- Caiet de studii nr.61/ 2024
Imaginea standard și tiparul companiilor de succes din România
Simona Ichim, Alin Vid
Lucrarea prezentă propune o metodologie de identificare a companiilor de succes,
pe baza unor criterii de desfășurare sănătoasă a activității unei firme, inclusiv prin
evidențierea aportului educației financiare și nivelului de instruire a conducerii
executive la succesul companiilor. Pe baza unei analize econometrice de tip regresie
logistică au fost identificate o serie de caracteristici care conturează imaginea
standard a firmei de succes în România. Conform rezultatelor, printre caracteristicile
esențiale care definesc companiile de succes, indiferent de sectorul de activitate,
se numără nivelul de instruire a conducerii executive a firmei, nivelul de educație
financiară (alfabetizare financiară și digitalizare), precum și gradul de capitalizare
și tiparul de finanțare ale firmei. În plus, o serie de alți factori calitativi, care se
concretizează în capacitatea firmei de a supraviețui pe o perioadă îndelungată și de a
se adapta schimbărilor inerente de-a lungul ciclurilor economice și financiare, prezintă
o importanță crescută pentru succes.
1,009 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.60/ 2024
Indicatorul Conjunctural pentru Economia României (ICER) și semnalele conferite în contextul crizelor recente
Andrei Tănase, Georgiana Pleșa, Dragoș Sîrbu, Vladimir Georgescu
Evenimentele recente, marcate de șocuri majore, cu propagare rapidă, au accentuat
necesitatea construirii unor indicatori sintetici, sub forma unor „semnale”, care pot
fi actualizați cât mai frecvent. Primul rol al acestora este cel de captare timpurie a
modificărilor bruște ale conjuncturii economice. Prin evidențierea unor canale prin
care este afectată economia, „semnalul” poate fi util în cadrul mai larg de formulare
a prognozelor pe termen scurt pentru PIB. Spectrul variabilelor din componența
sa și metodologia de estimare pot însă limita capacitatea predictivă a „semnalului”.
Dintr-o perspectivă pe termen mai lung, important este un al doilea rol ce constă în
dezvoltarea ex post a unei analize comparative între caracteristicile crizelor recente
față de alte evenimente anterioare reprezentative, precum criza financiară. Astfel,
în decursul anului 2020 și începutul anului 2021, Indicatorul Conjunctural pentru
Economia României (ICER) – „semnalul” estimat folosind analiza componentelor
principale – reflectă impactul advers, de magnitudine maximală din perspectivă
istorică, al șocului pandemic asupra economiei României. Printre determinanți
se evidențiază variabilele ce descriu industria, serviciile și încrederea agenților
economici, puternic afectate de restricțiile de mobilitate. Ulterior, reversarea rapidă
a șocului a creat condițiile revenirii activității economice. De la jumătatea anului 2022
și până la finalul eșantionului (decembrie 2023), ICER captează o nouă deteriorare
a conjuncturii economice (în contextul șocurilor asociate crizei energetice și
al blocajelor din lanțurile de aprovizionare, intensificate de războiul din Ucraina),
însă de magnitudine inferioară celor din crizele precedente.
780 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.59/ 2022
Determinanții marjelor de dobândă în sectorul bancar românesc și central est-european
Simona Ichim, Angela Pîslaru, Claudia Voicilă
Acest studiu analizează structura profitabilității sectorului bancar românesc, cu accent
asupra determinanților marjelor nete de dobândă, ca principal motor al rentabilității.
Este investigată influența factorilor microeconomici, a celor specifici piețelor bancare,
dar și a celor macroeconomici asupra marjelor nete de dobândă, inclusiv într-un
context mai larg, al băncilor central și est‑europene. În primul rând, este modelată alocarea veniturilor și cheltuielilor pentru obținerea
marjelor de profitabilitate pe linii de afaceri la nivelul specific al sectorului bancar
românesc, cu o abordare inovativă în privința evaluării prețului riscului de credit
atât la un moment în timp (PiT), cât și de-a lungul unui ciclu economic (TtC), aspect
util pentru evaluarea politicilor macroprudențiale. În al doilea rând, sunt evidențiați
determinanții marjei nete de dobândă în România, distinct pentru cele mai
consistente portofolii (creditele ipotecare și cele acordate companiilor nefinanciare),
prin estimări de tip VAR Bayesian. În al treilea rând, studiul extinde analiza principalilor
determinanți ai marjelor de dobândă bancare la nivelul a zece țări din regiunea
centrală și est‑europeană, în perioada ulterioară crizei financiare internaționale,
folosind și date granulare pe bănci.
766 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.58/ 2022
Inflația globală din 2021: prețul unor idei eronate care predomină în societate
Lucian Croitoru
Anul 2021 a fost anul revenirii inflației în țările dezvoltate la niveluri ce nu au mai fost
întâlnite în utimii 35-40 de ani și al accelerării inflației în țările emergente, inclusiv în
România și în alte țări din regiune, cum ar fi Cehia, Polonia și Ungaria.
Revenirea inflației la niveluri peste cele dorite în țările dezvoltate necesită explicații,
nu în ultimul rând pentru a înțelege în ce măsură aceasta are un caracter tranzitoriu
sau nu. Una dintre întrebările adresate se referă la ce anume s-a întâmplat deosebit
în perioada recentă care să fi reușit să ducă la creșterea inflației după ce relaxările
cantitative practicate pentru mai mult de un deceniu urmând crizei din 2008 nu au
reușit.
Explicația pe care o ofer în această introducere se bazează pe o serie de articole/
eseuri publicate în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022, pe măsură ce inflația a
crescut treptat către nivelurile relativ înalte. Prezentul număr al Caietelor de studii
pune la un loc acele eseuri, dintre care unul este chiar o variantă a acestei introduceri
și, într-o anumită proporție, o sinteză a lor. Deși pentru majoritatea articolelor tema
centrală este inflația, articolele oferă în subsidiar analize ale unor idei care predomină
în societate și care pot influența, direct sau indirect, inflația. Ideile respective primesc
rareori atenția cuvenită în epoca noastră. Las menționarea temelor și ariilor la care
se referă aceste idei pentru finalul introducerii care, sper, îl va pregăti pe cititor să le
primească cu mai mare deschidere și interes.
843 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.57/ 2021
Prognoze în timp real ale creșterii economice
Marcel Antonio Sandu, Mădălin Viziniuc
Lucrarea de față propune un cadru de prognoză pe termen scurt a evoluției
trimestriale a PIB care încorporează eficient fluxul de informații oferit de calendarul
de publicare a indicatorilor cu frecvență lunară. Metodologia presupune combinarea
densităților de repartiție generate de o paletă largă de abordări econometrice
(modele punte, MIDAS, precum și modele cu factori comuni dinamici și VAR Bayesian,
ambele cu frecvențe mixte), strategia fiind potrivită pentru a fi aplicată la nivelul
economiilor emergente, unde activitatea este afectată deopotrivă de modificări
structurale și de o dimensiune relativ redusă a setului de informații statistice și a
perioadei acoperite de acestea. Procesul de evaluare, care a avut în vedere exerciții
succesive de prognoză începând cu primul trimestru din 2013 (utilizând versiunea de
conturi naționale disponibilă la acel moment), relevă o performanță sporită a cadrului
de a anticipa traiectoria creșterii PIB, acesta prezentând, totodată, și o capacitate
ridicată de a prelua schimbările de traiectorie ale indicatorilor lunari, trăsătură care
s-a dovedit esențială pentru proiecția PIB pe parcursul contracției economice
determinate de criza sanitară în 2020. În același timp, se remarcă un grad ridicat de
complementaritate a modelelor econometrice utilizate, excluderea oricăruia dintre
ele conducând, în linii mari, la o deteriorare a acurateței de prognoză.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.56/ 2021
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada comunistă (1946-1989)
Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1946-1989) reprezintă a treia parte
dintre cele patru ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur
al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Spre deosebire
de cele două secvențe cronologice anterioare, perioada 1946-1989 nu a mai fost
individualizată după criteriul acoperirii legale a leului în aur. Această modificare a fost
determinată de schimbările intervenite în rolul aurului pe plan internațional, precum
și de măsurile regimului comunist din România care au dus la impunerea economiei
centralizate și a restricțiilor severe în privința deținerii aurului de către populație.
În consecință, seria de date pentru perioada 1946-1989 nu a mai inclus stocul de
acoperire în aur a monedei naționale, dar a avut în vedere evoluția valorică, în lei,
și pe cea cantitativă, în kg, a stocului total de aur al BNR, cu detalieri referitoare la:
aurul din țară, aflat în tezaurul BNR (lingouri și monede) și în afara acestuia, precum
și aurul din străinătate (Banca Reglementelor Internaționale, Banca Angliei, UBS Zurich,
Federal Reserve Bank, Eurobank Paris, Banca Națională a Ungariei, Banca Națională a
Cehoslovaciei, Banca Națională a Elveției etc.). Datele seriei au rezultat din cercetarea
surselor aflate în Arhiva BNR, completate și comparate cu cele din fondul CC al PCR, de la
Arhivele Naționale ale României. Printre dificultățile enumerate și explicate în capitolul
de metodologie aferent seriei 1946-1989 au fost, pe lângă datele contradictorii, și
„ficțiunea” statisticilor întocmite de autoritățile comuniste.
Principalul rol al stocului de aur în perioada 1946-1989 a fost acela de a contribui la
finanțarea deficitelor balanței de plăți a țării, fapt pentru care creșterea continuă a
acestuia caracteristică intervalului 1929-1945 a fost înlocuită cu o evoluție sinuoasă,
în care după scăderea dramatică din primul deceniu comunist etapele de acumulare
au fost urmate de altele de valorificare. S-a menținut, și pentru epoca comunistă,
perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR cu misiunea de a
înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări,
prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute pe plan intern și
internațional între momentul etatizării Băncii Naționale a României și anul prăbușirii
regimului comunist. Astfel, au fost avute în vedere: deciziile de la Bretton Woods (1944)
cu privire la rolul aurului în funcționarea sistemului monetar internațional, crearea
activului de rezervă special al Fondului Monetar Internațional, DST sau „aurul-hârtie”,
renunțarea la etalonul aur-devize, precum și atribuțiile Băncii Naționale a României
(Banca RPR–Bancă de Stat și, apoi, Banca Națională a RSR) în deținerea și administrarea
metalelor prețioase, conform reglementărilor care au definit un regim foarte restrictiv
al aurului. În același timp, s-a avut în vedere valorificarea stocului de aur al BNR, de la
achitarea sancțiunilor din Tratatul de pace de la Paris și plata importurilor de cereale și de tehnologie la depunerea cotei de membru al FMI și achitarea anticipată a datoriei externe.
815 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.55/ 2021
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1929-1945
Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1929-1945) reprezintă a doua
dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea
stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul
2020. Perioada 1929-1945 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului
în aur, respectiv 0,010 g aur fin, care a rămas aceeași de la stabilizarea monetară din
1929 până la reforma monetară din 1947. Totuși, prezentarea de față se încheie cu
anul 1945, deoarece măsurile luate în 1946 de puterea comunistă au definit un nou
regim al aurului și au generat vânzări masive din stocul de metal galben al BNR.
Seria de date ce constituie coloana vertebrală a acestei cercetări cuprinde atât
evoluția valorică, în lei, cât și pe cea cantitativă, în kg aur fin, a stocului total de aur
înregistrat la BNR, cu identificarea dimensiunilor stocului de acoperire și a altor
aspecte importante, precum structura în lingouri și monede sau depozitele din țară
și din străinătate (Anglia, Franța, Elveția, Olanda, Belgia, SUA). Și pentru această
perioadă, sursele cercetate, în cea mai mare parte, din Arhiva BNR, au oferit nu de
puține ori date contradictorii, care au fost armonizate acolo unde a fost posibil sau
detaliate și explicate în capitolul dedicat metodologiei. Stabilirea bornei cronologice
superioare în anul 1945 a făcut ca seria de date să se încheie cu cele mai mari
cantități de aur fin aflate în stocul total al băncii centrale a României în toată istoria
sa, respectiv 244 tone la 31 decembrie 1944 și 241 tone la 31 decembrie 1945.
Această acumulare-record de metal galben a fost în continuare explicată din
perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea
de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor
mișcări prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute între
anul de început al Marii Crize Economice și anul de sfârșit al celui de-al Doilea
Război Mondial, respectiv de la paradoxul aurului în perioada interbelică la
declarația teoretică de menținere a etalonului-aur și opțiunea practică pentru
etalonul aur-devize, de la suspendarea convertibilității leului (1932) și a achitării
datoriei publice externe (1933) la instituirea primelor pentru creșterea prețului
aurului și stimularea producției de metal galben, de la evacuarea Societății Minelor
de Aur ale Statului de la Baia Mare la aceea a tezaurului BNR în depozitele secrete
de la Sinaia și Tismana.
841 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.54/ 2021
Estimarea probabilității de apariție a unei crize bancare. Studiu de caz România și UE
Marian Mihai, Claudia Voicilă, Laura Popescu, Virgil Dăscălescu
Sistemul financiar a reprezentat principalul vector de propagare a crizei financiare
globale din 2007-2008, caracterul unui astfel de eveniment fiind unul disruptiv.
Odată cu acest episod, interesul pentru studierea crizelor financiare, valutare sau
bancare a crescut semnificativ. În România, sectorul bancar are o pondere de
aproximativ 75 la sută în totalul activelor sistemului financiar, un eveniment de criză
manifestat la nivelul acestuia fiind de natură să afecteze intermedierea financiară și
activitățile desfășurate de întregul sector real. Lucrarea de față își propune estimarea
probabilității de apariție a unui eveniment de criză bancară, privit în sens restrâns
strict pe canalul ofertei, ca urmare a insuficienței capitalului pentru susținerea
și creșterea activelor purtătoare de risc (cu precădere, credite acordate sectorului
privat), respectiv în sens extins, consecință a cadrului macroeconomic și financiar
aplicabil. Studiul se bazează pe aplicarea unor metode desprinse din tehnicile de
învățare automată, iar rezultatele arată că probabilitatea de a consemna un asemenea
eveniment în România era relativ redusă și în scădere în intervalul 2014‑2019. Un
eventual șoc sistematic, care ar putea conduce la schimbări simultane ale rezultatelor
financiare la nivelul instituțiilor de credit în sensul consemnării de pierderi și plasării
indicatorilor de rentabilitate economică în cozile distribuțiilor istorice (pentru definiția
în sens restrâns), respectiv estimări ale probabilității de criză conform unor scenarii
macroeconomice de severitate ridicată (pentru definiția în sens extins), relevă
probabilități de criză semnificativ mai ridicate, fără a deveni însă cel mai probabil
rezultat, aspect explicat de nivelul adecvat al capitalului băncilor. În comparație
europeană, România se poziționează în prima jumătate a clasamentului, reflecție
a unui grad de risc comparabil sau chiar mai scăzut în raport cu cel specific altor
sectoare bancare din cadrul UE.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.53/ 2021
Politicile macroeconomice: pandemia nu este o scuză pentru părăsirea principiilor
Lucian Croitoru
601 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.52/ 2020
O evaluare a PIB potențial pentru România
Andrei Tănase, Georgiana Pleșa
Această lucrare vizează estimarea dinamicii PIB potențial pentru România în perioada
2000-2019. Evaluarea acestui indicator neobservabil este o problemă complexă în orice
economie, cu atât mai mult în economiile emergente, aflate într-un proces continuu de
transformări structurale. Metodologia este constituită pe baza unui filtru multivariat,
pornind de la funcția de producție, dar care ia în considerare și interacțiunile sugerate
de teoria economică ale PIB cu variabile precum inflația sau rata șomajului. Ca orice
estimare a PIB potențial, și aceasta este însoțită de un anumit grad de incertitudine,
mai ridicat cu precădere în perioadele recente, pentru care rezultate precise pot fi
obținute doar după stabilizarea datelor statistice publicate inițial şi încorporarea noilor
informații apărute în timp. Evaluările indică o redresare graduală a traiectoriei PIB
potențial în perioada ulterioară desfășurării crizei financiare internaționale. Deși analiza
nu include anul 2020, se poate spune că pe parcursul acestui an economia a suferit
un șoc major (inclusiv din perspectiva escaladării incertitudinii), pe fondul pandemiei
COVID-19, care a afectat marea majoritate a sectoarelor de activitate, cu implicații
adverse și asupra potențialului productiv al economiei.
720 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.51/ 2020
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1880-1928
Academician Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, dr. Brîndușa Costache, dr. Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1880-1928) reprezintă prima
dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea
stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul
2020. Perioada 1880-1928 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului
în aur, care a rămas aceeași pe durata întregului interval, respectiv 0,3226 g aur cu
titlul de 900/1000. Această constantă a istoriei noastre monetare s-a menținut în
pofida schimbării sistemului monetar (de la cel bimetalist la cel monometalist‑aur,
1890‑1892) sau a dificultăților din timpul Primului Război Mondial, când a fost
suspendată convertibilitatea leului (1917) și cea mai mare parte a stocului nostru
de aur a fost confiscată de autoritățile bolșevice (1918).
Nivelul valoric al stocului de aur la data de 31 decembrie a fiecărui an, din 1881 până
în 1928, se regăsește în seria de date ce constituie coloana vertebrală a cercetării de
față. Întrucât datele conservate de sursele istorice n-au oferit însă răspunsuri directe
întrebărilor formulate în prezent, întocmirea seriei de date a presupus elaborarea unui
set de reguli unificatoare, care au alcătuit metodologia de lucru, prezentată într-o
secțiune separată a lucrării de față.
Fără să ignore bornele cronologice tradiționale, lucrarea se concentrează asupra
reperelor temporale semnificative pentru istoria noastră monetară, fiind elaborată
din perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea
de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări,
prin punerea lor în legătură cu fenomene și evenimente ale istoriei naționale, de la
fenomenul agio și crizele din 1894, 1899, 1907 și 1912 la taxa vamală în aur din 1915
și 1916 pentru exportul produselor agricole, de la finanțarea efortului de război
de către Banca Națională și tratativele diplomatice postbelice pentru recuperarea
aurului depozitat în străinătate la organizarea producției de metale prețioase a
României întregite.
506 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.50/ 2020
Implementarea amortizorului anticiclic de capital (CCyB) în România
Alexie Alupoaiei, Matei Kubinschi, Luminița Tatarici, Alina Zaharia
Comportamentul prociclic al sistemului financiar a fost identificat drept o sursă
importantă de risc sistemic care a contribuit la amplificarea efectelor negative ale
crizei financiare globale din anul 2008. Prin urmare, limitarea episoadelor de creștere
excesivă a creditării a devenit un obiectiv central în definirea cadrului politicii
macroprudențiale la nivel internațional. Analizând dinamica ciclurilor financiare,
decidenții de politici au ajuns la un consens privind necesitatea introducerii unui instrument pentru acumularea unor rezerve de capital în perioadele de expansiune a creditării, care pot fi utilizate în cazul unui episod de contracție pentru a evita
întreruperea procesului de intermediere financiară. Pornind de la considerațiile
inițiale formulate în cadrul Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), experiența
implementării amortizorului anticiclic de capital (CCyB) a cunoscut o dezvoltare
impresionantă pe măsură ce fiecare autoritate macroprudențială a ajustat
metodologia de calibrare pentru a reflecta caracteristicile specifice sectorului
financiar pe care îl supraveghează. În acest context, având în vedere faptul că anul
2020 marchează împlinirea unui deceniu*1 de la publicarea cadrului de reglementare
Basel III, lucrarea de față realizează o sinteză a implementării instrumentului, atât
în România, cât și în alte state membre ale UE, punând accent pe: (i) operaționalizarea
cadrului de analiză, (ii) metodologia de implementare a amortizorului anticiclic de
capital și (iii) menținerea, reducerea sau eliberarea completă a amortizorului.
3 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.49/ 2019
Prognoza „marii“ recesiuni și a „slabei“ reveniri – rezultate pe baza unei suite de modele neliniare pentru România și zona euro
Anca Gălățescu, Vincent Labhard (ECB)
Această lucrare are ca scop evaluarea performanței predictive a unei suite de specificații neliniare bazate pe modele cu un singur indicator pentru prognoza PIB și a principalelor componente de cheltuieli pentru România și zona euro în jurul perioadei de minim a „marii“ recesiuni și a revenirii care a urmat. Rezultatele arată că în cazul ambelor entități și intervale de timp, suita de modele neliniare ar fi oferit semnale adecvate asupra evoluțiilor viitoare, acordând timp suplimentar pentru fundamentarea prognozelor. Lucrarea arată că atât în termenii unor semnale timpurii asupra evoluțiilor viitoare, cât și ai performanței predictive în general, avantajul modelelor neliniare ar fi fost considerabil în special în cazul zonei euro și pentru „marea“ recesiune.
623 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.48/ 2017
Intermedierea financiară: probleme și posibile soluții
Valentin Lazea (coordonator)
Lucrarea de față își propune investigarea cauzelor nivelului redus al intermedierii financiare în România, identificarea principalelor obstacole în calea majorării sustenabile a valorii indicatorului și conturarea unor posibile soluții pentru depășirea acestora. În acest scop, sunt examinați o serie de factori cu impact nefavorabil
asupra evoluției intermedierii financiare, care se manifestă pe plan international (fiind abordate fenomenele de redresare economică fără suportul creditării, de reducere a ratei creditelor neperformante și de dezintermediere bancară transfrontalieră) sau care sunt de natură autohtonă (de la apelul foarte facil al firmelor la legea insolvenței la carențe ale băncilor în pregătirea personalului propriu ori la caracteristici ale sectorului gospodăriilor care limitează accesul acestora la credite). Depășirea unor astfel de obstacole structurale presupune implicarea mai multor instituții ale statului, vizând în principal ajustări la nivelul cadrului legislativ
și al implementării acestuia, precum și creșterea gradului de educație financiară a populației.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.47/ 2017
Estimarea primei de risc la termen incluse în randamentele titlurilor de stat
Cătălin Bodea, Răzvan Radu
Lucrarea are drept scop descompunerea randamentelor titlurilor de stat în lei în
două componente: una reflectând așteptările pieței privind evoluția viitoare a ratei
nominale a dobânzii pe termen scurt, iar cealaltă, compensația pentru risc (prima
de risc la termen) solicitată de investitori. În acest scop, este utilizat un model de
structură la termen a ratelor dobânzilor gaussian de tip afin, cu factori latenți.
Rezultatele estimărilor indică faptul că scăderea randamentelor începând cu anul
2011 s-a datorat predominant ajustării descendente a așteptărilor privind evoluția
ratei nominale a dobânzii pe termen scurt, pe fondul consolidării procesului de
dezinflație și al reducerii ratei dobânzii de politică monetară. Compresia primei
de risc la termen a avut o contribuție mai importantă în cazul maturităților lungi.
Pe scadența de 10 ani, aceasta se situa la aproximativ 300 puncte de bază în 2011,
pentru ca începând din a doua parte a anului 2014 și până în prezent să oscileze în
intervalul 100-200 puncte de bază. Ajustarea descendentă s-a datorat atât factorilor
fundamentali, cât și unor schimbări cu caracter structural ale pieței, iar oscilațiile din
ultimii ani au reflectat cu precădere corelația cu prima la termen pentru obligațiunile
emise de Trezoreria SUA; intensitatea acestei legături a fost însă variabilă în timp.
2 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.46/ 2017
Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României
Florian Neagu, Florin Dragu, Adrian Costeiu
Studiul își propune să creioneze perspectivele economiei românești prin analizarea
a trei categorii de firme care își vor menține rolul important în economie și peste un
deceniu: (i) „veteranii în putere”; (ii) elita firmelor și (iii) întreprinderile de stat. Aceste
companii considerăm că au format masa critică ce va modela viitorul economiei.
Firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocărilor viitoare (cum ar fi
o posibilă adoptare a monedei unice europene), cu condiția ca autoritățile să devină
foarte active în remedierea unor vulnerabilități care s-au acumulat în decenii.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.45/ 2016
R.E.M. 2.0 Model DSGE cu euroizare parțială estimat pentru România
Mihai Copaciu, Valeriu Nalban, Cristian Bulete
Lucrarea de față descrie structura teoretică şi rezultatele estimării pentru un model
DSGE cu euroizare parțială dezvoltat pentru economia României. Având la bază
modelul pentru o economie mică şi deschisă augmentat cu fricțiuni financiare şi
la nivelul pieței muncii al lui Christiano et al. (2011), mecanismele suplimentare pe
care le introducem se referă la euroizarea parțială a sectorului financiar şi la extensia
sectorului extern către un model semistructural pentru două economii. În cazul unei
deprecieri a monedei domestice induse de un şoc de primă de risc suveran PIB scade
din cauza unui efect de bilanț contracționist mai puternic (deoarece o parte dintre
antreprenori sunt expuşi la riscul de curs de schimb) relativ la impactul expansionist
indus prin intermediul canalului exportului net. Având în vedere că tranzacțiile
financiare în monedă străină sunt derulate în EUR, iar comerțul cu bunuri şi servicii
este derulat în EUR şi USD, şocurile externe au efecte diferite asupra economiei
domestice, în funcție de origine (zona euro sau SUA). Astfel, este posibilă evaluarea
impactului politicilor monetare divergente ale BCE şi Fed asupra economiilor emergente atât prin canalul financiar, cât şi prin cel comercial.
9 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.44/ 2016
Revenire economică, dar recuperare lentă a locurilor de muncă: rolul rigidităților salariale și al altor fricțiuni
Ștefania Cristina Iordache, Mădălina Militaru, Mihaela Luiza Pandioniu
Lucrarea de față oferă o analiză detaliată a factorilor sub acțiunea cărora reluarea
creșterii economice în România în perioada postcriză nu a fost însoțită de o
dinamizare similară a pieței muncii. Analiza pornește de la un set unic și bogat de date
obținut la nivel microeconomic, în urma implementării în anul 2014 a primului sondaj
pe piața muncii de către Banca Națională a României în cooperare cu Wage Dynamics
Network (WDN), o rețea de cercetare a SEBC. Chestionarul a fost construit astfel încât
să permită evaluarea modului în care s-a ajustat piața muncii din România în intervalul
2010-2013 și a impactului reformelor implementate în anul 2011 asupra activității
firmelor. Mediul economic, așa cum transpare el din răspunsurile companiilor, a fost
caracterizat în perioada vizată de sondaj de fluctuații moderate ale cererii. Firmele
au manifestat o reticență relativ ridicată în a reduce salariile (nominale și reale)
ale angajaților existenți, atitudine care s-a dovedit ulterior, pe baza estimării unor
modele probit, că a crescut probabilitatea ca firma să renunțe la unii dintre salariați
sau să limiteze crearea de locuri de muncă. Spre deosebire, cel puțin în perioada de
revenire timpurie a ciclului de afaceri, rezultatele noastre indică o prociclicitate mai
pronunțată în stabilirea salariilor noilor angajați. Dincolo de prezența rigidităților
salariale, alte fricțiuni pe piața muncii care au complicat procesul de căutare a locului
de muncă, respectiv a candidatului potrivit, pot fi asociate percepției unui nivel ridicat
al taxării muncii, politicii salariului minim, modificărilor structurale ale economiei,
dar și creșterii neconcordanței între pregătirea candidaților și cerințele angajatorilor.
Deși au fost luate măsuri în direcția flexibilizării pieței muncii, firmele au perceput o
influență modestă din partea reformelor, nefiind sesizate modificări notabile la nivelul
cheltuielilor aferente procesului de angajare, respectiv de concediere a personalului.
Totuși, estimările noastre pun în evidență unele efecte pozitive ale reformelor, în speță
posibilitatea reducerii din motive economice a programului de lucru și îmbunătățirea
cadrului de utilizare a contractelor de muncă temporare și pe perioadă determinată
524 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.43/ 2016
Construirea unui indicator agregat al condițiilor de afaceri pentru România
Andra Smădu, Irina Stanciu, Andrei Tănase
În această lucrare estimăm un indicator agregat zilnic al condițiilor de afaceri pentru România folosind un set informativ compus din serii disponibile cu diferite frecvențe. Metodologia are la bază extragerea unui factor comun dinamic care sintetizează în timp real informațiile ce privesc diferite aspecte ale economiei, precum percepția riscului suveran, condiții ale pieței muncii, încrederea investitorilor sau dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul. Structura flexibilă a modelului permite extinderea acestuia într-un cadru care acoperă economiile mici și deschise. Prin gradul ridicat de corelație cu evoluția trimestrială a PIB și sintetizarea condițiilor economice curente, indicatorul își dovedește utilitatea în prognoza pe termen scurt a dinamicii PIB, cu precădere în cadrul exercițiilor trimestriale de prognoză a inflației efectuate de către o bancă centrală.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.42/ 2016
După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste
Florian Neagu, Florin Dragu, Adrian Costeiu
Studiul investighează modificările structurale din economia României din perioada 1994-2014, având principal suport bilanțurile și conturile de rezultate ale tuturor companiilor care au funcționat în respectivul interval. Studiul arată că schimbările din economie au fost semnificative și alerte, cu rezultate favorabile la nivel de ansamblu, dar cu nuanțe importante când sunt analizate în detaliu. Sunt surprinse principalele dezechilibre acumulate în cele două decenii la nivelul firmelor, formulându-se eventuale propuneri de acțiune. În primul rând, economia trebuie să se recapitalizeze. Tiparul de finanțare a firmelor s-a schimbat semnificativ, iar direcția nu o considerăm sustenabilă. Finanțarea prin capitaluri proprii a fost înlocuită într-o mare măsură de cea prin datorii, astfel că gradul de îndatorare a ajuns printre cele mai ridicate din UE. În al doilea rând, intrarea și ieșirea firmelor din piață trebuie să se realizeze și mai facil. Deși numărul firmelor s-a dublat în ultimii 20 de ani, acest număr raportat la mia de locuitori are cea mai mică valoare din UE. Este nevoie de firme start-up pentru dinamizarea economiei, dar și pentru reîntinerirea acesteia (majoritatea firmelor din România fiind trecute de prima tinerețe). În paralel, ieșirea mai facilă și rapidă din piață va îmbunătăți calitatea spiritului antreprenorial (ceea ce este o necesitate; de exemplu, aproape jumătate din firme au capitaluri proprii negative). În al treilea rând, accentul trebuie să fie pus pe dezvoltarea inovativă și bazată pe cunoaștere. O asemenea dezvoltare a fost relativ modestă în ultimele decenii. Contribuția firmelor din sectoarele medium high-tech și high-tech la producerea valorii adăugate brute din economie a fost mai mare în anul 1994 comparativ cu anul 2014. În al patrulea rând, autoritățile cu atribuții fiscale trebuie să-și îmbunătățească activitatea. Firmele percep nivelul ridicat al fiscalității ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă. În paralel, autoritățile fiscale trebuie să investigheze în ce măsură două categorii de cheltuieli identificate în analiză au legătură cu buna desfășurare a activității firmelor sau sunt consecința unui comportament îndreptat excesiv către optimizare fiscală. În al cincilea rând, gradul mare de polarizare și eterogeneitate trebuie să scadă. Dezvoltarea trebuie să fie mai inclusivă și în rândul firmelor. Gradul de eterogeneitate a crescut atât la nivel agregat, cât și în plan teritorial. Există un singur pol de putere economică (București), fără să putem constata în cele două decenii de analiză detașarea unui pol secund de putere. Mai mult, firmele din județele aflate în jumătatea inferioară a clasamentului economic nu au reușit să-și amelioreze simțitor performanțele pe parcursul celor două decenii. În al șaselea rând, politicile care discriminează pozitiv anumite categorii de firme trebuie revizuite. Aceste politici trebuie să devină neutrale în ceea ce privește IMM față de corporații, respectiv în ceea ce privește firmele cu capital majoritar străin față de firme cu capital majoritar autohton. În al șaptelea rând, atipiile din economie trebuie diminuate. Ne referim în special la trei tipologii de atipii: firme care raportează un număr de salariați egal cu zero, companii cu cifră de afaceri zero și firme care au capitaluri proprii negative.
2 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.41/ 2015
Relația inversă dintre inflație și șomaj în România. Cât de puternică este în perioada postcriză?
Ștefania Cristina Iordache, Mădălina Militaru, Mihaela Luiza Pandioniu
Relația inversă dintre inflație și șomaj sau curba Phillips, după cum este cunoscută în literatura de specialitate, reprezintă un element fundamental în explicarea mecanismului de stabilire a prețurilor. După declanșarea crizei însă, modelele macroeconomice fundamentate astfel au subestimat în mod constant evoluția prețurilor, posibil în contextul creșterii șomajului structural, dar și al slăbirii intensității relației. Un fenomen similar a avut loc și în România, unde criza economică și financiară a condus la pierderea unui număr însemnat de locuri de muncă, inflația rămânând totuși relativ ridicată. Prin urmare, ne-am propus în această lucrare să estimăm o formă redusă a curbei Phillips, nu doar pentru a testa validitatea și intensitatea relației, ci și pentru a obține o estimare a șomajului structural în România – motiv pentru care am optat pentru modelul „triunghiular” care stă la baza estimărilor privind rata naturală a șomajului realizate de instituții internaționale precum OCDE, FMI sau CE. Specificația aleasă, care include gap-ul de șomaj, șocuri de ofertă și așteptări adaptive, s-a dovedit potrivită în a surprinde traiectoria inflației în România. De asemenea, estimările noastre validează empiric relația inversă dintre inflație și gap-ul șomajului și, în plus, arată o extindere a șomajului structural începând cu anul 2011, tendință relevată și de indicatorii calitativi – creșterea șomajului pe termen lung și scăderea eficienței procesului de identificare a locului de muncă, respectiv a candidatului potrivit. Totuși, este posibil să fi avut loc și o slăbire a intensității relației, în condițiile unei rigidități relativ ridicate la scădere a salariilor, dar și a creșterii importanței evoluțiilor externe în politica de preț a companiilor, în contextul globalizării. Astfel, un simplu exercițiu empiric de relaxare a ipotezei de liniaritate în modelul utilizat de noi relevă conturarea unei tendințe de aplatizare a curbei Phillips începând cu anul 2007, însă demersul este unul preliminar, dată fiind dimensiunea redusă a eșantionului, care acoperă, deocamdată, un singur ciclu complet.
842 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.40/ 2015
Experiențe internaționale privind utilizarea bazelor de date referitoare la Centrala Riscului de Credit și la Centrala Incidentelor de Plăți
Gabriela Toma, Georgiana Grădinariu, Alina Sîrbu, Mariana Popescu, Gabriela Zainea, Diana Ardelean, Ramona Iancu, Andreea Ghinea, Daniela Radovici, Daniela Stancu
i) Registrele centrale de credit – sisteme publice de raportare
și de gestionare a informațiilor de credit; ii) Studiu comparativ privind sistemele de gestionare a refuzurilor bancare cu instrumente de plată de debit; iii) Utilizarea informațiilor din baza de date a Centralei Riscului de Credit (CRC); iv) Utilizarea informațiilor din baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți (CIP)
2 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.39/ 2015
Analiza transmisiei modificărilor cursului de schimb nominal în variația diferiților indici de preț din România
Anca Stoian, Bogdan Murarașu
Acest studiu investighează diferite aspecte empirice cu privire la transmisia
modificărilor cursului de schimb nominal (Exchange Rate Pass-Through, ERPT) în
variația diferiților indici de preț din economia românească. Pentru a cuantifica
magnitudinea ERPT, a identifica posibile asimetrii și a caracteriza dinamica acestui
fenomen, studiul abordează o gamă largă de metodologii econometrice, incluzând
regresia cu coeficienți variabili în timp, modelul de Corecție a Erorilor (ECM) și Vectori
Autoregresivi (VAR). Robustețea rezultatelor în cazul ultimei abordări enumerate a fost
verificată prin estimarea modelelor VAR pentru mai multe subeșantioane, utilizând
ferestre mobile, și prin folosirea unor vectori autoregresivi cu variabile de tip prag
pentru a identifica posibile efecte asimetrice asupra magnitudinii coeficientului
ERPT ale episoadelor de apreciere față de cele de depreciere ale monedei naționale,
ale modificărilor mari față de cele reduse ale cursului de schimb și ale ratei inflației.
Principalele rezultate obținute indică o transmisie aproape completă pe termen lung
și una incompletă pe termen scurt a modificărilor cursului de schimb nominal în
variația prețurilor de import; coeficienți de transmisie subunitari sunt identificați și în
cazul prețurilor producției industriale și al celor de consum atât pe termen lung, cât
și pe termen scurt. Lucrarea evidențiază existența unor asimetrii semnificative atât
din punct de vedere statistic, cât și economic ale procesului de transmisie analizat, în
funcție de semnul și magnitudinea modificărilor cursului de schimb nominal, de rata
inflației, precum și în cazul unor perioade specifice de timp. O concluzie importantă
care reiese din acest studiu este că, de-a lungul timpului, magnitudinea transmisiei
modificărilor cursului de schimb nominal în variația diferiților indici de preț din
România s-a redus.
1,023 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.38/ 2015
Construirea unui indice al condițiilor financiare pentru România
Andreea Muraru
În condiţiile în care analizarea interacţiunii dintre sectorul financiar şi economia reală a căpătat o semnificaţie sporită în contextul crizei financiare internaţionale izbucnită în toamna anului 2008, în acest studiu s-a urmărit construirea unui indice al condiţiilor financiare (ICF) – indicator de natură să sintetizeze în mod cuprinzător starea condiţiilor financiare din economia românească, implicit să ofere o perspectivă istorică asupra acesteia şi să faciliteze totodată evidenţierea factorilor care i-au imprimat caracterul (restrictiv sau relaxat).
Indicatorul a fost construit prin intermediul a trei metode – media ponderată, având ca punct de pornire funcţiile de impuls-răspuns extrase dintr-un vector autoregresiv estimat pentru indicatorii financiari utilizaţi şi PIB, analiza componentelor principale şi modelul cu factori comuni dinamici – aplicate asupra unui set larg de variabile financiare aparținând mediului financiar intern şi celui extern. Rezultatele evaluărilor arată că, indiferent de modelul utilizat, ICF reprezintă un instrument capabil să ofere o imagine mai largă asupra relaţiei dintre variabilele financiare şi sectorul real, extinzând/completând informaţiile oferite de indicele condițiilor monetare; totodată, ICF s-a dovedit a avea capacitatea de a oferi indicii cu privire la evoluția activității economice pe termen scurt, putând fi utilizat, astfel, în activitatea de prognoză.
720 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.37/ 2015
Transmisia ratelor dobânzilor în România. Estimări recente și comparații regionale
Raluca Enache, Răzvan Radu
Lucrarea analizează transmisia ratelor dobânzilor la creditele și depozitele clienților nebancari în România pe parcursul perioadei 2005-2014, examinând eventualele asimetrii, precum și modificările survenite ulterior crizei economice și financiare declanșate la finele anului 2008. În vederea realizării unor comparații regionale relevante, un cadru empiric similar este aplicat ratelor dobânzilor din alte țări din regiune: Republica Cehă, Polonia și Ungaria.
872 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.36/ 2014
Sondajul privind mecanismul de formare și modificare a prețurilor în România
Ștefania Cristina Iordache, Mihaela Luiza Pandioniu
Modul în care firmele stabilesc şi modifică preţurile reprezintă un aspect relevant din perspectiva
funcţionării şi eficienţei mecanismului de transmisie a politicii monetare. Utilizând informațiile
obținute în urma desfășurării unui sondaj în rândul companiilor nefinanciare, lucrarea de față își
propune să analizeze modul de formare a prețurilor pe piața internă, precum şi reacţia firmelor
la diferite şocuri economice. Rezultatele obţinute pun în evidenţă faptul că firmele din România
identifică piaţa internă ca fiind puternic concurenţială, cu un grad ridicat de specializare şi
caracterizată de existenţa unor relaţii pe termen lung cu clienţii. Pe ansamblul economiei, predomină
o politică de evaluare a prețului de tip time-dependent, modificarea efectivă a acestuia având
loc numai dacă apar schimbări semnificative în mediul economic. Potrivit sondajului, prețurile
reacţionează mai degrabă la șocuri de ofertă, transmisia majorării costurilor cu materiile prime
fiind relativ rapidă. În schimb, reacția companiilor la un şoc negativ de cerere este divergentă la
nivel sectorial: doar firmele din agricultură, comerţ şi servicii optează pentru o scădere a prețului, în
timp ce în industria prelucrătoare companiile preferă să scadă producția, iar în industria extractivă
şi construcţii nu se poate identifica o strategie clară.
Sondajul conţine şi o subsecţiune dedicată politicii salariale la nivelul firmelor; răspunsurile
obţinute relevă existenţa unei rigidităţi nominale a salariilor, dar şi un recurs relativ limitat la
practica indexării automate cu inflația.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.35/ 2014
Identificarea ciclurilor de afaceri și proprietățile acestora
Veaceslav Grigoraş, Irina Eusignia Stanciu
Acest studiu identifică ciclurile de afaceri în România şi analizează proprietăţile acestora.
Identificarea punctelor de cotitură este realizată pe baza algoritmului BBQ, care aproximează
destul de bine deciziile experţilor NBER pentru ciclurile de afaceri din SUA. După identificarea
punctelor de cotitură pe baza datelor PIB sunt calculate şi analizate câteva măsuri specifice
ciclurilor de afaceri precum: amplitudinea, durata, panta, pierderea şi excesul. Ulterior, în cadrul
analizei multivariate sunt incluse mai multe serii de date pentru a surprinde şi ciclurile specifice
ale altor variabile macroeconomice. Importanţa şocurilor pentru proprietăţile ciclurilor de afaceri
este ilustrată cu ajutorul unui model de tip vector autoregresiv structural. Ultima parte a lucrării
analizează posibilitatea predicţiei recesiunilor.
1,000 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.34/ 2014
Estimarea și prognoza dinamicii PIB și ale componentelor PIB prin modelul cu factori comuni dinamici. Aplicație pentru România
Andrei Tănase
Analiza activităţii economice pentru trimestrul curent presupune evidenţierea corelaţiei dinamicii
PIB şi a componentelor PIB cu cea a unui set vast de indicatori economici, un plus de complexitate
provenind din faptul că această corelaţie nu este mereu simultană. În cadrul unui model econometric
clasic, introducerea unui număr mare de regresori pentru evaluarea PIB şi a componentelor
PIB ridică
o serie de probleme de parcimonie, precum testarea gradului de semnificativitate a coeficienţilor.
Modelele cu factori comuni dinamici răspund necesităţii de modelare a unor variabile în prezenţa
unui număr mare de regresori. Ipoteza care stă la baza modelului este aceea că evoluţia întregului
set de variabile observate poate fi explicată suficient de bine de un număr redus de factori comuni.
Odată estimaţi, factorii comuni joacă rolul de regresori pentru orice variabilă de interes.
În secţiunea empirică a acestei lucrări, estimăm şi prognozăm PIB real şi componentele PIB pentru
trimestrul curent şi cel următor cu ajutorul modelului cu factori comuni dinamici. Metodologia de
estimare a factorilor este cea propusă de autorii Forni, Hallin, Lippi şi Reichlin. Pentru PIB, valorile
obţinute sunt interpretate ca indicatori coincident, respectiv leading pentru activitatea economică.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.33/ 2014
Modelarea incertitudinii asociate datelor statistice în contextul revizuirilor istorice
Valeriu Nalban
Datele statistice oficiale privind dinamica seriilor de timp din conturile naţionale trimestriale sunt
supuse revizuirilor în comunicatele ulterioare, deoarece acestea reprezintă estimări şi nu măsurări
exacte, fapt care indică incertitudinea asociată variabilelor macroeconomice. Revizuirile sunt
cauzate de apariţia unor noi informaţii (privind evoluţiile unor variabile cu putere explicativă),
dar şi de îmbunătăţirea metodologiilor utilizate de autoritatea responsabilă cu statistica oficială.
Revizuirile succesive ar trebui să aducă seriile estimate către valorile „adevărate”, însă probabilitatea
ridicată ca estimările recente să fie revizuite induce obstacole şi provocări în procesul de analiză
şi prognoză economică. În studiul de faţă este cuantificată şi analizată incertitudinea asociată
ultimei versiuni a seriei PIB real ajustate sezonier (aferentă comunicatului Institutului Naţional
de Statistică din octombrie 2013), adoptând ipoteza că tiparul revizuirilor trecute reprezintă o
aproximare optimă a incertitudinii prezente, rezultatul estimării fiind distribuţia de probabilitate
a potenţialelor revizuiri viitoare. Reprezentarea incertitudinii estimate prin intermediului unor
grafice de tip evantai şi construirea intervalelor de incertitudine pentru valorile istorice relevă
natura probabilistică asociată variabilei analizate.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.32/ 2013
La ce e bună o inflaţie mai mare? Să eviţi capcana lichidităţii sau să ieşi din ea/ Lichiditatea, atacul speculativ din octombrie 2008 şi reputaţia băncii centrale
Lucian Croitoru
Când guvernele sunt supraîndatorate, efortul de a reinfl ata o economie pentru a o scoate din
capcana lichidităţii revine în mare măsură politicii monetare. Arătăm că, în această situaţie,
printre problemele care pot apărea sunt: legarea anticipaţiilor despre infl aţie de baza monetară;
creşterea incertitudinii privind posibilitatea reversării de către băncile centrale a relaxărilor
cantitative în strânsă corelaţie cu scăderea post-capcana lichidităţii a preferinţei pentru lichiditate
a băncilor; creşterea infl aţiei în cazul în care băncile centrale nu vor reuşi să reverseze relaxările
cantitative la o rată adecvată pentru o perioadă îndelungată; apariţia pierderilor la băncile
centrale odată ce economiile ies din capcana lichidităţii şi yield-urile cresc. Având în vedere că ciclul instabilităţii este recurent şi că şansele ca economia să evite intrarea
în capcana lichidităţii sunt mai mari dacă la spargerea unei bule infl aţia este mai mare, atunci o
infl aţie mai mare este de preferat. Studiul propune îmbunătăţirea obiectivului politicii monetare
prin trecerea de la ţintirea explicită sau implicită a unei infl aţii joase şi stabile la ţintirea unei
infl aţii moderate şi stabile.//
În acest studiu prezentăm cauzele care au dus la creşterea ratei medii a dobânzii pe piaţa
monetară interbancară cu mult peste rata dobânzii de politică monetară în perioada 17 octombrie
– 5 noiembrie 2008. Datele nu sprijină ipoteza că volatilitatea ratei dobânzii a fost cauzată de un
management neadecvat al lichidităţii în sistemul bancar sau de volumul şi structura pe bănci a
colateralului.
Arătăm că volatilitatea mare a ratei dobânzii a fost cauzată de un atac speculativ asupra leului.
Acesta a alterat fl uxurile de lichiditate dintre băncile comerciale, determinând astfel creşterea
ratei dobânzii. De asemenea, arătăm că banca centrală a adaptat managementul lichidităţii
pentru a combate atacul speculativ şi a crea condiţii pentru readucerea ratei dobânzii la niveluri
normale. Explicăm logica şi cauzele atacului speculativ şi arătăm rolul jucat de reputaţia băncii
centrale în derularea acestuia şi în acumularea riscurilor înainte de izbucnirea crizei fi nanciare
internaţionale.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.31/ 2012
Statistici pentru un mediu economic în schimbare
Marian Mustăreaţă (coordonator), Constantin Chirca, Camelia Neagu, Mirela Alexandru, Nicoleta Nicolae
Evoluţiile în domeniul economic în perioada crizei economice pe care o traversează economia
mondială, precum şi schimbarea percepţiilor liderilor politici şi ale publicului nu au rămas fără
consecinţe asupra statisticilor europene şi a sistemului statistic, conducând la acumularea de cerinţe
noi de date din partea utilizatorilor, la dezvoltarea de noi statistici pentru satisfacerea acestora şi la
declanşarea unui proces de regândire a acestuia
2 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.30/ 2012
Provocări metodologice în compilarea Balanţei de plăţi şi a Poziţiei investiţionale internaţionale a României
Marian Mustăreaţă (coordonator), Constantin Chirca, Virgil Ştefănescu, Carmen Mateiş, Alexandru Popa
Studiul de faţă îşi propune să prezinte atât dificultăţile întâmpinate în prezent de compilatorii
statisticilor sectorului extern, în marea lor majoritate bănci centrale, precum şi principalele
schimbări metodologice ce vor fi implementate în perioada următoare. Lucrarea este structurată
în trei capitole. Primul capitol prezintă statistica balanţei de plăţi şi a poziţiei investiţionale
internaţionale, modul în care aceasta poate fi folosită în diverse analize macroeconomice,
precum şi legătura cu alte statistici macroeconomice. Al doilea capitol reflectă principalele
modificări aduse de cea de a VI-a ediţie a Manualului de balanţă de plăţi şi poziţie investiţională
internaţională (BPM6) asupra statisticilor sectorului extern, precum şi cerinţele de raportare pe
plan internaţional. Ultimul capitol este dedicat prezentării procesului actual de implementare a
noilor standarde de compilare.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.29/ 2011
Intermedierea financiară - încotro?
Respectarea dozajului eficient şi utilizarea fiecărei pârghii din cadrul mix-ului, aşa cum a fost
programat, dar şi potrivit atribuţiilor, caracteristicii şi conţinutului fiecăreia dintre politici, constituie coordonate esenţiale pentru eficienţa mix-ului în ansamblul său. Aceasta, deoarece nu se poate substitui inacţiunea unei politici sau a alteia prin intensificarea acţiunii altor politici care par mai facile, mai puţin supărătoare pentru public la un moment sau altul. În aceste condiţii, se produc efecte adverse sau perverse, iar rezultatele pot fi artificial favorabile pe termen scurt, dar pe termen mediu şi lung ele devin negative, trebuind, ulterior, să se recurgă la utilizarea mai
pronunţată a pârghiilor care au fost evitate în perioada anterioară, ceea ce generează un cost mai mare din punct de vedere economic şi social, datorită neadoptării la timp a măsurilor corecte.
602 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.28/ 2010
Mecanismul de transmisie a ratelor dobânzilor
Răzvan Radu
Lucrarea de faţă îşi propune o analiză a transmisiei variaţiilor ratelor dobânzilor
interbancare către ratele dobânzilor aferente creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari, pe
parcursul perioadei mai 2003 – decembrie 2009. Sunt examinate efectele pe care
intensificarea crizei financiare globale în toamna anului 2008 şi propagarea ei pe piaţa financiară
locală, precum şi trecerea băncii centrale în poziţia de creditor net în raport cu sistemul bancar
le-au exercitat asupra mecanismului de transmisie a ratelor dobânzilor.
313 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.27/ 2010
Trei rate ale şomajului relevante pentru politica monetară
Lucian Croitoru
În acest studiu prezentăm un model neo-keynesist, cu specificare standard a utilităţii şi cu
rigidităţi nominale, în care firmele monopoliste au norme, iar puterea de negociere a salariilor
este variabilă. Datorită normelor, firmele angajează personal în exces faţă de personalul cerut de
tehnologie. Acesta reprezintă rezerve de eficienţă ale firmei. Prezentăm implicaţiile pentru
compromisul dintre inflaţie şi şomaj.
313 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.26/ 2009
Analiza transmisiei modificărilor de preţuri ale producţiei industriale în variaţia preţurilor de consum
Elena Iorga, Carolina Oancea, Răzvan Stanca
Lucrarea de faţă îşi propune realizarea unei analize a transmisiei modificărilor de preţuri ale
producţiei industriale în variaţia preţurilor de consum. Identificarea unei corelaţii este cu atât mai
importantă cu cât în perioada 2002-2008 România a consemnat, în mod constant, decalaje
pozitive consistente între rata anuală de creştere a preţurilor producţiei industriale pentru piaţa
internă şi cea a preţurilor de consum; explicaţia rezidă în principal din structurile diferite ale
producţiei industriale şi, respectiv, ale coşului de consum.
O secţiune distinctă a lucrării este dedicată comparaţiilor internaţionale, întrucât în perioada
2004-2008 acest tip de evoluţie s-a consemnat în mod constant în majoritatea ţărilor UE27.
Analiza reprezentărilor grafice ale seriilor de date şi testele econometrice realizate la nivel
agregat au oferit unele indicii privind existenţa unei corelaţii în cazul grupei CORE2 – indicele
preţurilor de producţie din industria prelucrătoare, dar fără a confirma ipoteza lanţului de
producţie. Date fiind diferenţele semnificative de structură între cei doi indici de preţ,
identificarea posibilelor corelaţii dintre cele două serii de date a fost extinsă pe grupele de bunuri
cu o mai bună corespondenţă din punct de vedere al sferei de cuprindere, soluţie care a evidenţiat
o legătură cauzală neechivocă doar în cazul grupei de indici CORE2 – indicele preţurilor de
producţie pentru bunurile de consum, dublată însă de o legătură cauzală la fel de puternică în
sens invers.
268 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.25/ 2009
Ţintirea directă a inflaţiei în România
Dr. Cristian Popa, Dr. Cezar Boţel, Dr. Dorina Antohi, Ioana Udrea, Dr. Tudor Grosu, Mihai Copaciu, Dr. Anca Gălăţescu
Banca Naţională a României a adoptat oficial strategia de ţintire directă a inflaţiei în august
2005. Prin recurgerea la această schimbare, BNR a consolidat cadrul analitic şi decizional
necesar pentru asigurarea consecvenţei în urmărirea realizării obiectivului fundamental atribuit
băncii centrale prin statutul acesteia, cel de stabilitate a preţurilor.
286 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.24/ 2007
Impactul salariilor din economie asupra inflaţiei şi deficitului comercial
Oana Aristide
Studiul de faţă este o evaluare empirică a următoarelor aspecte: determinanţii evoluţiei salariilor, interdependenţele salariilor din sectorul privat şi cel public şi incidenţa costurilor cu forţa de muncă asupra inflaţiei şi asupra deficitului comercial. Lucrarea este structurată după cum urmează: prima secţiune detaliază caracteristicile evoluţiilor salariilor din economie în perioada 2000-2007, cu accentul pus pe determinanţii accelerării recente, a doua prezintă o analiză empirică a interdependenţelor salariilor din sectorul privat şi cel public, iar a treia investighează incidenţa costurilor cu forţa de muncă asupra inflaţiei şi asupra deficitului comercial.
171 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.23/ 2007
Sistem de previziune a evenimentelor de deteriorare a ratingului CAAMPL
Bogdan Moinescu
Studiul îşi propune să descrie sintetic oportunitatea completării cadrului de analiză microprudenţială al BNR cu o componentă dinamică, formalizat printr-un instrument de identificare timpurie a instituţiilor de credit a căror performanţă se deteriorează, precum şi modul în care aplicarea exigenţelor Acordului BASEL II poate contribui la rafinarea tehnicilor de analiză "off-site". Acest demers combină elemente ale analizei euristice cu cele ale analizei cantitative, elementul central fiind dezvoltarea unui model econometric de cuantificare a probabilităţii de deteriorare a ratingului CAAMPL.
246 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.22/ 2007
Productivitatea multifactorială: studiu de caz pentru industria prelucrătoare din România
Carolina Catrinel Oancea, Nicolaie Alexandru-Chideşciuc
Studiul şi-a propus realizarea unei analize detaliate a evoluţiei productivităţii multifactoriale şi a celei a productivităţii muncii din industria prelucrătoare românească comparativ cu cea din zona euro. Spre deosebire de productivitatea muncii, productivitatea multifactorială de
identificarea distinctă a contribuţiei muncii, capitalului, consumului intermediar şi tehnologiei/eficienţei la producţia obţinută. Pentru calculul măsurilor de productivitate din industria prelucrătoare românească s-a utilizat, pe de o parte, analiza structurală pentru a surprinde performanţele la nivelul ramurilor, iar pe de altă parte, estimarea econometrică pentru a identifica determinanţii productivităţii.
248 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.21/ 2007
Evoluţii monetare în economia românească: determinanţi şi implicaţii
Dr. Dorina Antohi, Tatiana Stere, Ioana Udrea, Gabriel Bistriceanu, Andreea Botezatu
Lucrarea realizează o analiză instituţională a evoluţiei masei monetare, a componentelor şi contrapartidelor sale pe un orizont temporal mai mare (2000-2006); totodată, ea include începutul unui demers de dezvoltare a tehnicilor statistice şi econometrice menite să testeze şi să pună în evidenţă potenţiala configurare în cadrul economiei româneşti a corelaţiilor dintre evoluţia masei monetare, pe de o parte, şi cea a preţurilor şi a activităţii economice, pe de altă parte, relevate de teoria economică şi de numeroase studii empirice realizate în economiile avansate.
808 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.20/ 2007
Estimarea PIB potenţial în România
Anca Adriana Gălăţescu, Bogdan Rădulescu, Mihai Copaciu
Lucrarea îşi propune estimarea ritmului de creştere a PIB potenţial în România. În acest scop, sunt prezentate şi aplicate o serie de metode univariate şi multivariate pentru determinarea ritmului de creştere a PIB potenţial: funcţie de producţie, filtre cu componente neobservabile, autoregresii vectoriale structurale. Rezultatele obţinute sunt robuste la utilizarea unor metode şi specificaţii diferite, indicând accelerarea ritmului anual de creştere a PIB potenţial de la o medie de 3-4 la sută în perioada 2000-2002 până la valori situate în jurul nivelului de 6 la sută în perioadele recente.
345 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.19/ 2007
Modalităţi de cuantificare a inflaţiei de bază. Analiză comparativă: cazul României
Cătălina Florina Constantinescu
În cadrul lucrării de faţă au fost analizate şase măsuri ale inflaţiei de bază (măsuri core), construite ca fiind acele componente care exprimă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste dintr-o economie (trei măsuri obţinute prin metoda excluderii anumitor componente din coşul indicelui preţurilor de consum, trimmed mean optim (19 la sută), mediana şi indicele Edgeworth). Toate aceste măsuri prezintă o volatilitate mai redusă comparativ cu inflaţia totală, însă cea mai reprezentativă măsură a inflaţiei, potrivit testelor efectuate în această lucrare, s-a dovedit a fi trimmed mean 19 la sută. Inconvenientul utilizării acestei măsuri este însă dat de complexitatea metodei de determinare, devenind greu accesibilă publicului larg.
319 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.18/ 2006
Echilibrul extern al României - abordări calitative şi cantitative
Mihai Copaciu, Irina Racaru
Lucrare este împărţită în trei secţiuni. Prima secţiune este introducerea, cea de-a doua investighează natura deficitului prin cercetarea componentelor balanţei contului curent, o atenţie în plus fiind acordată aspectelor legate de competitivitatea externă şi abordării deficitului de cont curent ca balanţă între economisiri şi investiţii. Finanţarea deficitului este prezentată în cea de-a treia secţiune. Concluziile încheie lucrarea.
693 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.17/ 2006
Rolul companiilor nefinanciare din România în asigurarea şi menţinerea stabilităţii financiare
Romulus Mircea, Irina Racaru, Angela Mărgărit
Prezentul studiu are în vedere rolul companiilor nefinanciare în asigurarea şi menţinerea stabilităţii financiare. S-au urmărit două problematici pe parcursul lucrării: (i) analizarea capacităţii companiilor nefinanciare de a face faţă unui şoc negativ, de a nu-l amplifica în sistem sau de a nu genera la rândul lor unul şi (ii) surprinderea eficienţei sistemului financiar în alocarea resurselor către sectorul companiilor. Studiul este structurat pe 4 capitole: în primul capitol problemele sunt analizate la nivelul tuturor companiilor româneşti; în cadrul capitolelor 2 şi 3 se aprofundează cercetarea la nivel structural, respectiv se evaluează dacă IMM-urile sau companiile ce-şi desfăşoară activitatea în comerţul exterior prezintă un risc mai mare din punct de vedere al stabilităţii financiare. Ultima parte concluzionează principalele aspecte surprinse în lucrare.
559 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.16/ 2006
Sisteme de avertizare timpurie a crizelor valutare
Irina Racaru, Mihai Copaciu, Ion Lapteacru
Lucrarea îşi propune estimarea unor modele de tip avertizare timpurie a crizelor valutare pentru un eşantion de ţări emergente, inclusiv România. Realizarea acestui studiu este importantă în contextul mix-ului de politici actual şi viitor aplicat de autoritatea monetară, în cadrul căruia stabilitatea financiară şi cea a preţurilor prezintă un rol extrem de important. Factorii pe care i-am identificat a avea impactul cel mai ridicat asupra probabilităţii de criză au fost raportul M2/rezerve şi supraaprecierea ratei reale efective de schimb. La nivelul României, probabilitatea de criză pentru următoarele 12 luni, prognozată la momentul iunie 2005, este scăzută, respectiv 4 la sută, dar în uşoară creştere faţă de valoarea estimată la momentul decembrie 2004, respectiv 1,7 la sută.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.15/ 2006
Creditul neguvernamental în România: perspective şi implicaţii
Florian Neagu, Angela Mărgărit, Mihai Copaciu, Irina Racaru, Romulus Mircea, Arpad Andrassy
Lucrarea analizează contextul macroeconomic şi financiar în care s-a produs creşterea creditului neguvernamental, surprinzând şi aspecte legate de eficienţa alocării resurselor financiare în economie prin intermediul evoluţiei spread-urilor.
631 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.14/ 2005
Riscurile pentru stabilitatea financiară din România generate de sectorul populaţiei
Florian Neagu, Angela Mărgărit
Lucrarea doreşte să surprindă, să analizeze şi să formuleze soluţii în vederea limitării potenţialelor riscuri macroprudenţiale asupra stabilităţii financiare din România.
452 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.13/ 2003
Mecanismul de transmisie a politicii monetare în România
Dr. Dorina Antohi, Ioana Udrea, Horia Braun
Această lucrare şi-a propus să identifice principalele caracteristici ale mecanismului de transmisie monetară din România. Analizarea celor două segmente ale mecanismului de transmisie monetară, şi anume, transmiterea impulsurilor politicii monetare asupra variabilelor financiare, şi, respectiv conexiunea dintre sectorul financiar şi economia reală este realizată prin metode distincte.
371 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.12/ 2002
Restricţii bugetare slabe în România: Măsurare, evaluare şi măsuri de politică economică
Lucian Croitoru, Mark E. Schaffer
Studiul are două obiective: să identifice sursele de slăbire a restricţiilor bugetare, oferind, în acelaşi timp, o imagine asupra scalei restricţiilor bugetare la nivel microeconomic în România, şi să prezinte influenţa inflaţiei asupra rezultatelor financiare ale întreprinderilor româneşti şi a fluxurilor financiare dintre acestea şi creditorii lor.
391 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.11/ 2002
Cauzele inflaţiei în România, iunie 1997-august 2001. Analiză bazată pe vectorul autoregresiv structural
Dr. Cezar Boţel
Acest studiu investighează principalele cauze ale inflaţiei în economia României, utilizând tehnica Vectorului Autoregresiv Structural. Este evaluată influenţa exercitată asupra preţurilor de factorii monetari, de producţie, salarii, curs de schimb şi de anticipări, în perioada iunie 1997 - august 2001. O caracteristică importantă a analizei este descompunerea masei monetare în bani exteriori (baza monetară) şi bani interiori (multiplicatorul).
356 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.10/ 2002
Ţintirea directă a inflaţiei: O nouă strategie de politică monetară. Cazul României
Dr. Cristian Popa, Surica Rosentuler, Elena Iorga, Wilhelm Salater, Daniela Ruxandra Sasu, Adrian Ionuţ Codirlaşu
Lucrarea de faţă îşi propune să evalueze cadrul macroeconomic general adecvat adoptării strategiei de ţintire a inflaţiei şi stadiul în care se află România din această perspectivă.
455 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.9/ 2000
Ancorele antiinflaţioniste într-o economie în tranziţie. Provocări pentru România
Dr. Cristian Popa, Conf. Dr. Cornel Târhoacă, Prof. Dr. Lucian C. Ionescu
Lucrarea îşi propune o examinare din punct de vedere teoretic a avantajelor şi dezavantajelor pe
care le induce ţintirea directă a ratei inflaţiei ca strategie a băncii centrale în raport cu trei mari
categorii de soluţii alternative: modificările operabile la nivelul motivaţiilor autorităţii monetare,
regulile presupunând desemnarea altor ţinte (cu precădere a venitului nominal, nivelului agregat
al preţurilor şi utilizarea regulilor de tip Taylor), precum şi regulile formulate din perspectiva
instrumentelor de politică monetară (unde locul principal va fi ocupat de ţintirea agregatelor
monetare).
650 KB, Descarcă