Act legislativ


 


Banca Naţională a României
Regulament nr. 14 din 14.dec.2006
Monitorul Oficial, Partea I 1033 bis 1 27.dec.2006
Intrare în vigoare la 1.ian.2007
privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii potrivit abordării standard

   Nr. 14/19/2006

   Banca Naţională a României
   Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

   CAPITOLUL I
 Dispoziţii generale

   Secţiunea 1
Obiectiv şi definiţii

   Art. 1. -(1) Prezentul regulament stabileşte modul de determinare, conform abordării standard, a valorii ponderate la risc a expunerilor, în vederea calculării cerinţelor minime de capital pentru riscul de credit.
   (2) Cu respectarea prevederilor art. 2, lit. a) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerinţelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii prezentul regulament se aplică instituţiilor de credit şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit persoane juridice străine din state terţe, pentru toate expunerile la riscul de credit, cu excepţia celor pentru care o instituţie de credit a obţinut aprobarea pentru utilizarea modelelor interne de rating, conform Regulamentului BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii potrivit abordării bazate pe modele interne de rating.
   (3) Casele centrale sunt responsabile pentru reglementarea, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, a cadrului general aferent cooperativelor de credit din cadrul reţelelor cooperatiste. Reglementările emise vor avea în vedere prevederile prezentului regulament în ceea ce priveşte determinarea, potrivit abordării standard, a valorii ponderate la risc a expunerilor în vederea calculării cerinţelor minime de capital pentru riscul de credit ale cooperativelor de credit şi nu vor putea stabili cerinţe mai puţin restrictive decât cele prevăzute de acesta. În acest sens reglementările emise de casa centrală vor fi transmise spre avizare Băncii Naţionale a României.
   (4) Prezentul regulament se aplică în mod corespunzător societăţilor de servicii de investiţii financiare precum şi societăţilor de administrare a investiţiilor care au în obiectul de activitate administrarea portofoliilor individuale de investiţii. În acest sens, orice referire la Banca Naţională a României se consideră a fi făcută, după caz, la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
   (5) Prezentul regulament se aplică la nivel individual şi, după caz, consolidat, în conformitate cu Regulamentul BNR-CNVM nr. 17/22/2006 privind supravegherea pe bază consolidată a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii.
   (6) Casele centrale sunt responsabile pentru aplicarea prezentului regulament la nivel de reţea cooperatistă.
   Art. 2. -(1) În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
   1. bănci centrale - include şi Banca Central Europeană, dacă nu se precizează altfel;
   2. instituţie externă de evaluare a creditului - entitate care efectuează evaluări ale creditului altor entităţi, alta decât agenţia de creditare a exportului;
   3. instituţie externă de evaluare a creditului eligibilă - o instituţie externă de evaluare a creditului pentru ale cărei ratinguri Banca Naţională a României s-a pronunţat că pot fi folosite de instituţiile de credit în scopurile determinării valorii ponderate la risc a expunerilor;
   4. instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată - o instituţie externă de evaluare a creditului eligibilă pentru ale cărei ratinguri o instituţie de credit s-a pronunţat că vor fi folosite în scopurile determinării valorii ponderate la risc a expunerilor;
   5. instrumente de capital reglementat - titluri emise de instituţii care fac parte din fondurile proprii ale acestora, potrivit legislaţiei aplicabile respectivelor instituţii;
   6. imobilizări corporale - au semnificaţia prevăzută de reglementările contabile aplicabile;
   7. conturile de regularizare - au semnificaţia prevăzută de reglementările contabile aplicabile;
   8. rating - evaluare de credit efectuată de o instituţie externă de evaluare a creditului care exprimă probabilitatea de nerambursare, parţial sau în întregime, a obligaţiilor unui debitor;
   9. expunere - un activ sau un element din afara bilanţului prevăzut în Anexă;
   10. entităţi din sectorul public - organisme administrative fără scop lucrativ, responsabile faţă de administraţiile centrale, administraţiile regionale sau autorităţile locale sau autorităţi care, din perspectiva autorităţilor competente, exercită aceleaşi responsabilităţi ca şi autorităţile regionale şi locale, sau entităţi fără scop lucrativ aflate sub controlul administraţiilor centrale şi care beneficiază de garanţia expresă a administraţiilor centrale; această categorie poate include entităţi administrate autonom, a căror activitate este guvernată de lege şi care se află sub supraveghere publică;
   11. entităţi mici şi mijlocii - întreprinderi mici şi mijlocii din România sau din străinătate care corespund criteriilor prevăzute în acest sens de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice formă legală de exercitare a unei profesii libere care corespunde criteriilor prevăzute de aceeaşi lege;
   12. organisme de plasament colectiv (OPC) - entităţi definite potrivit art. 2, alin. 1, pct. 20 din Legea nr. 297/2004, privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare;
   13. tranzacţie de răscumpărare - orice tranzacţie derulată în baza unui acord ce corespunde definiţiei prevăzută de Regulamentul BNR-CNVM nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit şi al firmelor de investiţii, pentru "acord repo şi acord reverse repo";
   14. societăţi - orice persoană juridică sau formă de asociere în vederea desfăşurării de activităţi economice sau profesii libere, faţă de care o expunere nu îndeplineşte criteriile pentru a se încadra în clasa de expuneri de tip retail.
   (2) În înţelesul prezentului regulament, referirile la administraţiile regionale au în vedere administraţiile regionale din alte state.
   (3) Termenii şi expresiile folosite în cuprinsul prezentului regulament au semnificaţia prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.
   (4) Termenii şi expresiile "instituţii" şi "firme de investiţii" au semnificaţia prevăzută de Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerinţelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii.
   (5) Expresia "operaţiuni de dare sau luare cu împrumut de titluri sau mărfuri" are semnificaţia prevăzută de Regulamentul BNR-CNVM nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit şi al firmelor de investiţii.
   (6) Semnificaţia expresiei de "grup de clienţi aflaţi în legătură" este cea prevăzută de Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investiţii.
   (7) Termenul "contrapartidă centrală" are semnificaţia prevăzută de Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzacţiilor de răscumpărare, al operaţiunilor de dare/luare de titluri/mărfuri cu împrumut, al tranzacţiilor cu termen lung de decontare şi al tranzacţiilor de creditare în marjă.

   Secţiunea a 2-a
Determinarea valorii expunerilor

   Art. 3. -(1) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (3), valoarea expusă la risc a unui element de activ este reprezentată de valoarea sa bilanţieră, iar valoarea expusă la risc pentru elementele din afara bilanţului, prevăzute în cadrul Anexei Clasificarea elementelor din afara bilanţului, va fi reprezentată de următoarele procente din valoarea acestora: 100%, dacă elementul este purtător de risc maxim; 50%, dacă elementul este purtător de risc mediu; 20%, dacă elementul este purtător de risc moderat şi 0%, dacă elementul este purtător de risc scăzut. Elementele din afara bilanţului la care se face referire mai sus vor fi încadrate în categorii de risc, după cum se prevede în Anexă.
   (2) Dacă o instituţie de credit aplică metoda extinsă a garanţiilor financiare, în baza prevederilor Capitolului IV din Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii, în cazul în care expunerea este sub forma titlurilor sau a mărfurilor vândute, gajate sau date cu împrumut în cadrul unei tranzacţii de răscumpărare sau al unei operaţiuni de dare sau luare cu împrumut de titluri sau mărfuri, precum şi în cadrul tranzacţiilor de creditare în marjă, valoarea expusă la risc va fi majorată prin ajustarea cu indicele de volatilitate corespunzător acestor titluri sau mărfuri, potrivit modului de calcul prevăzut de art. 93-118 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii.
   (3) Valoarea expusă la risc în cazul unui instrument financiar derivat prevăzut în cadrul Anexei la Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzacţiilor de răscumpărare, al operaţiunilor de dare/luare de titluri/mărfuri cu împrumut, al tranzacţiilor cu termen lung de decontare şi al tranzacţiilor de creditare în marjă va fi determinată potrivit metodelor prevăzute de respectivul regulament, luând în considerare, pentru scopurile acestor metode, efectele contractelor prevăzute la art. 77 lit. (a) din acelaşi regulament şi ale altor acorduri de compensare.
   Valoarea expusă la risc din tranzacţii de răscumpărare, operaţiuni de dare sau luare cu împrumut de titluri sau mărfuri, tranzacţii cu termen lung de decontare şi tranzacţii de creditare în marjă poate fi determinată potrivit Regulamentului BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzacţiilor de răscumpărare, al operaţiunilor de dare/luare de titluri/mărfuri cu împrumut, al tranzacţiilor cu termen lung de decontare şi al tranzacţiilor de creditare în marjă sau potrivit Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii.
   (4) Dacă o expunere face obiectul unei tehnici de protecţie finanţată a creditului, valoarea expunerii respective se poate modifica în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii.
   (5) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (3), valoarea expusă la risc în cazul sumelor în curs de decontare reprezentând expuneri la riscul de credit faţă de o contrapartidă centrală, aşa cum sunt acestea stabilite de autorităţile competente, se va determina potrivit prevederilor art. 8 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzacţiilor de răscumpărare, al operaţiunilor de dare/luare de titluri/mărfuri cu împrumut, al tranzacţiilor cu termen lung de decontare şi al tranzacţiilor de creditare în marjă, cu condiţia ca expunerile la riscul de credit ale contrapartidei centrale faţă de toate contrapartidele, participanţi la acordurile sale, să fie acoperite zilnic integral prin garanţii reale.

   Secţiunea a 3-a
Încadrarea pe clase de expuneri

   Art. 4. -(1) Pentru aplicarea prevederilor prezentului regulament, fiecare element de activ sau din afara bilanţului va fi încadrat într-una din următoarele clase de expuneri:
   a) creanţe sau creanţe potenţiale faţă de administraţiile centrale sau băncile centrale;
   b) creanţe sau creanţe potenţiale faţă de administraţiile regionale sau autorităţile locale;
   c) creanţe sau creanţe potenţiale faţă de organismele administrative şi entităţile fără scop lucrativ;
   d) creanţe sau creanţe potenţiale faţă de bănci multilaterale de dezvoltare;
   e) creanţe sau creanţe potenţiale faţă de organizaţii internaţionale;
   f) creanţe sau creanţe potenţiale faţă de instituţii şi instituţii financiare;
   g) creanţe sau creanţe potenţiale faţă de societăţi;
   h) creanţe sau creanţe potenţiale de tip retail;
   i) creanţe sau creanţe potenţiale garantate cu proprietăţi imobiliare;
   j) elemente restante;
   k) elemente ce aparţin categoriilor reglementate ca având risc ridicat;
   l) expuneri sub forma obligaţiunilor garantate;
   m) poziţii din securitizare;
   n) creanţe pe termen scurt faţă de instituţii şi societăţi;
   o) creanţe sub forma titlurilor de participare deţinute în organismele de plasament colectiv;
   p) alte elemente.
   (2) Pentru a putea fi încadrată în clasa expunerilor de tip retail prevăzute la alin. (1), lit. h), o expunere trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
   a) expunerea trebuie să fie înregistrată faţă de una sau mai multe persoane fizice sau faţă de o entitate mică sau mijlocie;
   b) expunerea îmbracă una din următoarele forme: credite şi linii de credit reînnoibile (incluzând carduri de credit şi descoperit de cont), credite de consum şi contracte de leasing (de exemplu: credite auto, leasing auto, credite pentru studii etc.), facilităţi de credit şi angajamente pentru entităţi mici şi mijlocii; din clasa expunerilor de tip retail sunt excluse creanţele sau creanţele potenţiale garantate cu proprietăţi imobiliare locative cărora li se aplică tratamentul prevăzut la art. 35;
   c) expunerea trebuie să fie parte a unui număr semnificativ de expuneri cu caracteristici similare, astfel încât riscurile asociate respectivei finanţări să fie în mod substanţial reduse; în acest sens, suma totală datorată instituţiei de credit, de către debitor sau de către grupul de clienţi aflaţi în legătură, din care acesta face parte, nu depăşeşte 0,2% din valoarea întregului portofoliu de expuneri de tip retail;
   d) suma totală datorată instituţiei de credit, societăţilor mamă şi filialelor instituţiei de credit, de către debitor sau de către grupul de clienţi aflaţi în legătură, din care acesta face parte, sumă care include şi toate expunerile restante, nu trebuie să depăşească echivalentul în lei a 1 milion EUR, potrivit informaţiilor deţinute de instituţia de credit. Instituţia de credit trebuie să depună toate diligenţele pentru a dobândi aceste informaţii.
   Titlurile nu pot fi încadrate în clasa expunerilor de tip retail.
   (3) Valoarea actualizată a plăţilor minime aferente contractelor de leasing financiar de tip retail este eligibilă pentru încadrarea în clasa de expuneri prevăzută la lit. h).

   Secţiunea a 4-a
Determinarea valorii ponderate la risc a expunerilor

   Art. 5. -(1) Pentru calculul valorii ponderate la risc a expunerilor, se aplică ponderi de risc tuturor expunerilor, în conformitate cu prevederile Capitolului II, cu excepţia celor care se deduc din fondurile proprii, potrivit Regulamentului BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investiţii. Ponderea de risc aplicată depinde de clasa în care au fost încadrate expunerile şi, în măsura prevăzută la Capitolul II, de calitatea creditului.
   (2) Calitatea creditului poate fi determinată utilizând, în conformitate cu prevederile art. 6-8, ratingurile furnizate de instituţiile externe de evaluare a creditului sau, potrivit prevederilor Capitolului II, secţiunea 1, evaluările externe ale creditului efectuate de agenţiile de creditare a exportului.
   (3) Valoarea ponderată la risc a unei expuneri se obţine prin înmulţirea valorii expunerii cu ponderea de risc specificată sau determinată în conformitate cu prezentul capitol şi cu Capitolul II.
   (4) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. 1, dacă o expunere beneficiază de o protecţie a creditului, ponderea de risc aplicabilă acestei expuneri poate fi modificată în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii.
   (5) Valoarea ponderată la risc a expunerilor securitizate se calculează în conformitate cu Regulamentul BNR-CNVM nr. 21/26/2006 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate şi al poziţiilor din securitizare.
   (6) Expunerilor pentru care, în Capitolul II, nu se prevede o modalitate de calcul a valorii ponderate la risc, li se aplică ponderea de risc de 100%.

   Secţiunea a 5-a
Utilizarea ratingurilor externe

   Art. 6. -(1) Un rating extern poate fi utilizat pentru a determina ponderea de risc aplicabilă unei expuneri în conformitate cu prevederile art. 5, numai dacă instituţia externă de evaluare a creditului este recunoscută ca eligibilă, pentru furnizarea unor astfel de ratinguri, de către Banca Naţională a României.
   (2) Banca Naţională a României va recunoaşte ca eligibilă o instituţie externă de evaluare a creditului, pentru scopurile prevăzute la art. 5, numai dacă este încredinţată că metodologia de evaluare utilizată de aceasta îndeplineşte cerinţele de obiectivitate, independenţă, revizuire permanentă şi transparenţă, şi că ratingurile furnizate îndeplinesc cerinţele de credibilitate şi transparenţă. În scopul recunoaşterii eligibilităţii unei instituţii externe de evaluare a creditului, Banca Naţională a României va avea în vedere criteriile tehnice prevăzute la Capitolul IV.
   (3) Dacă o instituţie externă de evaluare a creditului a fost recunoscută ca eligibilă de către autorităţile competente ale unui alt stat membru, Banca Naţională a României va putea recunoaşte respectiva instituţie ca eligibilă, fără a mai realiza propria evaluare.
   (4) Banca Naţională a României va publica procedura de recunoaştere, precum şi lista instituţiilor externe de evaluare a creditului recunoscute ca eligibile, potrivit alin. (2) şi (3).
   Art. 7. -(1) Pe baza criteriilor tehnice prevăzute la Capitolul IV, Banca Naţională a României realizează, pentru fiecare clasă de expuneri, o corespondenţă între nivelurile scalei de evaluare a calităţii creditului prevăzute la Capitolul II şi ratingurile furnizate de o instituţie externă de evaluare a creditului eligibilă. Această corespondenţă trebuie să fie obiectivă şi consecventă.
   (2) În cazul în care autorităţile competente dintr-un alt stat membru sau Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare au realizat o corespondenţă potrivit alin. 1, Banca Naţională a României o va putea recunoaşte, fără a derula propriul proces decizional în acest sens.
   Art. 8. -(1) Utilizarea ratingurilor furnizate de instituţiile externe de evaluare a creditului, în scopul calculării valorii ponderate la risc a expunerilor unei instituţii de credit, trebuie să fie consecventă şi conformă cu prevederile Capitolului III. Ratingurile nu trebuie să fie selectate urmărindu-se diminuarea arbitrară a cerinţei de capital.
   (2) Instituţiile de credit trebuie să utilizeze ratinguri solicitate de către debitor. Cu permisiunea Băncii Naţionale a României, instituţiile de credit pot utiliza şi ratinguri nesolicitate, efectuate din proprie iniţiativă de instituţii externe de evaluare a creditului eligibile. Utilizarea ratingurilor nesolicitate este condiţionată de îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de Capitolul IV al prezentului regulament.

   CAPITOLUL II
 Ponderi de risc

   Secţiunea 1
Expunerile faţă de administraţiile centrale sau băncile centrale

   1.1. Tratamentul general aplicabil

   Art. 9. -(1) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 10 şi art. 11, expunerilor faţă de administraţiile centrale şi faţă de băncile centrale li se aplică o pondere de risc de 100%.
   (2) Sub rezerva prevederilor alin. (3), expunerilor faţă de administraţiile centrale şi faţă de băncile centrale, pentru care este disponibil un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată, li se atribuie o pondere de risc conform tabelului nr. 1, asociată nivelului scalei de evaluare a calităţii creditului pe care se încadrează, conform corespondenţei realizate de Banca Naţională a României în baza prevederilor art. 7.

   Tabelul nr. 1
   
┌──────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┐
│Nivelul scalei de evaluare a calităţii creditului │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Pondere de risc (%) │ 0 │20 │50 │100│100│150│
└──────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

   (3) Expunerilor faţă de Banca Centrală Europeană li se aplică ponderea de risc de 0%.

   1.2. Tratamentul pentru expunerile în
moneda naţională a împrumutatului

   Art. 10. -(1) Expunerilor faţă de administraţiile centrale şi faţă de băncile centrale ale statelor membre, exprimate şi finanţate în moneda naţională a administraţiei centrale şi a băncii centrale respective, li se aplică ponderea de risc de 0%.
   (2) În cazul în care autorităţile competente ale unui stat terţ, care, în opinia Băncii Naţionale a României, aplică reguli de supraveghere şi de reglementare cel puţin echivalente celor aplicate în România, atribuie expunerilor faţă de administraţia centrală proprie şi faţă de banca centrală proprie, exprimate şi finanţate în moneda naţională, o pondere de risc inferioară celei prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2), instituţiile de credit pot aplica pentru aceste expuneri ponderea de risc stabilită de respectivele autorităţi competente.

   1.3. Tratamentul în cazul utilizării evaluărilor de credit
efectuate de agenţiile de creditare a exportului

   Art. 11. -(1) Evaluările de credit furnizate de agenţiile de creditare a exportului pentru administraţiile centrale sunt recunoscute de Banca Naţională a României, dacă cel puţin una dintre următoarele condiţii este îndeplinită:
   a) se referă la un scor de risc consensual stabilit de agenţiile de creditare a exportului participante la "Acordul OECD privind principiile referitoare la creditele pentru export susţinute public";
   b) agenţia de creditare a exportului publică evaluările sale de credit, fiecare evaluare de credit fiind asociată uneia dintre cele opt prime minimale de asigurare pentru export, conform metodologiei agreate de OECD la care agenţia de creditare subscrie.
   (2) Expunerilor pentru care, în scopul ponderării la risc, este recunoscută o evaluare a creditului furnizată de o agenţie de creditare a exportului, li se atribuie o pondere de risc conform tabelului nr. 2.

   Tabelul nr. 2
   
┌──────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┐
│Prima minimală de asigurare pentru export │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │
├──────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Pondere de risc (%) │ 0 │ 0 │20 │50 │100│100│100│150│
└──────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

   Secţiunea a 2-a
Expunerile faţă de administraţiile regionale sau autorităţile locale

   Art. 12. -(1) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (3), art. 13 şi ale art. 14, expunerilor faţă de administraţiile regionale şi autorităţile locale li se aplică tratamentul prevăzut la art. 23 şi art. 24 pentru expunerile faţă de instituţii.
   (2) Autorităţile locale din România reprezintă autorităţile administraţiei publice locale la care se face referire în cadrul Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice.
   (3) În cazul în care autorităţile competente ale altor state membre aplică expunerilor faţă de propriile administraţii regionale şi autorităţi locale ponderi de risc în funcţie de ratingul corespunzător administraţiei centrale în jurisdicţia în care acestea sunt stabilite, instituţiile de credit pot să pondereze la risc aceste expuneri utilizând ponderile de risc aplicabile conform reglementărilor autorităţilor competente din statele membre respective.
   Art. 13. -(1) Expunerilor faţă de administraţiile regionale şi autorităţile locale li se aplică acelaşi tratament ca şi expunerilor faţă de administraţia centrală în jurisdicţia căreia sunt stabilite, dacă între aceste expuneri nu există diferenţe în ceea ce priveşte riscul de credit, datorită existenţei competenţelor specifice ale administraţiilor regionale sau autorităţilor locale de colectare a veniturilor şi datorită existenţei unor acorduri instituţionale specifice ce au ca efect reducerea riscului de nerambursare al acestora până la nivelul riscului de nerambursare al administraţiei centrale.
   (2) Tratamentul prevăzut la alin. (1) se aplică expunerilor faţă de administraţiile regionale şi autorităţile locale din România şi din alte state membre menţionate în listele întocmite şi publicate în acest sens de autorităţile competente din fiecare ţară.
   Art. 14. - În cazul în care autorităţile competente ale unui stat terţ, ce aplică, în opinia Băncii Naţionale a României, reguli de supraveghere şi de reglementare cel puţin echivalente celor aplicate în România, tratează expunerile faţă de administraţiile regionale sau autorităţile locale ca şi expunerile faţă de administraţia centrală proprie, instituţiile de credit pot să pondereze la risc în acelaşi mod expunerile faţă de asemenea administraţii regionale şi autorităţi locale.
   Art. 15. - Expunerile faţă de biserici şi comunităţi religioase constituite ca şi persoane juridice de drept public, în măsura în care au competenţe de colectare de taxe, potrivit legislaţiei aplicabile, vor fi tratate ca şi expunerile faţă de administraţii regionale şi autorităţi locale. Prevederile art. 13 alin. (1) nu sunt aplicabile.

   Secţiunea a 3-a
Expunerile faţă de organisme administrative
şi faţă de entităţi fără scop lucrativ

   3.1. Tratamentul general aplicabil

   Art. 16. - Fără a se aduce atingere prevederilor art. 17, expunerilor faţă de organismele administrative şi faţă de entităţile fără scop lucrativ li se aplică ponderea de risc de 100%.

   3.2. Entităţile din sectorul public

   Art. 17. -(1) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) şi (3), expunerilor faţă de entităţile din sectorul public li se aplică ponderea de risc de 100%.
   (2) În cazul în care autorităţile competente ale unui alt stat membru tratează expunerile faţă de entităţile din sectorul public ca şi expunerile faţă de instituţii sau ca şi expunerile faţă de administraţia centrală în jurisdicţia căreia sunt înfiinţate respectivele entităţi, instituţiile de credit pot să pondereze la risc în acelaşi mod expunerile faţă de asemenea entităţi.
   (3) În cazul în care autorităţile competente ale unui stat terţ ce aplică, în opinia Băncii Naţionale a României, reguli de supraveghere şi de reglementare cel puţin echivalente celor aplicate în România, tratează expunerile faţă de entităţile sectorului public ca şi expunerile faţă de instituţii, instituţiile de credit pot să pondereze la risc în acelaşi mod expunerile faţă de asemenea entităţi.

   Secţiunea a 4-a
Expunerile faţă de băncile multilaterale de dezvoltare

   4.1. Sfera de aplicare

   Art. 18. - Pentru scopurile prezentului regulament Societatea Inter-americană de Investiţii (the Inter-American Investment Corporation), Banca pentru Dezvoltare şi Comerţ în regiunea Mării Negre (the Black Sea Trade and Development Bank) şi Banca Central-Americană pentru Integrare Economică (the Central American Bank for Economic Integration) sunt considerate bănci multilaterale de dezvoltare.

   4.2. Tratamentul general aplicabil

   Art. 19. -(1) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) şi (3), expunerilor faţă de băncile multilaterale de dezvoltare li se aplică tratamentul pentru expunerile faţă de instituţii, prevăzut la paragraful 6.2. Tratamentul pentru expunerile pe termen scurt, prevăzut la art. 25, respectiv art. 29 alin. (1) nu se aplică.
   (2) Expunerilor faţă de următoarele bănci multilaterale de dezvoltare li se aplică ponderea de risc de 0%.
   a) Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (the International Bank for Reconstruction and Development);
   b) Societatea Financiară Internaţională (the International Finance Corporation);
   c) Banca Inter-americană de Dezvoltare (the Inter-American Development Bank);
   d) Banca Asiatică de Dezvoltare (the Asian Development Bank);
   e) Banca Africană de Dezvoltare (the African Development Bank);
   f) Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (the Council of Europe Development Bank);
   g) Banca Nordică de Investiţii (the Nordic Investment Bank);
   h) Banca de Dezvoltare din Caraibe (the Caribbean Development Bank);
   i) Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (the European Bank for Reconstruction and Development);
   j) Banca Europeană de Investiţii (the European Investment Bank);
   k) Fondul European de Investiţii (the European Investment Fund);
   l) Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (the Multilateral Investment Guarantee Agency)
   (3) Partea capitalului subscris şi nevărsat la Fondul European de Investiţii se ponderează cu 20%.

   Secţiunea a 5-a
Expunerile faţă de organizaţii internaţionale

   Art. 20. - Expunerilor faţă de Comunitatea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Reglementelor Internaţionale li se aplică ponderea de risc de 0%.

   Secţiunea a 6-a
Expunerile faţă de instituţii şi instituţii financiare

   6.1. Tratamentul aplicabil

   Art. 21. - Ponderea de risc pentru expunerile faţă de instituţii se determină pe baza metodei de evaluare externă a calităţii creditului, potrivit prevederilor art. 24 şi art. 25.
   Art. 22. -(1) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 21-30, expunerile faţă de instituţiile financiare autorizate şi supravegheate de autorităţile competente responsabile cu autorizarea şi supravegherea instituţiilor de credit şi supuse unor cerinţe prudenţiale echivalente celor aplicate instituţiilor de credit, sunt ponderate la risc ca şi expunerile faţă de instituţii.
   (2) Expunerilor faţă de instituţii financiare care nu îndeplinesc condiţiile menţionate la alin. 1 li se aplică tratamentul prevăzut pentru ponderarea expunerilor faţă de societăţi.
   Art. 23. - Expunerilor faţă de instituţii pentru care nu este disponibil un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată li se aplică ponderea de risc cea mai mare dintre ponderea aplicată expunerilor faţă de administraţia centrală a statului în jurisdicţia căruia este înfiinţată respectiva instituţie şi ponderea de risc stabilită potrivit paragrafului 6.2.

   6.2. Determinarea ponderii de risc pe baza metodei
de evaluare externă a calităţii creditului

   Art. 24. -(1) Expunerilor faţă de instituţii, cu o scadenţă iniţială efectivă mai mare de trei luni, pentru care este disponibil un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată, li se atribuie ponderea de risc, conform tabelului nr. 3, asociată nivelului scalei de evaluare a calităţii creditului pe care se încadrează, conform corespondenţei realizate de Banca Naţională a României în baza art. 7.

   Tabelul nr. 3
   
┌──────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┐
│Nivelul scalei de evaluare a calităţii creditului │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Pondere de risc (%) │20 │50 │50 │100│100│150│
└──────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

   (2) Fără a aduce atingere prevederilor art. 23, expunerilor prevăzute la alin. (1), pentru care nu este disponibil un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată, li se aplică ponderea de risc de 50%.

   6.3. Tratamentul general aplicabil expunerilor pe termen scurt

   Art. 25. -(1) Expunerilor faţă de instituţii, cu o scadenţă iniţială efectivă de trei luni sau mai mică, pentru care este disponibil un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată, li se atribuie ponderea de risc conform tabelului nr. 4, asociată nivelului scalei de evaluare a calităţii creditului pe care se încadrează, conform corespondenţei realizate de Banca Naţională a României în baza art. 7.

   Tabelul nr. 4
   
┌──────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┐
│Nivelul scalei de evaluare a calităţii creditului │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Pondere de risc (%) │20 │20 │20 │50 │50 │150│
└──────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

   (2) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 23, expunerilor prevăzute la alin. (1), pentru care nu este disponibil un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată, li se aplică ponderea de risc de 20%.

   6.4 Interacţiunea cu ratinguri distincte pe termen scurt

   Art. 26. - Dacă nu sunt disponibile ratinguri distincte pe termen scurt, tuturor expunerilor cu scadenţă reziduală de până la trei luni inclusiv li se aplică tratamentul general pentru expunerile pe termen scurt prevăzut la art. 25 alin. (1).
   Art. 27. - Dacă este disponibil un rating distinct pe termen scurt iar acesta determină aplicarea unei ponderi de risc identică sau mai favorabilă decât cea rezultată din aplicarea tratamentului general pentru expunerile pe termen scurt prevăzut la art. 25 alin. (1), atunci acest rating se va utiliza doar pentru expunerea respectivă. Alte expuneri pe termen scurt urmează tratamentul general pentru expunerile pe termen scurt, prevăzut la art. 25 alin. (1).
   Art. 28. - Dacă este disponibil un rating distinct pe termen scurt iar acesta determină aplicarea unei ponderi de risc mai puţin favorabile faţă de cea rezultată din aplicarea tratamentului general pentru expunerile pe termen scurt prevăzut la art. 25 alin. (1), atunci tratamentul general pentru expunerile pe termen scurt prevăzut la art. 25 alin. (1) nu mai este aplicabil, iar tuturor celorlalte creanţe pe termen scurt pentru care nu este disponibil un rating distinct pe termen scurt li se aplică ponderea de risc corespunzătoare acelui rating distinct.

   6.5. Tratamentul expunerilor pe termen scurt exprimate
şi finanţate în moneda naţională a împrumutatului

   Art. 29. -(1) Expunerile faţă de instituţii, cu o scadenţă reziduală de până la trei luni inclusiv, exprimate şi finanţate în moneda naţională a împrumutatului, primesc o pondere de risc ce este mai puţin favorabilă cu un nivel faţă de ponderea de risc aplicată, potrivit art. 10, expunerilor faţă de administraţia centrală proprie.
   (2) Nici unei expuneri cu scadenţă reziduală de până la trei luni inclusiv, exprimate şi finanţate în moneda naţională a împrumutatului, nu i se poate aplica o pondere de risc mai mică de 20%.

   6.6. Tratamentul expunerilor din investiţii
în instrumente de capital reglementat

   Art. 30. - Cu excepţia cazului în care sunt deduse la determinarea fondurilor proprii, expunerile din investiţii în titluri de capital emise de instituţii sau în instrumente de capital reglementat sunt ponderate cu 100%.

   6.7. Tratamentul rezervelor minime obligatorii
solicitate de Banca Centrală Europeană

   Art. 31. - Când expunerea unei instituţii de credit faţă de o instituţie este sub forma rezervelor minime solicitate instituţiei de credit de către Banca Centrală Europeană sau de banca centrală a unui stat membru spre a fi păstrate de instituţia de credit, acestei expuneri i se poate aplica ponderea de risc care s-ar aplica în cazul expunerilor faţă de banca centrală a statului membru respectiv, cu respectarea următoarelor condiţii:
   a) rezervele sunt păstrate în conformitate cu prevederile Regulamentului Băncii Centrale Europene (EC) 1745/2003 din 12 septembrie 2003 privind regimul rezervelor minime sau cu prevederile unui regulamentul care substituie ulterior regulamentul menţionat, ori în conformitate cu prevederi naţionale echivalente cu Regulamentul (EC) 1745/2003 în ceea ce priveşte toate aspectele de fond; şi
   b) în eventualitatea producerii falimentului sau insolvabilităţii instituţiei la care sunt păstrate rezervele, acestea sunt imediat şi integral returnate instituţiei de credit şi nu sunt utilizate pentru plata altor datorii ale instituţiei.

   Secţiunea a 7-a
Expunerile faţă de societăţi

   Art. 32. -(1) Expunerilor faţă de societăţi pentru care este disponibil un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată li se atribuie ponderea de risc, conform tabelului nr. 5, asociată nivelului scalei de evaluare a calităţii creditului pe care se încadrează, conform corespondenţei realizate de Banca Naţională a României, în baza art. 7.

   Tabelul nr. 5
   
┌──────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┐
│Nivelul scalei de evaluare a calităţii creditului │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Pondere de risc (%) │20 │50 │100│100│150│150│
└──────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

   (2) Expunerilor faţă de societăţi pentru care nu este disponibil un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată, li se aplică maximul dintre ponderea de risc de 100% şi ponderea de risc aferentă administraţiei centrale a statului în care societatea este înfiinţată.

   Secţiunea a 8-a
Expunerile de tip retail

   Art. 33. - Expunerilor care îndeplinesc condiţiile menţionate la art. 4 alin. (2) li se aplică ponderea de risc de 75%.

   Secţiunea a 9-a
Expunerile garantate cu proprietăţi imobiliare

   Art. 34. - Fără a aduce atingere prevederilor art. 35-45 expunerilor deplin garantate cu proprietăţi imobiliare, li se aplică ponderea de risc de 100%.

   9.1. Expunerile garantate cu ipoteci asupra
proprietăţilor imobiliare locative

   Art. 35. - Expunerilor sau părţii unei expuneri care, în opinia Băncii Naţionale a României, sunt deplin garantate cu ipoteci de prim rang asupra proprietăţilor imobiliare locative care sunt sau vor fi locuite ori date cu chirie de către proprietari spre a fi locuite, li se aplică ponderea de risc de 35%.
   Art. 36. - Expunerilor deplin garantate, în opinia Băncii Naţionale a României, cu părţi în societăţile finlandeze din domeniul locativ care funcţionează în conformitate cu Legea finlandeză din 1991 privind societăţile din domeniul locativ sau cu legislaţia echivalentă ulterioară, în cazul proprietăţilor imobiliare locative care sunt sau vor fi locuite ori date cu chirie de către proprietar, li se aplică ponderea de risc de 35%.
   Art. 37. - Expunerilor faţă de locatar, în cadrul unei tranzacţii de leasing financiar imobiliar ce are ca obiect o proprietate imobiliară locativă şi în care instituţia de credit este locator, iar locatarul are opţiunea de cumpărare, li se aplică ponderea de risc de 35%, dacă, în opinia Băncii Naţionale a României, expunerea instituţiei de credit este deplin garantată cu dreptul de proprietate al instituţiei de credit asupra bunului imobil respectiv.
   Art. 38. - Pentru aplicarea prevederilor art. 35-37, instituţiile de credit trebuie, în plus faţă de îndeplinirea condiţiilor prevăzute la aceste articole, să facă dovada îndeplinirii următoarelor condiţii:
   a) valoarea proprietăţii imobiliare nu depinde în mod semnificativ de riscul de credit al debitorului. Această cerinţă nu exclude situaţiile în care factori exclusiv de natură macroeconomică afectează atât valoarea proprietăţii cât şi performanţa împrumutatului;
   b) riscul împrumutatului nu depinde în mod semnificativ de performanţa în exploatarea proprietăţii imobiliare sau a proiectului suport, ci de propria capacitate a acestuia de a rambursa datoria din alte surse. Astfel, angajamentele de plată lunare, respectiv principalul şi dobânda, decurgând din creditul garantat cu proprietate imobiliară locativă nu depăşesc 15% din fluxurile de numerar generate de respectiva proprietate;
   c) sunt îndeplinite cerinţele minime cu privire la recunoaşterea ca eligibile a garanţiilor reale imobiliare, prevăzute de art. 41 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii, precum şi regulile de evaluare a garanţiilor reale imobiliare, prevăzute de art. 121 din acelaşi regulament;
   d) expunerea reprezintă cel mult 75% din valoarea proprietăţii.
   Art. 39. - În cazul în care autorităţile competente ale unui alt stat membru optează pentru aplicarea ponderii de risc de 35% expunerilor deplin garantate cu ipoteci de prim rang asupra proprietăţilor imobiliare locative situate pe teritoriul acelui stat membru, fără a fi îndeplinită condiţia prevăzută la art. 38 lit. b), instituţiile de credit din România pot aplica expunerilor respective ponderea de risc de 35%.

   9.2. Expunerile garantate cu ipoteci asupra proprietăţilor
imobiliare comerciale din alte state membre

   Art. 40. - Pentru expunerile sau partea unei expuneri care, în opinia Băncii Naţionale a României, sunt deplin garantate cu ipoteci de prim rang asupra proprietăţilor imobiliare comerciale situate pe teritoriul unui alt stat membru, cărora, potrivit reglementărilor aplicabile în acel stat membru, li se poate aplica ponderea de risc de 50%, instituţiile de credit pot aplica expunerilor respective acelaşi tratament (ponderea de risc de 50%).
   Art. 41. - Expunerilor deplin garantate, în opinia Băncii Naţionale a României, cu părţi în societăţile finlandeze din domeniul locativ care funcţionează în conformitate cu Legea finlandeză din 1991 privind societăţile din domeniul locativ sau cu legislaţia echivalentă ulterioară, în cazul proprietăţilor imobiliare comerciale, li se aplică ponderea de risc de 50%.
   Art. 42. - Expunerilor din tranzacţii de leasing financiar imobiliar ce au ca obiect proprietăţi imobiliare comerciale situate pe teritoriul unui alt stat membru, în care instituţia de credit este locator, iar locatarul are opţiunea de cumpărare, în cazul cărora reglementările aplicabile în acel stat membru prevăd o pondere de risc de 50%, instituţiile de credit pot aplica expunerilor respective acelaşi tratament (ponderea de risc de 50%).
   Art. 43. - Pentru aplicarea prevederilor art. 40-42, instituţiile de credit trebuie să facă dovada îndeplinirii următoarelor condiţii:
   a) valoarea proprietăţii imobiliare nu depinde în mod semnificativ de riscul de credit al debitorului. Această cerinţă nu exclude situaţiile în care factori exclusiv de natură macroeconomică afectează atât valoarea proprietăţii cât şi performanţa împrumutatului;
   b) riscul împrumutatului nu depinde în mod semnificativ de performanţa în exploatarea proprietăţii sau a proiectului suport, ci de propria capacitate a acestuia de a rambursa datoria din alte surse. Astfel, angajamentele de plată lunare, respectiv principalul şi dobânda, decurgând din creditul garantat cu proprietate imobiliară comercială nu depăşesc 15% din fluxurile de numerar generate de respectiva proprietate;
   c) sunt îndeplinite cerinţele minime cu privire la recunoaşterea ca eligibile a garanţiilor reale imobiliare prevăzute de art. 41 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii, precum şi regulile de evaluare a garanţiilor reale imobiliare, prevăzute de art. 121 din acelaşi regulament.
   Art. 44. -(1) Ponderea de risc de 50% prevăzută la art. 40-42 se va aplica acelei părţi a expunerii ce nu depăşeşte una dintre următoarele limite:
   a) 50% din valoarea de piaţă a proprietăţii imobiliare în cauză, sau
   b) 50% din valoarea de piaţă a proprietăţii imobiliare în cauză sau 60% din valoarea de garantare a creditului ipotecar, oricare dintre acestea este mai mică, în cazul acelor state membre care au stabilit, prin legi sau reglementări, criterii riguroase de determinare a valorii de garantare a creditului ipotecar.
   (2) Părţii din expunere care depăşeşte limita prevăzută la alin. (1) i se aplică ponderea de risc de 100%.
   Art. 45. - În cazul în care autorităţile competente ale unui alt stat membru optează pentru aplicarea ponderii de risc de 50% expunerilor deplin garantate cu ipoteci de prim rang asupra proprietăţilor imobiliare comerciale situate pe teritoriul acelui stat membru, fără a fi îndeplinită condiţia prevăzută la art. 43, lit. b), instituţiile de credit din România pot aplica expunerilor respective acelaşi tratament (ponderea de risc de 50%).

   Secţiunea a 10-a
Elementele restante

   Art. 46. - Fără a se aduce atingere prevederilor art. 47-49, părţii negarantate a oricărui element restant de mai mult de 90 de zile care reprezintă mai mult de 5% din valoarea întregii expuneri, i se aplică o pondere de risc de:
   a) 150%, dacă ajustările de valoare reprezintă mai puţin de 20% din partea negarantată a expunerii, înainte de aplicarea acestora;
   b) 100%, dacă ajustările de valoare reprezintă cel puţin 20% din partea negarantată a expunerii, înainte de aplicarea acestora.
   Art. 47. - În scopul definirii părţii garantate a elementului restant, garanţiile reale şi personale eligibile sunt cele astfel considerate pentru scopul diminuării riscului de credit.
   Art. 48. - Expunerilor prevăzute la art. 35-39, după deducerea ajustărilor de valoare, li se aplică ponderea de risc de 100%, dacă acestea sunt restante de mai mult de 90 de zile. Dacă respectivele ajustări reprezintă cel puţin 20% din valoarea expunerii, înainte de aplicarea acestora, părţii din expunere, rămasă după deducerea ajustărilor de valoare, i se aplică ponderea de risc de 50%.
   Art. 49. - Expunerilor prevăzute la art. 40-45 li se aplică ponderea de risc de 100%, dacă acestea sunt restante de mai mult de 90 de zile.

   Secţiunea a 11-a
Elemente ce aparţin categoriilor reglementate ca având risc ridicat

   Art. 50. - Expunerilor care prezintă în mod special un risc ridicat li se aplică ponderea de risc de 150%. Cel puţin următoarele categorii de expuneri sunt considerate cu risc ridicat:
   a) expuneri din investiţii de tip "venture capital firms" şi "private equity investments";
   b) expunerile faţă de entităţile care în prezent nu dispun de un rating dar care, în trecutul apropiat, au fost clasificate în categoria celor ponderate cu 150% datorită unui rating slab;
   c) alte expuneri care prezintă un risc ridicat în opinia Băncii Naţionale a României.
   Art. 51. - Expunerilor nerestante cărora ar trebui să li se aplice o pondere de risc de 150%, potrivit art. 50, şi pentru care au fost constituite ajustări de valoare, li se aplică ponderi de:
   a) 100%, dacă ajustările de valoare reprezintă cel puţin 20% din valoarea expunerii, înainte de aplicarea acestora;
   b) 50%, dacă ajustările de valoare reprezintă cel puţin 50% din valoarea expunerii, înainte de aplicarea acestora.

   Secţiunea a 12-a
Expuneri sub forma obligaţiunilor garantate

   Art. 52. -(1) "Obligaţiuni garantate" înseamnă obligaţiunile definite la art. 159 alin. (6) din Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/2004 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv şi a depozitarilor, aprobat prin Ordinul Preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 67/2004, modificat de Ordinul Preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 13/2005, şi garantate cu oricare dintre următoarele active eligibile:
   a) expuneri faţă de, sau garantate de, administraţii centrale, bănci centrale, entităţi din sectorul public, administraţii regionale şi autorităţi locale din Uniunea Europeană;
   b) expuneri faţă de sau garantate de administraţii centrale şi bănci centrale din state terţe, bănci multilaterale de dezvoltare, organizaţii internaţionale ce se încadrează la primul nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului, potrivit prezentului regulament, expuneri faţă de, sau garantate de, entităţi din sectorul public din state terţe, administraţii regionale şi autorităţi locale din state terţe ce sunt ponderate la risc ca şi expunerile faţă de instituţii sau administraţii centrale şi bănci centrale, potrivit art. 17, art. 12 sau art. 13 şi care se încadrează la primul nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului, potrivit prezentului regulament, precum şi expuneri de tipul celor enumerate în cadrul acestui alineat, ce se încadrează cel puţin la al 2-lea nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului, cu condiţia ca aceste expuneri să nu depăşească 20% din valoarea nominală a obligaţiunilor garantate ale instituţiei emitente, rămase de rambursat;
   c) expuneri faţă de instituţii ce se încadrează, potrivit prezentului regulament, la primul nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului. Totalul expunerilor din această categorie nu trebuie să depăşească 15% din valoarea nominală a obligaţiunilor garantate ale instituţiei de credit emitente, rămase de rambursat. Nu sunt incluse în limita de 15% expunerile generate de transmiterea şi administrarea plăţilor debitorilor sau de veniturile din lichidare, în cazul creditelor garantate cu proprietăţi imobiliare, către deţinătorii de obligaţiuni garantate. Expunerile faţă de instituţiile din Uniunea Europeană, cu o scadenţă de cel mult 100 de zile, nu sunt supuse cerinţei de încadrare pe primul nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului, însă trebuie să se încadreze, potrivit prezentului regulament, cel puţin pe al doilea nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului;
   d) credite garantate cu proprietăţi imobiliare locative sau cu părţi în societăţile finlandeze pentru domeniul locativ la care se face referire la art. 36, până la nivelul minimului dintre valoarea ipotecilor aferente combinate cu oricare dintre tipurile de ipoteci anterioare, şi 80% din valoarea proprietăţilor care fac obiectul garanţiei sau titluri cu rang senior emise de fondurile comune de creanţe franceze sau de entităţi echivalente de securitizare, supuse legii unui stat membru şi care securitizează expuneri garantate cu ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare locative, cu condiţia ca cel puţin 90% din activele respectivelor fonduri sau entităţi echivalente de securitizare să fie compuse din ipoteci combinate cu oricare dintre tipurile de ipoteci anterioare, până la nivelul minimului dintre valoarea datorată aferentă titlurilor, valoarea ipotecilor şi 80% din valoarea proprietăţilor care fac obiectul garanţiei, iar titlurile respective se încadrează la primul nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului, potrivit prezentului regulament, în condiţiile în care valoarea acestor titluri nu depăşeşte 20% din valoarea nominală a emisiunii obligaţiunilor garantate aflate în circulaţie ale instituţiei de credit emitente;
   Expunerile generate de transmiterea şi administrarea plăţilor debitorilor sau de veniturile din lichidare, în cazul creditelor garantate cu ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare ce stau la baza titlurilor cu rang senior sau a titlurilor de creanţă nu sunt incluse în calculul limitei de 90%.
   e) credite garantate cu proprietăţi imobiliare comerciale sau cu părţi în societăţi finlandeze pentru domeniul imobiliar comercial la care se face referire la art. 41 până la nivelul minimului dintre valoarea ipotecilor aferente combinate cu oricare dintre tipurile de ipoteci anterioare, şi 60% din valoarea proprietăţilor care fac obiectul garanţiei, sau titluri cu rang senior emise de fondurile comune de creanţe franceze sau de entităţi echivalente de securitizare, supuse legii unui stat membru şi care securitizează expuneri garantate cu ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare comerciale, cu condiţia ca cel puţin 90% din activele respectivelor fonduri sau entităţi echivalente de securitizare să fie sub forma ipotecilor combinate cu oricare dintre tipurile de ipoteci anterioare, până la nivelul minimului dintre suma datorată aferentă titlurilor, valoarea ipotecilor şi 60% din valoarea proprietăţilor care fac obiectul garanţiei, iar titlurile respective se încadrează la primul nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului, potrivit prezentului regulament, în condiţiile în care acestea nu depăşesc limita de 20% din valoarea nominală a emisiunii obligaţiunilor garantate aflate în circulaţie.
   Banca Naţională a României poate recunoaşte ca eligibile creditele garantate cu ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare comerciale şi în condiţiile în care valoarea împrumutului depăşeşte 60% din valoarea proprietăţii, atingând nivelul de maxim 70% din valoarea proprietăţii, cu condiţia ca valoarea bunurilor aduse în garanţie pentru obligaţiunile garantate să depăşească cu cel puţin 10% valoarea nominală a obligaţiunilor garantate aflate în circulaţie, iar drepturile deţinătorilor de obligaţiuni să îndeplinească cerinţele pentru asigurarea legalităţii lor, prevăzute în cadrul Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii. Drepturile deţinătorilor de obligaţiuni trebuie să aibă prioritate în faţa tuturor celorlalte creanţe garantate cu acelaşi bun.
   Expunerile generate de transmiterea şi administrarea plăţilor debitorilor sau de veniturile din lichidare, în cazul creditelor garantate cu ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare ce stau la baza titlurilor cu rang senior sau a titlurilor de creanţă, nu sunt incluse în calculul limitei de 90% sau
   (f) credite garantate cu ambarcaţiuni maritime pentru care ipotecile aferente, combinate cu toate ipotecile anterioare, sunt în limita a 60% din valoarea ambarcaţiunilor maritime aduse în garanţie.
   (2) Pentru scopurile prezentului articol, termenul "garantat" include situaţiile în care activele enumerate în cadrul alin. a)-f) sunt destinate, potrivit legii, exclusiv protecţiei deţinătorilor de obligaţiuni împotriva pierderilor.
   (3) Până la data de 31 decembrie 2010, limita de 20% stabilită la alin. (1), lit. d) şi e) pentru titlurile cu rang senior emise de fondurile comune de creanţe franceze sau de entităţi echivalente de securitizare nu se aplică dacă, pentru titlurile cu rang senior respective este disponibil un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată, rating ce se încadrează la categoria cea mai favorabilă în ceea ce priveşte obligaţiunile garantate.
   (4) Până la data de 31 decembrie 2010, limita de 60% stabilită la alin. (1), lit. f) poate fi înlocuită cu limita de 70%.
   Art. 53. - În cazul obligaţiunilor garantate cu proprietăţi imobiliare, instituţiile de credit îndeplinesc cerinţele minime cu privire la recunoaşterea ca eligibile a garanţiilor reale imobiliare, prevăzute la art. 41 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii, precum şi regulile de evaluare a garanţiilor reale imobiliare prevăzute la art. 121 din acelaşi regulament.
   Art. 54. - Fără a se aduce atingere prevederilor art. 52-53, obligaţiunile garantate prevăzute la art. 52 alin. 1, emise înainte de data de 31 decembrie 2007, sunt, de asemenea, eligibile pentru tratamentul prevăzut la art. 55, până la scadenţa acestora.
   Art. 55. - Obligaţiunilor garantate li se aplică ponderi de risc în funcţie de ponderile de risc corespunzătoare expunerilor din creanţe cu rang prioritar negarantate faţă de instituţia de credit emitentă. Astfel, se aplică următoarea corespondenţă între ponderile de risc:
   a) dacă expunerilor faţă de instituţie li se aplică o pondere de risc de 20%, obligaţiunii garantate i se va aplica o pondere de risc de 10%;
   b) dacă expunerilor faţă de instituţie li se aplică o pondere de risc de 50%, obligaţiunii garantate i se va aplica o pondere de risc de 20%;
   c) dacă expunerilor faţă de instituţie li se aplică o pondere de risc de 100%, obligaţiunii garantate i se va aplica o pondere de risc de 50%;
   d) dacă expunerilor faţă de instituţie li se aplică o pondere de risc de 150%, obligaţiunii garantate i se va aplica o pondere de risc de 100%.

   Secţiunea a 13-a
Expuneri reprezentând poziţii din securitizare

   Art. 56. - Valoarea ponderată la risc a expunerilor aferente poziţiilor din securitizare se determină în concordanţă cu prevederile Regulamentului BNR-CNVM nr. 21/26/2006 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate şi al poziţiilor din securitizare.

   Secţiunea a 14-a
Expuneri pe termen scurt faţă de instituţii şi societăţi

   Art. 57. - Expunerilor pe termen scurt faţă de instituţii şi societăţi, pentru care este disponibil un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată li se atribuie ponderea de risc, conform tabelului nr. 6, asociată nivelului scalei de evaluare a calităţii creditului pe care se încadrează, conform corespondenţei realizate de Banca Naţională a României în baza art. 7.

   Tabelul nr. 6
   
┌──────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┐
│Nivelul scalei de evaluare a calităţii creditului │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Pondere de risc (%) │20 │50 │100│150│150│150│
└──────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

   Secţiunea a 15-a
Expuneri sub forma titlurilor de participare
deţinute în organisme de plasament colectiv (OPC)

   Art. 58. - Fără a se aduce atingere prevederilor art. 59-65 expunerilor sub forma titlurilor de participare deţinute în OPC-uri li se aplică ponderea de risc de 100%.
   Art. 59. - Expunerilor sub forma titlurilor de participare deţinute în OPC-uri, pentru care instituţia de credit dispune de un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată, li se atribuie ponderea de risc, conform tabelului nr. 7, asociată nivelului scalei de evaluare a calităţii creditului pe care se încadrează, conform corespondenţei realizate de Banca Naţională a României în baza art. 7.

   Tabelul nr. 7
   
┌──────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┐
│Nivelul scalei de evaluare a calităţii creditului │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Pondere de risc (%) │20 │50 │100│100│150│150│
└──────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

   Art. 60. -(1) Dacă în opinia Băncii Naţionale a României o expunere sub formă de titluri de participare deţinute în OPC-uri prezintă în mod special un risc ridicat, această expunere este ponderată cu 150%.
   (2) Un organism de plasament colectiv, altul decât un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, este considerat ca fiind cu grad de risc ridicat dacă întruneşte cel puţin două din următoarele condiţii:
   a) este constituit prin atragere în mod privat a resurselor financiare de la investitori;
   b) se adresează numai investitorilor calificaţi (profesionali);
   c) politica de investiţii se stabileşte de organul de conducere al acestora, nefiind supusă unor limite investiţionale impuse prin legislaţia specifică pieţei de capital;
   d) se autoadministrează.
   (3) La stabilirea gradului de risc al unui organism de plasament colectiv, altul decât un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, Banca Naţională a României poate lua în considerare şi alte condiţii decât cele menţionate la alin. (2).
   Art. 61. - Instituţiile de credit pot determina ponderea de risc pentru un OPC, potrivit art. 63-65, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii de eligibilitate:
   a) OPC-ul este administrat de o societate supusă supravegherii într-un alt stat membru sau în baza aprobării Băncii Naţionale a României, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
   i. OPC-ul este administrat de o societate a cărei supraveghere este echivalentă cu cea aplicată în România;
   ii. este asigurată în mod corespunzător colaborarea dintre autorităţile competente din România şi autoritatea competentă cu supravegherea OPC-urilor din statul terţ;
   b) prospectul de emisiune al OPC-ului sau documentele echivalente includ informaţii referitoare la:
   i. categoriile de active în care OPC-ul este autorizat să investească;
   ii. dacă se aplică limite de investire, limitele procentuale aplicate şi metodologiile pentru calculul acestora;
   c) activitatea OPC-ului este raportată cel puţin anual pentru a face posibilă evaluarea activelor şi pasivelor, a rezultatelor şi a tranzacţiilor efectuate în perioada de raportare.
   Art. 62. - Dacă o autoritate competentă dintr-un alt stat membru sau Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare aprobă eligibilitatea unui OPC dintr-un stat terţ, aşa cum se stabileşte la art. 61, lit. a), Banca Naţională a României poate utiliza această recunoaştere fără a realiza propria evaluare.
   Art. 63. - În cazul în care instituţia de credit cunoaşte activele OPC-ului, aceasta poate calcula o pondere de risc medie pentru expunerea în OPC luând în considerare ponderile de risc atribuite respectivelor active potrivit metodologiilor stabilite la Capitolul I, art. 3-8.
   Art. 64. - În cazul în care instituţia de credit nu cunoaşte activele unui OPC, aceasta poate calcula o pondere de risc medie pentru OPC, potrivit metodologiei stabilite la Capitolul I, art. 3-8, conform următoarelor reguli: se prezumă că OPC-ul respectiv investeşte, în primul rând, până la limita maximă permisă potrivit mandatului său, în active aparţinând claselor de expuneri ce atrag cele mai mari cerinţe de capital, după care continuă să investească, în mod similar, în ordinea descrescătoare a cerinţelor de capital, până când este atinsă limita totală pentru investiţii.
   Art. 65. - În vederea aplicării art. 63-64, instituţiile de credit pot apela la o terţă parte pentru calcularea şi raportarea ponderii de risc pentru un OPC, cu condiţia asigurării în mod corespunzător a corectitudinii calculului şi a raportării.

   Secţiunea a 16-a
Alte elemente

   Art. 66. - Imobilizările corporale sunt ponderate la risc cu 100%.
   Art. 67. - Conturile de regularizare pentru care instituţia de credit nu poate determina contrapartida sunt ponderate la risc cu 100%.
   Art. 68. -(1) Valorilor în curs de încasare li se aplică ponderea de risc de 20%. Numerarului aflat în casierie şi valorile asimilate acestuia li se aplică ponderea de risc de 0%.
   (2) Banca Naţională a României permite aplicarea ponderii de risc de 10% expunerilor faţă de instituţii specializate ale pieţei interbancare şi ale pieţei datoriei publice în statul membru de origine şi supuse îndeaproape supravegherii autorităţilor competente, în condiţiile în care expunerile respective sunt deplin garantate, în opinia autorităţilor competente din statele membre de origine respective, cu active recunoscute de aceste autorităţi ca fiind garanţie reală adecvată şi cărora li se aplică o pondere de risc de 0% sau de 20%.
   Art. 69. - Deţinerilor de titluri de capital şi alte participaţii, cu excepţia celor deduse din fondurile proprii, li se aplică o pondere de risc de cel puţin 100%.
   Art. 70. - Rezervelor în aur păstrate în tezaurele proprii sau în custodie, în limita sumelor acoperite cu pasive în aur, li se aplică ponderea de risc de 0%.
   Art. 71. - În cazul tranzacţiilor de răscumpărare şi în cazul angajamentelor ferme de cumpărare la termen, ponderea de risc este cea asociată activelor suport şi nu cea a contrapartidelor aferente tranzacţiilor.
   Art. 72. -(1) În cazul în care o instituţie de credit oferă protecţie a creditului care acoperă un număr de expuneri (coş de expuneri) în condiţiile în care al n-lea caz de nerambursare corespunzător expunerilor va atrage realizarea protecţiei, acest eveniment conducând la lichidarea contractului, dacă produsul beneficiază de un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului eligibilă, se aplică ponderile de risc stabilite potrivit prevederilor Regulamentului BNR-CNVM nr. 21/26/2006 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate şi al poziţiilor din securitizare.
   (2) Dacă produsul de la alin. (1) nu beneficiază de un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului eligibilă, ponderile de risc corespunzătoare expunerilor incluse în coş, mai puţin un număr de n-1 expuneri, vor fi agregate până la un nivel de maxim de 1250% şi multiplicate cu valoarea nominală a protecţiei furnizate de derivativul de credit pentru a obţine valoarea activului ponderat la risc. Cele n-1 expuneri care trebuie excluse din agregare vor cuprinde fiecare dintre acele expuneri care generează o valoare ponderate la risc inferioară valorii ponderate la risc aferentă oricărei expuneri incluse în agregare.

   CAPITOLUL III
 Utilizarea ratingurilor unei instituţii externe de evaluare
a creditului eligibilă în vederea determinării ponderilor de risc

   Secţiunea 1
Tratamentul general aplicabil

   Art. 73. - O instituţie de credit poate nominaliza una sau mai multe instituţii externe de evaluare a creditului eligibile ale căror ratinguri vor fi utilizate la determinarea ponderilor de risc aplicabile activelor şi elementelor din afara bilanţului.
   Art. 74. - O instituţie de credit care decide să utilizeze, pentru o anumită clasă de expuneri, ratingurile furnizate de o instituţie externă de evaluare a creditului eligibilă, trebuie să utilizeze acele ratinguri în mod consecvent pentru toate expunerile aparţinând acelei clase.
   Art. 75. - O instituţie de credit care decide să utilizeze ratingurile furnizate de o instituţie externă de evaluare a creditului eligibilă trebuie să le utilizeze de o manieră permanentă şi consecventă în timp.
   Art. 76. - O instituţie de credit poate utiliza doar acele ratinguri furnizate de o instituţie externă de evaluare a creditului eligibilă, la stabilirea cărora au fost avute în vedere toate sumele datorate aferente expunerii, atât ca principal cât şi ca dobândă.
   Art. 77. -(1) În cazul în care pentru o expunere este disponibil un singur rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului nominalizată, acel rating va fi utilizat la determinarea ponderii de risc aferentă expunerii respective.
   (2) În cazul în care pentru o expunere sunt disponibile două ratinguri furnizate de instituţii externe de evaluare a creditului nominalizate diferite, iar acestea conduc la aplicarea unor ponderi de risc diferite, se va utiliza ratingul ce conduce la aplicarea ponderii de risc cea mai ridicată.
   (3) În cazul în care pentru o expunere sunt disponibile mai mult de două ratinguri furnizate de instituţii externe de evaluare a creditului nominalizate, instituţia de credit va lua în considerare acele două ratinguri care conduc la aplicarea celor mai mici ponderi de risc. Dacă respectivele ponderi de risc sunt diferite, se aplică ponderea de risc cea mai ridicată, iar dacă acestea sunt identice, se aplică respectiva pondere de risc.

   Secţiunea a 2-a
Ratinguri ale emitentului şi ratinguri ale emisiunii

   Art. 78. - Dacă există un rating pentru un anumit program sau facilitate de emisiune de care elementul care constituie expunerea aparţine, acest rating va fi utilizat la determinarea ponderii de risc aplicabilă respectivului element.
   Art. 79. - Dacă pentru o anumită expunere nu există un rating aplicabil în mod direct, dar există un rating pentru un anumit program sau facilitate de emisiune de care respectiva expunere nu aparţine sau există un rating general pentru emitent, atunci ratingul disponibil se utilizează, în condiţiile în care:
   a) acesta generează o pondere de risc mai mare decât cea care ar corespunde expunerii, sau
   b) acesta generează o pondere de risc mai mică decât cea care ar corespunde expunerii iar expunerea în cauză are acelaşi rang sau unul superior, sub toate aspectele, faţă de respectivul program sau facilitate de emisiune sau, dacă este cazul, faţă de expunerile negarantate de rang prioritar ale acelui emitent.
   Art. 80. - Articolele 78 şi 79 se aplică fără a aduce atingere prevederilor art. 52-55.
   Art. 81. - Ratingul aferent unui emitent din cadrul unui grup nu poate fi utilizat ca rating pentru alt emitent din cadrul aceluiaşi grup.

   Secţiunea a 3-a
Ratinguri pe termen lung şi ratinguri pe termen scurt

   Art. 82. - Ratingurile pe termen scurt nu pot fi utilizate decât pentru elementele de activ şi pentru elementele din afara bilanţului pe termen scurt ce constituie expuneri faţă de instituţii şi societăţi.
   Art. 83. - Un rating pe termen scurt nu se va utiliza decât pentru elementul la care se referă, şi nu va fi utilizat pentru determinarea ponderilor de risc aplicabile altor elemente.
   Art. 84. - Fără a aduce atingere prevederilor art. 83, dacă unei expuneri pe termen scurt i se aplică, în baza ratingului, ponderea de risc de 150%, tuturor expunerilor negarantate pe termen scurt sau pe termen lung faţă de debitorul în cauză, care nu beneficiază de rating, li se aplică ponderea de risc de 150%.
   Art. 85. - Fără a aduce atingere prevederilor art. 83, dacă unei expuneri pe termen scurt i se aplică, în baza ratingului, o pondere de risc de 50%, nici unei expuneri pe termen scurt care nu beneficiază de rating, nu i se aplică o pondere de risc mai mică de 100%.

   Secţiunea a 4-a
Expuneri exprimate în moneda naţională şi în devize

   Art. 86. - Un rating atribuit unei expuneri exprimate în moneda naţională a debitorului nu poate fi utilizat la determinarea ponderii de risc pentru o altă expunere faţă de acelaşi debitor, exprimată într-o monedă străină.
   Art. 87. - Fără a aduce atingere prevederilor art. 86, în cazul în care o expunere rezultă din participarea unei instituţii de credit la un împrumut acordat de o bancă multilaterală de dezvoltare al cărei statut de creditor preferenţial este recunoscut pe piaţă, instituţia de credit respectivă poate utiliza, în scopul ponderării sale la risc, ratingul aferent expunerii exprimate în moneda naţională a debitorului.

   CAPITOLUL IV
 Recunoaşterea ca eligibile a instituţiilor externe de evaluare
a creditului şi punerea în corespondenţă a ratingurilor cu nivelele
scalelor de evaluare a calităţii creditului ("mapping")

   Secţiunea 1
Metodologie

   Art. 88. - Metodologia de atribuire a ratingurilor utilizată de o instituţie externă de evaluare a creditului trebuie să îndeplinească criterii legate de: obiectivitate, independenţă, revizuire permanentă, transparenţă şi publicarea informaţiilor.

   1.1. Obiectivitatea

   Art. 89. - Metodologia de atribuire a ratingurilor utilizată de o instituţie externă de evaluare a creditului trebuie să fie riguroasă, sistematică, consecventă şi să facă obiectul validării bazate pe experienţa anterioară. Banca Naţională a României verifică îndeplinirea acestor cerinţe.

   1.2. Independenţa

   Art. 90. - Metodologia de atribuire a ratingurilor trebuie să fie independentă de influenţe politice sau constrângeri exterioare, precum şi de presiuni economice care pot influenţa ratingul respectiv. Banca Naţională a României verifică îndeplinirea acestor cerinţe.
   Art. 91. - Independenţa metodologiei de atribuire a ratingurilor utilizată de o instituţie externă de evaluare a creditului va fi evaluată de Banca Naţională a României ţinând cont de factori, precum:
   (a) acţionariatul şi structura organizatorică a instituţiei externe de evaluare a creditului;
   (b) resursele financiare ale instituţiei externe de evaluare a creditului;
   (c) personalul şi experienţa instituţiei externe de evaluare a creditului;
   (d) guvernanţa corporatistă a instituţiei externe de evaluare a creditului.

   1.3. Revizuirea permanentă

   Art. 92. - Ratingurile furnizate de o instituţie externă de evaluare a creditului trebuie să facă obiectul unui proces continuu de revizuire şi trebuie să fie sensibile la modificările condiţiilor financiare. Asemenea revizuiri trebuie să aibă loc după toate evenimentele semnificative şi cel puţin anual. Banca Naţională a României verifică îndeplinirea acestor cerinţe.
   Art. 93. - În vederea recunoaşterii unei instituţii externe de evaluare a creditului, Banca Naţională a României verifică dacă metodologia de evaluare pentru fiecare segment de piaţă respectă cerinţe cum ar fi:
   a) testarea ex-post (backtesting) are în vedere o perioadă de cel puţin un an;
   b) regularitatea procesului de revizuire realizat de instituţia externă de evaluare a creditului face obiectul monitorizării de către autorităţile competente;
   c) Banca Naţională a României poate să obţină de la instituţia externă de evaluare a creditului informaţii cu privire la contactele acesteia cu conducerea superioară a entităţilor cărora le acordă rating-uri.
   Art. 94. - Instituţia externă de evaluare a creditului informează cu promptitudine Banca Naţională a României cu privire la orice modificări semnificative apărute în metodologia utilizată pentru atribuirea ratingurilor.

   1.4. Transparenţa şi publicarea informaţiilor

   Art. 95. - Principiile care stau la baza metodologiei utilizate de instituţiile externe de evaluare a creditului la atribuirea ratingurilor trebuie să fie disponibile public astfel încât să permită tuturor utilizatorilor potenţiali să decidă dacă acestea sunt obţinute într-o manieră corespunzătoare.

   Secţiunea a 2-a
Ratingurile individuale

   Art. 96. - Ratingurile individuale ale unei instituţii externe de evaluare a creditului trebuie să îndeplinească criterii legate de: credibilitate şi acceptare din partea pieţei, transparenţă şi publicarea informaţiilor.

   2.1. Credibilitate şi acceptare din partea pieţei

   Art. 97. - Banca Naţională a României verifică dacă ratingurile individuale furnizate de o instituţie externă de evaluare a creditului sunt recunoscute pe piaţă de către utilizatorii lor ca fiind credibile şi fundamentate.
   Art. 98. - La evaluarea credibilităţii, Banca Naţională a României are în vedere factori precum:
   a) cota de piaţă a instituţiei externe de evaluare a creditului;
   b) veniturile înregistrate de instituţia externă de evaluare a creditului şi, mai general, resursele financiare ale acesteia;
   c) dacă există cazuri în care rating-ul acordat stă la baza stabilirii tarifului pentru servicii;
   d) existenţa a cel puţin două instituţii de credit care utilizează ratingul individual furnizat de instituţia externă de evaluare a creditului pentru emisiunea de obligaţiuni şi/sau pentru evaluarea riscurilor de credit.

   2.2. Transparenţa şi publicarea informaţiilor

   Art. 99. - Ratingurile individuale trebuie să fie accesibile în condiţii echivalente cel puţin tuturor instituţiilor de credit care au un interes legitim în ratingurile respective. Banca Naţională a României verifică îndeplinirea acestor cerinţe.
   Art. 100. - Ratingurile individuale trebuie să fie disponibile entităţilor străine care au un interes legitim în ceea ce priveşte ratingurile respective în condiţii echivalente celor aplicabile instituţiilor de credit ce acţionează pe teritoriul României. Banca Naţională a României verifică îndeplinirea acestor cerinţe.

   Secţiunea a 3-a
Corespondenţa ratingurilor cu nivelurile scalelor de evaluare
a calităţii creditului ("mapping")

   Art. 101. -(1) Pentru diferenţierea gradelor de risc relative exprimate de fiecare rating, Banca Naţională a României are în vedere factori cantitativi, cum ar fi rata de nerambursare pe termen lung asociată tuturor elementelor cărora li se atribuie acelaşi rating.
   (2) În cazul instituţiilor externe de evaluare a creditului recent înfiinţate, precum şi în cazul celor care nu dispun decât de un volum limitat de date cu privire la nerambursare, Banca Naţională a României solicită instituţiilor externe de evaluare a creditului o estimare a ratei de nerambursare pe termen lung asociată tuturor elementelor care au beneficiat de acelaşi rating.
   Art. 102. - Pentru diferenţierea gradelor de risc relative exprimate de fiecare rating, Banca Naţională a României are în vedere factori calitativi, cum ar fi cei referitori la ansamblul emitenţilor acoperiţi de instituţia externă de evaluare a creditului respectivă, gama de ratinguri pe care aceasta le furnizează, semnificaţia fiecărui rating şi definiţia stării de nerambursare utilizată de instituţia externă de evaluare a creditului.
   Art. 103. - Banca Naţională a României compară ratele de nerambursare înregistrate pentru fiecare rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului cu o rată de referinţă stabilită pe baza ratelor de nerambursare înregistrate de alte instituţii externe de evaluare a creditului pentru o populaţie de emitenţi pentru care Banca Naţională a României estimează că prezintă un nivel echivalent al riscului de credit.
   Art. 104. - În cazul în care Banca Naţională a României consideră că rata de nerambursare înregistrată pentru un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului este semnificativ şi sistematic superioară ratei de referinţă, aceasta va pune în corespondenţă respectivul rating cu o categorie de risc mai ridicată pe scala de evaluare a calităţii creditului.
   Art. 105. - În cazul în care, ponderea de risc asociată unui rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului a fost majorată potrivit prevederilor art. 104, Banca Naţională a României poate decide să revină la nivelul iniţial al scalei de evaluare a calităţii creditului pentru ratingul respectiv, dacă instituţia externă de evaluare a creditului demonstrează Băncii Naţionale a României că rata de nerambursare înregistrată pentru ratingul în cauză nu mai este în mod semnificativ şi sistematic superioară ratei de referinţă.

   CAPITOLUL V
 Dispoziţii tranzitorii

   Art. 106. - În cazul expunerilor faţă de contrapartidele situate în alte state membre pentru care, până la data de 31 decembrie 2011, autorităţile competente din respectivele state membre au stabilit un număr de zile de la care acestea pot fi considerate restante mai mare decât cel prevăzut la art. 46, Banca Naţională a României permite instituţiilor de credit să trateze în acelaşi mod expunerile respective.
   Art. 107. - La calculul valorii ponderate la risc a expunerilor, pentru scopurile art. 10 alin. (1), până la 31 decembrie 2012, tuturor expunerilor faţă de administraţiile centrale şi faţă de băncile centrale ale statelor membre, exprimate şi finanţate în moneda naţională a oricărui alt stat membru, li se aplică aceeaşi pondere de risc, ca şi cum expunerile respective ar fi exprimate şi finanţate în moneda naţională a statului respectiv.

   CAPITOLUL VI
 Sancţiuni şi dispoziţii finale

   Art. 108. - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage aplicarea măsurilor şi/sau a sancţiunilor prevăzute la art. 226, art. 227, art. 229 şi respectiv art. 284 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.
   Art. 109. - Fără a aduce atingere prevederilor Regulamentului BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerinţelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii, prezentul regulament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
   *
   Prezentul regulament transpune prevederile art. 76-83, art. 153 para. (3), art. 154 para. (1), ale Anexei II şi ale Anexei VI din Directiva nr. 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006, privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de către instituţiile de credit, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177/30.06.2006.

   ANEXĂ
 
   CLASIFICAREA ELEMENTELOR DIN AFARA BILANŢULUI

   Risc maxim:
   -garanţii având caracter de substitut de credit;
   -instrumente financiare derivate de credit;
   -acceptări;
   -andosări de efecte care nu poartă numele altei instituţii de credit;
   -tranzacţii cu recurs;
   -scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit;
   -angajamente ferme de cumpărare la termen;
   -depozite forward forward;
   -partea neplătită a acţiunilor şi titlurilor parţial plătite;
   -tranzacţii de răscumpărare
   -alte elemente purtătoare de risc maxim
   Risc mediu:
   -credite documentare emise şi confirmate;
   -garanţii cunoscute pe plan internaţional sub denumirea de warranties, indemnities (inclusiv tender bonds, performance bonds, customs bonds şi tax bonds) şi alte garanţii care nu au caracter de substitut de credit;
   -scrisori de credit stand-by irevocabile care nu au caracter de substitut de credit;
   -facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziţionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) cu o scadenţă iniţială mai mare de un an;
   -facilităţi de emisiune de efecte (Note Issuance Facilities - NIF) şi facilităţi reînnoibile de preluare fermă (Revolving Underwriting Facilities - RUF);
   -alte elemente purtătoare de risc mediu care sunt notificate Comisiei.
   Risc moderat:
   -credite documentare în care bunurile supuse livrării reprezintă garanţie reală şi alte tranzacţii care se lichidează de la sine;
   -facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziţionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) cu o scadenţă iniţială mai mică sau egală cu un an, care nu pot fi revocate necondiţionat în orice moment fără notificare sau care nu atrag revocarea automată ca urmare a deteriorării credibilităţii debitorului;
   -alte elemente purtătoare de risc moderat care sunt notificate Comisiei.
   Risc scăzut:
   -facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziţionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) care pot fi revocate necondiţionat în orice moment fără notificare sau care atrag revocarea automată ca urmare a deteriorării credibilităţii debitorului. Liniile de credit retail pot fi considerate ca fiind revocabile necondiţionat dacă instituţia de credit nu are, în limitele premise de prevederile legislaţiei privind protecţia consumatorului sau a legislaţiei conexe, nici un fel de restricţie în ceea ce priveşte revocarea;
   -alte elemente cu risc scăzut care sunt notificate Comisiei.