- Caiet de studii nr.62/ 2024
Evaluarea politicii macroprudențiale din România – rolul amortizoarelor de capital
Mihai Aliman, Antoaneta Amza, Robert Grecu, Gabriela Hoholea, Matei Kubinschi, Nicoleta Sîrbu, Leonard Uzum
Lucrarea conține evaluarea amortizoarelor de capital aplicate instituțiilor de credit de la activarea acestor instrumente în legislația națională și până în prezent, ca parte a procesului decizional privind implementarea politicii macroprudențiale în România. Pe lângă prezentarea cadrului conceptual privind evaluarea periodică a conduitei politicii macroprudențiale în ansamblu, lucrarea detaliază fiecare dintre cele trei amortizoare (amortizorul anticiclic de capital – CCyB, amortizorul pentru alte instituții de importanță sistemică – O-SII și amortizorul pentru riscul sistemic – SyRB), din perspectiva (i) descrierii instrumentului și a mecanismului de transmisie; (ii) a experienței utilizării amortizorului în România și UE; (iii) a eficienței și eficacității implementării amortizorului. Cel de-al patrulea amortizor prevăzut de legislația europeană, amortizorul de conservare a capitalului, nu a fost evaluat individual întrucât acesta este implementat în mod unitar la nivelul UE1, fiind aplicabil tuturor instituțiilor de credit, indiferent de dimensiune, model de afaceri sau de faza în care se află ciclul financiar.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.61/ 2024
Imaginea standard și tiparul companiilor de succes din România
Simona Ichim, Alin Vid
Lucrarea prezentă propune o metodologie de identificare a companiilor de succes,
pe baza unor criterii de desfășurare sănătoasă a activității unei firme, inclusiv prin
evidențierea aportului educației financiare și nivelului de instruire a conducerii
executive la succesul companiilor. Pe baza unei analize econometrice de tip regresie
logistică au fost identificate o serie de caracteristici care conturează imaginea
standard a firmei de succes în România. Conform rezultatelor, printre caracteristicile
esențiale care definesc companiile de succes, indiferent de sectorul de activitate,
se numără nivelul de instruire a conducerii executive a firmei, nivelul de educație
financiară (alfabetizare financiară și digitalizare), precum și gradul de capitalizare
și tiparul de finanțare ale firmei. În plus, o serie de alți factori calitativi, care se
concretizează în capacitatea firmei de a supraviețui pe o perioadă îndelungată și de a
se adapta schimbărilor inerente de-a lungul ciclurilor economice și financiare, prezintă
o importanță crescută pentru succes.
1.009 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.60/ 2024
Indicatorul Conjunctural pentru Economia României (ICER) și semnalele conferite în contextul crizelor recente
Andrei Tănase, Georgiana Pleșa, Dragoș Sîrbu, Vladimir Georgescu
Evenimentele recente, marcate de șocuri majore, cu propagare rapidă, au accentuat
necesitatea construirii unor indicatori sintetici, sub forma unor „semnale”, care pot
fi actualizați cât mai frecvent. Primul rol al acestora este cel de captare timpurie a
modificărilor bruște ale conjuncturii economice. Prin evidențierea unor canale prin
care este afectată economia, „semnalul” poate fi util în cadrul mai larg de formulare
a prognozelor pe termen scurt pentru PIB. Spectrul variabilelor din componența
sa și metodologia de estimare pot însă limita capacitatea predictivă a „semnalului”.
Dintr-o perspectivă pe termen mai lung, important este un al doilea rol ce constă în
dezvoltarea ex post a unei analize comparative între caracteristicile crizelor recente
față de alte evenimente anterioare reprezentative, precum criza financiară. Astfel,
în decursul anului 2020 și începutul anului 2021, Indicatorul Conjunctural pentru
Economia României (ICER) – „semnalul” estimat folosind analiza componentelor
principale – reflectă impactul advers, de magnitudine maximală din perspectivă
istorică, al șocului pandemic asupra economiei României. Printre determinanți
se evidențiază variabilele ce descriu industria, serviciile și încrederea agenților
economici, puternic afectate de restricțiile de mobilitate. Ulterior, reversarea rapidă
a șocului a creat condițiile revenirii activității economice. De la jumătatea anului 2022
și până la finalul eșantionului (decembrie 2023), ICER captează o nouă deteriorare
a conjuncturii economice (în contextul șocurilor asociate crizei energetice și
al blocajelor din lanțurile de aprovizionare, intensificate de războiul din Ucraina),
însă de magnitudine inferioară celor din crizele precedente.
780 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.59/ 2022
Determinanții marjelor de dobândă în sectorul bancar românesc și central est-european
Simona Ichim, Angela Pîslaru, Claudia Voicilă
Acest studiu analizează structura profitabilității sectorului bancar românesc, cu accent
asupra determinanților marjelor nete de dobândă, ca principal motor al rentabilității.
Este investigată influența factorilor microeconomici, a celor specifici piețelor bancare,
dar și a celor macroeconomici asupra marjelor nete de dobândă, inclusiv într-un
context mai larg, al băncilor central și est‑europene. În primul rând, este modelată alocarea veniturilor și cheltuielilor pentru obținerea
marjelor de profitabilitate pe linii de afaceri la nivelul specific al sectorului bancar
românesc, cu o abordare inovativă în privința evaluării prețului riscului de credit
atât la un moment în timp (PiT), cât și de-a lungul unui ciclu economic (TtC), aspect
util pentru evaluarea politicilor macroprudențiale. În al doilea rând, sunt evidențiați
determinanții marjei nete de dobândă în România, distinct pentru cele mai
consistente portofolii (creditele ipotecare și cele acordate companiilor nefinanciare),
prin estimări de tip VAR Bayesian. În al treilea rând, studiul extinde analiza principalilor
determinanți ai marjelor de dobândă bancare la nivelul a zece țări din regiunea
centrală și est‑europeană, în perioada ulterioară crizei financiare internaționale,
folosind și date granulare pe bănci.
766 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.58/ 2022
Inflația globală din 2021: prețul unor idei eronate care predomină în societate
Lucian Croitoru
Anul 2021 a fost anul revenirii inflației în țările dezvoltate la niveluri ce nu au mai fost
întâlnite în utimii 35-40 de ani și al accelerării inflației în țările emergente, inclusiv în
România și în alte țări din regiune, cum ar fi Cehia, Polonia și Ungaria.
Revenirea inflației la niveluri peste cele dorite în țările dezvoltate necesită explicații,
nu în ultimul rând pentru a înțelege în ce măsură aceasta are un caracter tranzitoriu
sau nu. Una dintre întrebările adresate se referă la ce anume s-a întâmplat deosebit
în perioada recentă care să fi reușit să ducă la creșterea inflației după ce relaxările
cantitative practicate pentru mai mult de un deceniu urmând crizei din 2008 nu au
reușit.
Explicația pe care o ofer în această introducere se bazează pe o serie de articole/
eseuri publicate în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022, pe măsură ce inflația a
crescut treptat către nivelurile relativ înalte. Prezentul număr al Caietelor de studii
pune la un loc acele eseuri, dintre care unul este chiar o variantă a acestei introduceri
și, într-o anumită proporție, o sinteză a lor. Deși pentru majoritatea articolelor tema
centrală este inflația, articolele oferă în subsidiar analize ale unor idei care predomină
în societate și care pot influența, direct sau indirect, inflația. Ideile respective primesc
rareori atenția cuvenită în epoca noastră. Las menționarea temelor și ariilor la care
se referă aceste idei pentru finalul introducerii care, sper, îl va pregăti pe cititor să le
primească cu mai mare deschidere și interes.
843 KB, Descarcă