiembrie 2023.

Anul acesta, în luna decembrie, se împlinesc 107 ani de la evacuarea la Moscova a Tezaurului României. Începând din anul 1991 BNR a pus consecvent în aplicare o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă și externă a problematicii Tezaurului trimis la Moscova și apoi sechestrat de URSS. În acest an ne-am propus organizarea mai multor evenimente prin care să reafirmăm, mai ales în plan internațional, că România are un drept de creanță deplin valabil din punct de vedere istoric și juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917.

Astăzi revenim pe această temă: Tezaurul României evacuat la Moscova și sechestrat ulterior de URSS – un drept de creanță al României mai vechi de un secol. Nu suntem la primele acțiuni pe această linie. Cu ocazia aderării Rusiei la Consiliul Europei, în anul 1995, România, alături de alte state foste comuniste, au prezentat propuneri pentru restituirea bunurilor confiscate de Uniunea Sovietică. Atunci, Comisia pentru Afaceri Juridice și Drepturile Omului a Consiliului a apreciat că aceste probleme trebuie rezolvate între statele membre interesate. Rusia nu a acceptat această discuție, nici măcar la nivel de experți, sub pretextul că la Moscova se discută proiectul unei legi de restituiri de bunuri materiale aparținând altor state, care în condițiile războiului au fost depozitate în URSS. Dar, ulterior, proiectul de lege invocat de experții ruși a fost respins de Duma de Stat.

Această evoluție a evenimentelor a condus la câteva concluzii.

În primul rând, a devenit evidentă necesitatea de a informa corect opinia publică internațională, pe bază de documente incontestabile. Iar acest lucru a însemnat informarea istoricilor, oamenilor de știință din domeniile cercetării, oamenilor politici, diplomaților și, nu în ultimul rând, a decidenților europeni. Ca urmare, principala noastră preocupare a fost să facem cunoscute documentele pe care le deținem, referitoare la această problemă. Mă refer la documentele originale, reunite în dosarul special, care se păstrează în seiful Guvernatorului BNR, încă din anul 1922. Dosarul a fost predat din mână în mână, de la un guvernator la altul, ca o dovadă a hotărârii BNR de a recupera bunurile ce îi aparțin. Sunt 166 de documente oficiale, elaborate de Guvernul român, Guvernul rus, Banca Națională și de reprezentanții diplomatici străini implicați în evenimente. Pentru ca aceste documente să fie accesibile și corect înțelese, le-am prezentat atât în ediții de documente și studii, cât și la sesiunile de comunicări și în expozițiile organizate an de an. De fiecare dată, am reconstituit cadrul istoric în care au avut loc evenimentele, respectând adevărul istoric, percepția obiectivă a faptelor și spiritul critic, însoțit de echilibru în interpretarea informațiilor.

În al doilea rând, ne-am concentrat pe activitatea Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Băncii Naționale a României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, înființată în baza Declarației comune a miniștrilor de externe român și rus din 4 iulie 2003. Până în prezent au avut loc cinci întâlniri ale acestei Comisii, ultima în anul 2019. Câteva repere în acest domeniu:

• BNR a susținut constant activitatea comisiei, afirmându-se ca unul dintre membrii săi cei mai activi. Una dintre sesiuni, cea din anul 2016, a fost găzduită de către instituția noastră la Sinaia. În cursul celor cinci întâlniri, domnul consilier Cristian Păunescu, reprezentantul nostru în acest for, a pus la dispoziția membrilor Comisiei documentele referitoare la trimiterea tezaurului BNR la Moscova: acordurile încheiate cu acest prilej, procesele-verbale și anexele acestora, care cuprind descrierea detaliată a valorilor BNR expediate în Rusia etc.

Protocoalele încheiate la finalul acestor reuniuni au reținut că „la nivelul Comisiei comune, este agreat faptul că documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internațional, care atestă depunerea de către România în Rusia (la Moscova) a bunurilor din Tezaurul său (inclusiv Tezaurul BNR)”.

În al treilea rând, menționez câteva dintre lucrările publicate sub auspiciile Băncii Naționale, precum și dezbaterile din cadrul Simpozionului anual de istorie și civilizație bancară Cristian Popișteanu, consacrate acestei teme:

• în anul 1999, a fost publicat volumul de documente „Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova” (autori: Cristian Păunescu, Marian Ștefan), care cuprinde pe lângă cele 166 de documente și un comentariu istoric extrem de util pentru descifrarea corectă a informațiilor;
• în anul 2000, lucrarea a fost editată și în limba engleză;
• în anul 2008, Banca a publicat lucrarea „Istoria BNR în date (1915-1918)”, în care evacuarea Tezaurului la Iași și apoi la Moscova este prezentată pas cu pas, fiind valorificate absolut toate informațiile identificate în documentele emise de Consiliile de conducere ale Băncii din anii respectivi;
• în anul 2011, a apărut cea de-a doua ediție a lucrării „Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova”, revăzută și adăugită. De această dată, autorii au reușit să aducă informații noi și să clarifice aspecte mai puțin cunoscute privitoare la contextual istoric în care s-a produs depunerea Tezaurului românesc la Moscova. Astfel, din surse diplomatice și din memorialistica celor implicați, autorii au ajuns la concluzia că inițiativa mutării Tezaurului românesc la Moscova a aparținut părții ruse, care vedea în el o garanție că România nu va părăsi Alianța;
• în anul 2012, sub auspiciile BNR a fost publicată lucrarea „Salvarea aurului polonez” (autori: Cristian Păunescu, Dorin Matei), în limbile română, engleză, poloneză. Cartea reconstituie povestea aurului polonez în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci, Polonia și-a evacuat prin România, în ciuda presiunilor bine cunoscute ale Germaniei, rezerva de aur a Bank Polski și tezaurul său artistic.
  O cantitate de 2,7 tone de aur fin, preluată de armata poloneză pentru eventualele sale cheltuieli, a intrat în România ceva mai târziu. Din cauza presiunilor Germaniei, acel aur nu a mai putut părăsi România și a fost depus la BNR. A fost depozitat fără vreun acord oficial între cele două bănci centrale, fără niciun document încheiat între cele două guverne, doar în baza unei chitanțe de primire. Pe bază practicilor uzuale dintre băncile centrale, BNR a avut grijă de acel aur, l-a depozitat, l-a evacuat la Tismana împreună cu aurul românesc, atunci când armata roșie a intrat pe teritoriul României, l-a adus înapoi în București și apoi l-a restituit Poloniei în 1947;
• în anul 2015, BNR a publicat lucrarea „Odiseea Tezaurului BNR. Tismana 1944-1947”, în care un capitol, intitulat „Moștenirea”, a fost dedicat Tezaurului evacuat la Moscova. După acest prim capitol, regăsim în carte istoria celor aproape 190 tone de aur fin din Tezaurului BNR, precum și a celor 2,7 tone din Tezaurul Băncii Poloniei, ascunse în peștera de la Mănăstirea Tismana în perioada 1944-1947;
• în anul 2017, s-a dezbătut la BNR volumul „Odiseea Aurului. Destinele aurului Bank Polski 1939-1950”, în care istoricul polonez Wojciech Rojek (Voițieh Roiek) a reconstituit cu ajutorul documentelor drumul tezaurului polonez evacuat în anii Celui de-al Doilea Război Mondial, dedicând numeroase pagini și celor 2,7 tone de aur polonez păstrate în România;
• în anul 2020, a fost publicat și dezbătut la BNR volumul „The Romanian National Bank Treasure Taken To Moscow and Never Returned – With a selection of documents (autor Cristian Păunescu). De asemenea, cartea a fost prezentată universităților și bibliotecilor de prestigiu din întreaga lume. Specialiștii din țară și din străinătate au apreciat valoarea științifică a volumului, necesitatea existenței unei astfel de lucrări într-o limbă de circulație internațională, precum și oportunitatea apariției acesteia în actualul context politic european. Pentru continuarea dezbaterii temei, în cadrul comunității științifice și politice europene, am decis anul acesta să susținem publicarea ediției a doua a volumului, proiect finalizat chiar în aceste zile;
• tot în anul 2020, la BNR a fost dezbătută lucrarea „Destinele tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse”, autor colonel Ilie Schipor. Este un studiu istoric și arhivistic care oferă argumente istorice clare, aduse chiar din arhivele ruse și sovietice, în problema drepturilor perpetue ale României asupra Tezaurului trimis la Moscova, pe baza insistențelor și a angajamentelor ferme ale Rusiei. Volumul a primit aprecieri elogioase referitoare la importanța temei, a fost evidențiat efortul autorului pentru cercetarea fondurilor arhivistice și a literaturii de specialitate, precum și spiritul critic și echilibrul demonstrat în prezentarea și interpretarea informațiilor istorice. Dezbaterile au ajuns la concluzia că această problemă importantă din istoria României nu este încă suficient și corect cunoscută, mai ales în străinătate, și că introducerea în circuitul public din străinătate a lucrărilor de referință dedicate Tezaurului BNR evacuat la Moscova rămâne, în continuare, o misiune Băncii Naționale a României. Și în acest caz, am susținut anul acesta o ediție în limba engleză a volumului și ne vom implica în prezentarea și dezbaterea acestuia în forurile științifice și politice europene;
• anul acesta, 2023, am publicat în Colecția Biblioteca Băncii Naționale a României (Seria Aniversar 140) volumul „Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1880-2020)”, în care ne-am propus să arătăm rolul jucat de metalul prețios în istoria Băncii Naționale. În demersul nostru nu am ocolit problema Tezaurului evacuat la Moscova. Astăzi, în contextul inițierii demersurilor pentru internaționalizarea acestei probleme, ne exprimăm speranța că în viitorul apropiat vom putea pune la dispoziția publicului și varianta în limba engleză a acestei lucrări.

În al patrulea rând, câteva cuvinte despre dezbaterile din cadrul Simpozionului Cristian Popișteanu:

• în 2016, Simpozionul s-a desfășurat sub genericul Banca Națională a României și Primul Război Mondial, iar intervenția guvernatorului BNR a avut ca temă BNR – un secol de la evacuarea Tezaurului la Moscova. Concluzia lucrării a fost citatul din Dimitrie Ciotori, reprezentantul României la întâlnirile cu diplomații sovietici în 1921, când le atrăgea atenția acestora că „tezaurul nostru a fost dat în păstrare poporului rus, ca unui aliat mai mare al poporului român și că, prin urmare, nicio lege de război nu le poate da dreptul să dispună de el, ci, dimpotrivă, este o datorie de onoare a poporului rus ca acest tezaur să fie restituit”. Acum, în 2023, mesajul nostru nu s-a schimbat!
• în 2017, tema a fost Banca Națională a României și Primul Război Mondial. Anul 1917. Cu acest prilej, au fost prezentate documente și informații referitoare la al doilea transport al Tezaurului, cel din iulie 1917;
• în 2018, tema a fost Reconfigurări statale și instituții financiar-bancare în Europa anului 1918. Intervenția guvernatorului BNR, despre Banca Națională a României în anul Marii Uniri, a prezentat bilanțul anilor de război și a arătat că eficiența activității unei instituții centrale își dă măsura în vremurile cele mai grele, așa cum au fost anii 1916 – 1918. Martor al evenimentelor reputatul economist Victor Slăvescu scria despre instituția noastră în acei ani: „Epoca 1914 – 1918 este desigur și va rămâne unică în istoria Băncii Naționale, întrucât s-a trecut prin toate situațiile posibile, s-au înfruntat toate primejdiile posibile, a stat la un pas împreună cu toată țara de dezastrul ireparabil, pentru ca după lungi ani de eforturi nebănuite să se ajungă la fericirea extraordinară simțită de un neam întreg din toamna anului 1918”;
• cea de-a XXVII-a ediție a Simpozionului, din anul 2019, a avut ca temă Tezaurul BNR evacuat la Moscova – un bilanț istoriografic și un studiu de caz. Cu acest prilej, guvernatorul BNR a făcut o prezentare a ceea ce s-a numit Al doilea dosar al Tezaurului României evacuat la Moscova. După cum știți, este dosarul care a ajuns pe masa specialiștilor de la Banca Națională în anul 2018.
  Cuprinde documente privind Tezaurul evacuat la Moscova, grupate astfel încât să ofere o imagine cât mai detaliată asupra efortului întreprins de autorități pentru stabilirea valorii bunurilor evacuate de instituțiile românești la Moscova în perioada 1916-1917 și nereturnate în anul 1935. De asemenea, sunt reunite în acest dosar documente privind demersurile realizate de statul român în perioada interbelică pentru recuperarea acestor bunuri cunoscute în istoriografia românească sub denumirea Tezaurul României evacuat în Rusia în anii Primului Război Mondial. Dosarul include multe copii ale documentelor deținute de Banca Națională și a fost realizat în cadrul serviciilor de specialitate ale BNR, în perioada interbelică și în anii Celui de-al Doilea Război Mondial, ca o rezervă și ca o aducere la zi a dosarului constituit în anul 1922;
• tot în anul 2019, în cadrul Simpozionului guvernatorul BNR a prezentat câteva chestiuni despre rezerva de aur din unele țări europene, despre soarta unor tezaure în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, dar și în timpul Primului Război Mondial; despre situația rezervei de aur a Rusiei țariste în anul 1915; despre cele 600 tone de aur din Tezaurul Belgiei, despre aurul Norvegiei, Olandei, Țărilor Baltice, Cehoslovaciei, Albaniei, Poloniei. Toate au fost rezerve de aur capturate sau evacuate în vreme de război. Toate aceste țări și-au rezolvat situația prin negocieri care au dus la restituirea aurului sau la despăgubiri. În unele cazuri despăgubirea a fost totală, sau restituirea a fost totală, cum este cazul aurului polonez rămas în România în anul 1939 și înapoiat Poloniei în anul 1947.

Tezaurul BNR evacuat la Moscova, depozitat într-o țară aliată, cu documentele de rigoare, cu acord internațional, recunoscut și validat de istorie, rămâne singurul caz în care rezerva de aur monetar este încredințată cu acte în regulă și cu toate garanțiile depozitarului că va fi returnat oricând la cererea proprietarului, pentru ca ulterior aceste obligații asumate, conform tuturor normelor și cutumelor internaționale, să nu fie respectate.

Mă opresc aici cu prezentarea trecutului. Trebuie să ne gândim la ce vom face în viitor.

Proiectele noastre de viitor pornesc de la constatarea că în plan extern, chiar la nivelul decidenților europeni, problema Tezaurului BNR evacuat la Moscova a rămas în mare parte necunoscută. În circuitul public din străinătate atât cel științific, cât și cel al literaturii de popularizare, nu există lucrări în limbi de circulație internațională dedicate acestei teme, iar istoricii și specialiștii în științe juridice români nu au abordat, în străinătate, această problematică.

Ca un prim pas, intenționăm să sprijinim demersurile remarcabile ale domnului europarlamentar Eugen Tomac, în direcția informării membrilor Parlamentului European și a internaționalizării problematicii Tezaurului. Domnul Eugen Tomac, istoric, jurnalist și politician, un om devotat proiectelor sale, a fost de două ori deputat în Parlamentul României și din 2019 este deputat în Parlamentul European. Totodată, ne propunem să contribuim la reușita evenimentelor care se vor organiza în viitorul apropiat în cadrul Parlamentului European atât cu experiența specialiștilor noștri, cât și cu lucrările în limba engleză, prezentate și dezbătute la BNR.

Se cuvine să omagiem pe cei care, timp de trei decenii, au ținut sus steagul recuperării Tezaurului României. Drept recunoștință pentru eforturile și dedicația lor în acest domeniu, le oferim un exemplar din moneda de argint “100 ani de la încheierea unificării monetare”¹.

București, 20 noiembrie 2023 - versiune pregătită pentru susținere

¹ Moneda a fost oferită:

• Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, primul copreședinte al Comisiei comune româno-ruse între 2004 și 2012
• Academician Ioan Aurel Pop, copreședinte al Comisiei comune româno-ruse între 2012 și 2018
• Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, copreședintele actual al Comisiei comune româno-ruse
• Mircea Geoană, ministrul de Externe al României, care a semnat, în anul 2003, documentele în baza cărora s-a constituit Comisia comună româno - rusă
• Victoria Gavrilescu, primul cosecretar al Comisiei comune româno -ruse, director în Ministerul Afacerilor Externe
• Alina Orosan, actualul cosecretar al Comisiei comune româno -ruse, director în Ministerul Afacerilor Externe
• Eugen Tomac, europarlamentar
• Mihai Gribincea, fostul ambasador al Republicii Moldova la București, actual consilier strategie în Banca Națională a României
• Ilie Schipor, istoric militar, autorul lucrării Destinele Tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse
• Dorin Matei, redactor șef al revistei „Magazin Istoric”
• Marian Voicu, jurnalist, autorul volumului Tezaurului României de la Moscova
• Cristian Păunescu
• Brîndușa Costache
• Nadia Manea