România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având din data de 2 februarie 2016 o cotă de participare de 1 811,4 milioane DST (0,38% din cota totală). România deţine 19 573 voturi, echivalentul a 0,39% din total. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia, Belgia, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Luxemburg, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar începând din 16 octombrie 2020 și Andorra.

Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de ministrul finanțelor.

România a acceptat obligaţiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului FMI la 25 martie 1998. Prin acestea, România se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea/consultarea FMI. (Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations").

Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat în aprobarea unui număr de zece acorduri stand-by (Romania şi IMF). De asemenea, la începutul anilor 1990 au fost derulate trei împrumuturi speciale în cadrul unor facilități de finanțare. Din ultimele trei acorduri stand-by, aprobate de FMI în anii 2009, 2011 și 2013, România a efectuat trageri în valoare de 10,57 miliarde DST¹ (aproximativ 11,9 miliarde euro), doar din cel aprobat în 2009. Acordurile aprobate în 2011 și 2013 au fost de tip preventiv, autoritățile române neefectuând nicio tragere din sumele aprobate (aproximativ 3,5 miliarde euro cel din 2011 și 1,98 miliarde euro cel din 2013).

În calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi participă la consultări anuale cu această instituţie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI, în urma cărora FMI elaborează un raport de țară.

În perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023 o echipă a FMI s-a aflat la București pentru a efectua o evaluare a situației macroeconomice și a discuta cu autoritățile române de resort în cadrul procedurii de monitorizare denumite generic “Article IV Consultations”. Rezultatele discuțiilor sunt prezentate în Raportul FMI. Mai multe detalii referitoare la procedura consultărilor cu statele membre în baza Articolului IV din Statutul FMI găsiţi aici.

În prezent, suma alocărilor cumulative de DST-uri aferentă României este de 2.720,9 milioane DST. La 23 august 2021 a intrat în vigoare o nouă alocare generală de DST-uri, aprobată de Consiliul Guvernatorilor FMI în data de 2 august 2021. Suma ce a revenit României în cadrul acestei operațiuni a fost de 1.736,1 milioane DST.

Conform Statutului Fondului, alocările de DST nu sunt purtătoare de dobândă atât timp cât deținerile de DST (soldul contului de DST) sunt egale cu suma alocărilor.

În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaţionale în domeniile relevante pentru activitatea FMI, România a participat la ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor şi codurilor), prin care experţii FMI au realizat o evaluare a practicilor româneşti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de Diseminare a Datelor - SDDS (România a aderat la acest sistem în noiembrie 2019)

Programul de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP), este un proces cuprinzător prin care se realizează o analiză în profunzime a sectorului financiar național. Evaluările FSAP sunt responsabilitatea comună a FMI şi Băncii Mondiale pentru economiile în dezvoltare şi cele emergente şi exclusiv a FMI pentru economiile avansate. Cele două componente majore ale evaluărilor FSAP sunt: evaluarea din perspectiva stabilității financiare, în sarcina FMI, şi evaluarea din perspectiva dezvoltării financiare, responsabilitate a Băncii Mondiale.

România a participat la trei evaluări FSAP realizate de către FMI, astfel:

• Evaluarea inițială, ce a avut loc în anul 2003, iar raportul aferent, ce identifica principalele vulnerabilități ale sectorului financiar românesc și recomandările pentru corectarea acestora, a fost publicat în luna decembrie 2003 (Financial Sector Stability Assessment – FSSA);
• Prima actualizare a evaluării FSAP, care s-a derulat în perioada 2008-2009, iar raportul de evaluare a fost publicat în luna februarie 2010 (Financial Sector Stability Assessment - FSSA);
• Cea de-a doua actualizare a evaluării FSAP, care a avut loc în perioada 2017-2018, iar concluziile evaluării, împreună cu toate documentele suport, au fost publicate în luna iunie 2018 (Financial Sector Stability Assessment - FSSA).

În calitate de ţară membră, România a beneficiat de-a lungul timpului de asistenţă tehnică în câteva domenii, incluzând politica monetară şi organizarea băncii centrale, supravegherea şi reglementarea bancară şi statistică.

Comunicatele biroului regional al FMI (pentru Europa centrală, estică și sud-estică), acordurile stand-by, rapoartele, precum şi alte informaţii sunt disponibile în Secţiunea dedicată României pe website-ul FMI.

¹ Din această sumă, 8,62 miliarde DST (81,58%) au fost trase de BNR, iar 1,95 miliarde DST (18,42%) de către Ministerul Finanțelor. Sumele trase au fost rambursate integral la termenele scadente.