În aplicarea prevederilor art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 12/1995, şi ale cap. VI din Regulamentul privind efectuarea operaţiunilor valutare, emis de Banca Naţională a României la 18 august 1994 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 19 septembrie 1994, cu modificările ulterioare, societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România vor efectua controlul bancar, în cazul plăţilor externe în valută şi în lei, efectuate, în conformitate cu reglementările în vigoare, pentru importurile de mărfuri dispuse de rezidenţi, potrivit prezentelor norme.
1. În cazul plăţilor în avans
1.1. Societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România vor executa ordinele de plată la extern în avans, pentru importuri de mărfuri, dispuse prin formularele: Dispoziţie de plată valutară externă (D.P.V.E.)/Cerere de deschidere acreditiv (C.D.A.), pe bază de documente, respectiv contractul extern de import sau orice alt document cu o astfel de valoare, urmărindu-se justificarea realizării importurilor, respectiv a repatrierii valutei, în cazul plăţilor în avans ale importurilor pentru care nu s-a livrat marfa.
1.2. Ridicările de numerar în limita a 5.000 dolari S.U.A. de la societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România, de către persoanele fizice, pentru importul de mărfuri conform prevederilor pct. 23 din regulamentul menţionat mai sus, se vor efectua cu întocmirea corespunzătoare a formularului D.P.V.E. şi sunt considerate ca plăţi în avans, urmând a fi justificate cu documentele prevăzute de prezentele norme, inclusiv cu chitanţa ce atestă plata sumei în numerar.
1.3. Persoanele rezidente care dispun efectuarea de plăţi externe reprezentând avansuri pentru importuri de mărfuri, inclusiv importuri temporare (leasing), au obligaţia ca, în cel mult 15 zile calendaristice de la intrarea mărfii pe teritoriul României, inclusiv în zonele libere, să prezinte, spre justificare, societăţii bancare prin care s-a efectuat plata avansului la extern, documentele care fac dovada realizării importului în cauză, din care, în mod obligatoriu, factura externă definitivă şi documentele care să ateste intrarea mărfurilor importate în ţară, respectiv declaraţia vamală de import ori documentele specifice zonelor libere, prin care se confirmă intrarea mărfurilor importate în zona liberă, şi care trebuie să precizeze denumirea mărfii, cantitatea şi valoarea acesteia (licenţa de depozitare, manifestul de marfă etc.) şi să fie vizate de administraţia zonei libere în care au intrat. Plăţile în avans pentru importurile destinate lucrărilor de construcţii-montaj în străinătate se vor justifica pe baza facturii externe definitive şi a documentului vamal care atestă intrarea mărfii pe teritoriul ţării respective; în situaţia efectuării plăţii în avans pentru importuri din ţara unde are loc lucrarea, justificarea se va realiza pe baza facturii externe definitive şi a documentului care atestă recepţia mărfii.
În cazul plăţilor în avans pentru importuri pentru care nu s-a livrat marfa, nu s-a executat lucrarea, nu s-a prestat serviciul în termenul contractual prevăzut ori nu s-a restituit avansul plătit, repatrierea sumelor, respectiv justificarea avansurilor cu documentele menţionate, se va efectua în maximum 15 zile calendaristice calculate de la data ultimului termen contractual de livrare, de executare sau de prestare, termen care nu va putea depăşi: 45 de zile calendaristice pentru zona Europa şi Orientul Mijlociu şi 75 de zile calendaristice pentru celelalte zone geografice, calculate de la data efectuării plăţii în avans.
În situaţia în care în documentele menţionate mai sus nu este stabilit un termen de livrare, de executare sau de prestare, termenele maxime de justificare a avansului vor fi cele precizate mai sus.
În anumite situaţii (confiscări în favoarea statului de către organele abilitate, marfă lipsă cantitativ înainte de vămuire, dar intrată pe teritoriul României), se vor lua în considerare, în vederea justificării plăţii în avans, documentele emise în acest sens de organele respective.
1.4. În cazul rezidenţilor, ordonatori de plăţi externe în avans, care nu au justificat cu documente realizarea importurilor ori nu au repatriat sumele respective în termenele stabilite la pct. 1.3, societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România vor executa alte plăţi de avansuri, pentru importuri de mărfuri dispuse de titularul respectiv, numai pe bază de garanţii bancare emise de societăţile bancare străine, care să asigure restituirea avansului plătit, împreună cu costurile aferente pentru situaţiile când nu s-a livrat marfa, nu s-a executat lucrarea sau nu s-a prestat serviciul, garanţii evidenţiate în caseta nr. 22 din formularul D.P.V.E.
Plăţile în avans, nerepatriate ori nejustificate cu documente de către persoanele rezidente, în termenele stabilite la pct. 1.3, sunt asimilate sumelor în valută nerepatriate şi, în acest caz, se aplică sancţiunile prevăzute de art. IV pct. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 12/1995. Nu se aplică sancţiunile menţionate pentru sumele în avans nejustificate ori nerepatriate, aflate în litigiu, pentru care au început procedurile judiciare în termenele prevăzute la pct. 1.3, precum şi pentru cazurile de forţă majoră confirmate de organe competente.
În cazul returnării mărfii pentru care s-a efectuat plata în avans şi care se rezolvă pe cale amiabilă, persoanele rezidente sunt obligate să justifice avansul achitat, în aceleaşi termene stabilite la pct. 1.3. şi care curg de la data trecerii frontierei vamale a mărfii returnate.
1.5. Totodată, societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România vor interzice participarea cu ordine de cumpărare pe piaţa valutară interbancară a rezidenţilor, ordonatori ai plăţilor în avans, care nu au justificat ori nu au repatriat sumele în valută plătite în avans pentru importuri de mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii, în termenele prevăzute la pct. 1.3., sau nu au garanţii ale băncilor străine, evidenţiate în caseta nr. 22 din formularul D.P.V.E., măsura aplicându-se, temporar, până la justificarea ori repatrierea sumelor plătite în avans. Măsura nu se aplică pentru sumele în avans nejustificate ori nerepatriate, aflate în litigiu, şi pentru care au început procedurile judiciare, ori în situaţiile pentru care există reclamaţii referitoare la cantitate şi calitate, formulate de importatori şi confirmate prin documente încheiate de organele specializate, precum şi pentru cazurile de forţă majoră confirmate de organele competente.
2. În cazul plăţilor la livrare în cadrul acreditivelor documentare şi al scrisorilor de garanţie bancară
2.1. Societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România vor efectua plăţile pentru aceste importuri, pe baza documentelor prevăzute în contractele externe, care să asigure livrarea mărfii pe teritoriul României, din care, în mod obligatoriu, factura externă şi documentul de transport (conosament maritim sau fluvial, fracht aerian, scrisoare de transport sau de trăsură); în cazul importurilor destinate lucrărilor de construcţii-montaj în străinătate, plata se va efectua în baza aceloraşi documente (factura externă şi documentul de transport) ori a facturii externe şi a documentului care atestă recepţia mărfii, în cazul importurilor din ţara respectivă.
2.2. În cazul în care acreditivele documentare sau scrisorile de garanţie prevăd efectuarea unor plăţi externe, fără prezentarea documentelor de transport care să ateste livrarea mărfii pe teritoriul României (de exemplu: plată contra recipise de depozitare a mărfurilor pe teritorii străine, plată contra certificate de preluare spre expediere prise en charge sau pe bază de letter of indemnity), aceste plăţi vor fi considerate plăţi în avans şi vor fi supuse prevederilor pct. 1 din prezentele norme.
3. În cazul plăţilor la/după livrare contra documente la incasso
Plăţile externe pentru documente la incasso vor fi efectuate de societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România numai contra documente de transport, care să ateste livrarea mărfii către/ori pe teritoriul României, iar în lipsa acestora, numai pe baza prezentării de către ordonatorul plăţii a facturii externe.
4. În cazul plăţilor importurilor prin ordine de plată
Societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România vor efectua plăţile externe dispuse de ordonator, numai după prezentarea documentelor, care să ateste sosirea mărfii pe teritoriul României, dintre care, în mod obligatoriu, factura externă definitivă şi Declaraţia vamală de import, ori a documentelor specifice zonelor libere, precizate la pct. 1.3. alin. 1, emise pe numele titularului plăţilor externe; la efectuarea plăţilor externe pentru importuri destinate lucrărilor de construcţii-montaj în străinătate, se va prezenta, în mod obligatoriu, factura externă definitivă şi documentul vamal care să ateste intrarea mărfii pe teritoriul ţării respective; în situaţia în care importul a fost realizat din ţara unde are loc lucrarea, plata externă se va efectua pe baza facturii externe definitive şi a documentului care atestă recepţia mărfii.
5. În cazul plăţilor pentru mărfuri cumpărate pentru revânzare, fără tranzitarea teritoriului României
5.1. Operaţiunile de cumpărare de mărfuri pentru revânzare, fără tranzitarea teritoriului României, de către agenţii economici care au prevăzut în obiectul lor de activitate efectuarea de operaţiuni de import, se vor derula, atât în privinţa plăţilor, cât şi a încasărilor, numai prin intermediul aceleiaşi societăţi bancare/sucursale a băncii străine autorizate să funcţioneze în România.
5.2. În cazul în care derularea operaţiunii de comerţ internaţional începe printr-o plată la extern, pe baza facturii externe, aceasta va fi evidenţiată de către societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România, ca plată în avans, iar operaţiunea se va considera închisă la primirea încasării în valută liber convertibilă, ca urmare a revânzării mărfii respective.
În situaţia nejustificării în termen de 15 zile calendaristice a închiderii operaţiunii, în termenele de la pct. 5.4., aceasta este asimilată sumelor în valută nerepatriate şi, în acest caz, se aplică sancţiunile prevăzute la pct. 1.4. alin. 2 şi la pct. 1.5.
5.3. În situaţia în care derularea operaţiunii de comerţ internaţional începe prin încasarea integrală de la extern, aceasta va fi evidenţiată de societatea bancară/sucursala băncii străine autorizate să funcţioneze în România ca încasare anticipată, pe baza contractului extern ori a facturii pro forma, iar efectuarea plăţii la extern a contravalorii mărfii respective se va efectua pe baza facturii externe definitive a importului, cu completarea corespunzătoare a formularelor D.P.V.E./C.D.A.
5.4. Termenele de închidere a acestor operaţiuni sunt următoarele: 45 de zile calendaristice pentru zona Europa şi Orientul Mijlociu şi 75 de zile calendaristice pentru celelalte zone geografice, calculate de la efectuarea plăţii externe.
6. Reglementări comune
6.1. Plăţile externe pentru importurile de mărfuri pot fi dispuse de către persoane rezidente, îndreptăţite să efectueze operaţiuni de comerţ exterior, prin completarea formularelor D.P.V.E./C.D.A., conform normelor privind circuitul acestor formulare, şi care au calitatea de importatori, atestată prin înscrierea la pct. 8 din Declaraţia vamală de import (D.V.I.), şi sunt titularii facturilor externe în baza cărora efectuează aceste plăţi.
6.2. În cazul plăţilor externe aferente operaţiunilor de leasing şi importurilor pe credit, societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România vor efectua plăţile dispuse numai la prezentarea autorizaţiei Băncii Naţionale a României/societăţii bancare/sucursalei băncii străine autorizate să funcţioneze în România, după caz, al cărei număr va fi înscris corespunzător în formularele D.P.V.E./C.D.A.
6.3. Se consideră justificate plăţile externe pentru care s-a livrat marfa, s-a executat lucrarea sau s-a prestat serviciul, ori s-a repatriat suma plătită în avans, în condiţiile prevăzute la pct. 1.3.
6.4. Societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România vor efectua plăţile externe prevăzute în prezentele norme numai pe bază de documente originale.
6.5. Pentru toate categoriile de plăţi externe prevăzute în prezentele norme, societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România vor înscrie pe originalul documentelor care atestă livrarea mărfii către/ori sosirea mărfii pe teritoriul României (documentul de transport ori Declaraţia vamală de import) suma şi data efectuării plăţii externe, pe care le vor confirma prin semnătura lucrătorului bancar şi cu ştampilă. Aceleaşi menţiuni vor fi făcute şi pe autorizaţia Băncii Naţionale a României pentru situaţia prevăzută la pct. 6.2.
Societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România vor reţine, la dosarele de plăţi, fotocopii ale documentelor originale întocmite pentru plăţile la extern şi pe care au făcut menţiunile prevăzute în prezentele norme.
Nerespectarea prevederilor prezentelor norme constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit legii.
Societăţile bancare/sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România vor lua măsurile necesare pentru cunoaşterea şi aplicarea întocmai a prevederilor prezentelor norme.
La data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentelor norme îşi încetează aplicabilitatea Normele nr. 3/1993 privind efectuarea controlului bancar în cazul plăţilor externe pentru importul de mărfuri, emise de Banca Naţională a României la 30 iunie 1993 şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 30 iulie 1993, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Prezentele norme intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României.
GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI,
MUGUR ISĂRESCU
Bucureşti, 6 mai 1997.
Nr. 5.