- Caiet de studii nr.59/ 2022
Determinanții marjelor de dobândă în sectorul bancar românesc și central est-european
Simona Ichim, Angela Pîslaru, Claudia Voicilă
Acest studiu analizează structura profitabilității sectorului bancar românesc, cu accent asupra determinanților marjelor nete de dobândă, ca principal motor al rentabilității. Este investigată influența factorilor microeconomici, a celor specifici piețelor bancare, dar și a celor macroeconomici asupra marjelor nete de dobândă, inclusiv într-un context mai larg, al băncilor central și est‑europene. În primul rând, este modelată alocarea veniturilor și cheltuielilor pentru obținerea marjelor de profitabilitate pe linii de afaceri la nivelul specific al sectorului bancar românesc, cu o abordare inovativă în privința evaluării prețului riscului de credit atât la un moment în timp (PiT), cât și de-a lungul unui ciclu economic (TtC), aspect util pentru evaluarea politicilor macroprudențiale. În al doilea rând, sunt evidențiați determinanții marjei nete de dobândă în România, distinct pentru cele mai consistente portofolii (creditele ipotecare și cele acordate companiilor nefinanciare), prin estimări de tip VAR Bayesian. În al treilea rând, studiul extinde analiza principalilor determinanți ai marjelor de dobândă bancare la nivelul a zece țări din regiunea centrală și est‑europeană, în perioada ulterioară crizei financiare internaționale, folosind și date granulare pe bănci.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.58/ 2022
Inflația globală din 2021: prețul unor idei eronate care predomină în societate
Lucian Croitoru
Anul 2021 a fost anul revenirii inflației în țările dezvoltate la niveluri ce nu au mai fost
întâlnite în utimii 35-40 de ani și al accelerării inflației în țările emergente, inclusiv în
România și în alte țări din regiune, cum ar fi Cehia, Polonia și Ungaria.
Revenirea inflației la niveluri peste cele dorite în țările dezvoltate necesită explicații,
nu în ultimul rând pentru a înțelege în ce măsură aceasta are un caracter tranzitoriu
sau nu. Una dintre întrebările adresate se referă la ce anume s-a întâmplat deosebit
în perioada recentă care să fi reușit să ducă la creșterea inflației după ce relaxările
cantitative practicate pentru mai mult de un deceniu urmând crizei din 2008 nu au
reușit.
Explicația pe care o ofer în această introducere se bazează pe o serie de articole/
eseuri publicate în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022, pe măsură ce inflația a
crescut treptat către nivelurile relativ înalte. Prezentul număr al Caietelor de studii
pune la un loc acele eseuri, dintre care unul este chiar o variantă a acestei introduceri
și, într-o anumită proporție, o sinteză a lor. Deși pentru majoritatea articolelor tema
centrală este inflația, articolele oferă în subsidiar analize ale unor idei care predomină
în societate și care pot influența, direct sau indirect, inflația. Ideile respective primesc
rareori atenția cuvenită în epoca noastră. Las menționarea temelor și ariilor la care
se referă aceste idei pentru finalul introducerii care, sper, îl va pregăti pe cititor să le
primească cu mai mare deschidere și interes.
2 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.57/ 2021
Prognoze în timp real ale creșterii economice
Marcel Antonio Sandu, Mădălin Viziniuc
Lucrarea de față propune un cadru de prognoză pe termen scurt a evoluției trimestriale a PIB care încorporează eficient fluxul de informații oferit de calendarul de publicare a indicatorilor cu frecvență lunară. Metodologia presupune combinarea densităților de repartiție generate de o paletă largă de abordări econometrice (modele punte, MIDAS, precum și modele cu factori comuni dinamici și VAR Bayesian, ambele cu frecvențe mixte), strategia fiind potrivită pentru a fi aplicată la nivelul economiilor emergente, unde activitatea este afectată deopotrivă de modificări structurale și de o dimensiune relativ redusă a setului de informații statistice și a perioadei acoperite de acestea. Procesul de evaluare, care a avut în vedere exerciții succesive de prognoză începând cu primul trimestru din 2013 (utilizând versiunea de conturi naționale disponibilă la acel moment), relevă o performanță sporită a cadrului de a anticipa traiectoria creșterii PIB, acesta prezentând, totodată, și o capacitate ridicată de a prelua schimbările de traiectorie ale indicatorilor lunari, trăsătură care s-a dovedit esențială pentru proiecția PIB pe parcursul contracției economice determinate de criza sanitară în 2020. În același timp, se remarcă un grad ridicat de complementaritate a modelelor econometrice utilizate, excluderea oricăruia dintre ele conducând, în linii mari, la o deteriorare a acurateței de prognoză.
4 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.56/ 2021
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada comunistă (1946-1989)
Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1946-1989) reprezintă a treia parte
dintre cele patru ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur
al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Spre deosebire
de cele două secvențe cronologice anterioare, perioada 1946-1989 nu a mai fost
individualizată după criteriul acoperirii legale a leului în aur. Această modificare a fost
determinată de schimbările intervenite în rolul aurului pe plan internațional, precum
și de măsurile regimului comunist din România care au dus la impunerea economiei
centralizate și a restricțiilor severe în privința deținerii aurului de către populație.
În consecință, seria de date pentru perioada 1946-1989 nu a mai inclus stocul de
acoperire în aur a monedei naționale, dar a avut în vedere evoluția valorică, în lei,
și pe cea cantitativă, în kg, a stocului total de aur al BNR, cu detalieri referitoare la:
aurul din țară, aflat în tezaurul BNR (lingouri și monede) și în afara acestuia, precum
și aurul din străinătate (Banca Reglementelor Internaționale, Banca Angliei, UBS Zurich,
Federal Reserve Bank, Eurobank Paris, Banca Națională a Ungariei, Banca Națională a
Cehoslovaciei, Banca Națională a Elveției etc.). Datele seriei au rezultat din cercetarea
surselor aflate în Arhiva BNR, completate și comparate cu cele din fondul CC al PCR, de la
Arhivele Naționale ale României. Printre dificultățile enumerate și explicate în capitolul
de metodologie aferent seriei 1946-1989 au fost, pe lângă datele contradictorii, și
„ficțiunea” statisticilor întocmite de autoritățile comuniste.
Principalul rol al stocului de aur în perioada 1946-1989 a fost acela de a contribui la
finanțarea deficitelor balanței de plăți a țării, fapt pentru care creșterea continuă a
acestuia caracteristică intervalului 1929-1945 a fost înlocuită cu o evoluție sinuoasă,
în care după scăderea dramatică din primul deceniu comunist etapele de acumulare
au fost urmate de altele de valorificare. S-a menținut, și pentru epoca comunistă,
perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR cu misiunea de a
înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări,
prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute pe plan intern și
internațional între momentul etatizării Băncii Naționale a României și anul prăbușirii
regimului comunist. Astfel, au fost avute în vedere: deciziile de la Bretton Woods (1944)
cu privire la rolul aurului în funcționarea sistemului monetar internațional, crearea
activului de rezervă special al Fondului Monetar Internațional, DST sau „aurul-hârtie”,
renunțarea la etalonul aur-devize, precum și atribuțiile Băncii Naționale a României
(Banca RPR–Bancă de Stat și, apoi, Banca Națională a RSR) în deținerea și administrarea
metalelor prețioase, conform reglementărilor care au definit un regim foarte restrictiv
al aurului. În același timp, s-a avut în vedere valorificarea stocului de aur al BNR, de la
achitarea sancțiunilor din Tratatul de pace de la Paris și plata importurilor de cereale și de tehnologie la depunerea cotei de membru al FMI și achitarea anticipată a datoriei externe.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.55/ 2021
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1929-1945
Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1929-1945) reprezintă a doua dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Perioada 1929-1945 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului în aur, respectiv 0,010 g aur fin, care a rămas aceeași de la stabilizarea monetară din 1929 până la reforma monetară din 1947. Totuși, prezentarea de față se încheie cu anul 1945, deoarece măsurile luate în 1946 de puterea comunistă au definit un nou regim al aurului și au generat vânzări masive din stocul de metal galben al BNR. Seria de date ce constituie coloana vertebrală a acestei cercetări cuprinde atât evoluția valorică, în lei, cât și pe cea cantitativă, în kg aur fin, a stocului total de aur înregistrat la BNR, cu identificarea dimensiunilor stocului de acoperire și a altor aspecte importante, precum structura în lingouri și monede sau depozitele din țară și din străinătate (Anglia, Franța, Elveția, Olanda, Belgia, SUA). Și pentru această perioadă, sursele cercetate, în cea mai mare parte, din Arhiva BNR, au oferit nu de puține ori date contradictorii, care au fost armonizate acolo unde a fost posibil sau detaliate și explicate în capitolul dedicat metodologiei. Stabilirea bornei cronologice superioare în anul 1945 a făcut ca seria de date să se încheie cu cele mai mari cantități de aur fin aflate în stocul total al băncii centrale a României în toată istoria sa, respectiv 244 tone la 31 decembrie 1944 și 241 tone la 31 decembrie 1945. Această acumulare-record de metal galben a fost în continuare explicată din perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute între anul de început al Marii Crize Economice și anul de sfârșit al celui de-al Doilea Război Mondial, respectiv de la paradoxul aurului în perioada interbelică la declarația teoretică de menținere a etalonului-aur și opțiunea practică pentru etalonul aur-devize, de la suspendarea convertibilității leului (1932) și a achitării datoriei publice externe (1933) la instituirea primelor pentru creșterea prețului aurului și stimularea producției de metal galben, de la evacuarea Societății Minelor de Aur ale Statului de la Baia Mare la aceea a tezaurului BNR în depozitele secrete de la Sinaia și Tismana.
3 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.54/ 2021
Estimarea probabilității de apariție a unei crize bancare. Studiu de caz România și UE
Marian Mihai, Claudia Voicilă, Laura Popescu, Virgil Dăscălescu
Sistemul financiar a reprezentat principalul vector de propagare a crizei financiare globale din 2007-2008, caracterul unui astfel de eveniment fiind unul disruptiv. Odată cu acest episod, interesul pentru studierea crizelor financiare, valutare sau bancare a crescut semnificativ. În România, sectorul bancar are o pondere de aproximativ 75 la sută în totalul activelor sistemului financiar, un eveniment de criză manifestat la nivelul acestuia fiind de natură să afecteze intermedierea financiară și activitățile desfășurate de întregul sector real. Lucrarea de față își propune estimarea probabilității de apariție a unui eveniment de criză bancară, privit în sens restrâns strict pe canalul ofertei, ca urmare a insuficienței capitalului pentru susținerea și creșterea activelor purtătoare de risc (cu precădere, credite acordate sectorului privat), respectiv în sens extins, consecință a cadrului macroeconomic și financiar aplicabil. Studiul se bazează pe aplicarea unor metode desprinse din tehnicile de învățare automată, iar rezultatele arată că probabilitatea de a consemna un asemenea eveniment în România era relativ redusă și în scădere în intervalul 2014‑2019. Un eventual șoc sistematic, care ar putea conduce la schimbări simultane ale rezultatelor financiare la nivelul instituțiilor de credit în sensul consemnării de pierderi și plasării indicatorilor de rentabilitate economică în cozile distribuțiilor istorice (pentru definiția în sens restrâns), respectiv estimări ale probabilității de criză conform unor scenarii macroeconomice de severitate ridicată (pentru definiția în sens extins), relevă probabilități de criză semnificativ mai ridicate, fără a deveni însă cel mai probabil rezultat, aspect explicat de nivelul adecvat al capitalului băncilor. În comparație europeană, România se poziționează în prima jumătate a clasamentului, reflecție a unui grad de risc comparabil sau chiar mai scăzut în raport cu cel specific altor sectoare bancare din cadrul UE.
2 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.53/ 2021
Politicile macroeconomice: pandemia nu este o scuză pentru părăsirea principiilor
Lucian Croitoru
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.52/ 2020
O evaluare a PIB potențial pentru România
Andrei Tănase, Georgiana Pleșa
Această lucrare vizează estimarea dinamicii PIB potențial pentru România în perioada 2000-2019. Evaluarea acestui indicator neobservabil este o problemă complexă în orice economie, cu atât mai mult în economiile emergente, aflate într-un proces continuu de transformări structurale. Metodologia este constituită pe baza unui filtru multivariat, pornind de la funcția de producție, dar care ia în considerare și interacțiunile sugerate de teoria economică ale PIB cu variabile precum inflația sau rata șomajului. Ca orice estimare a PIB potențial, și aceasta este însoțită de un anumit grad de incertitudine, mai ridicat cu precădere în perioadele recente, pentru care rezultate precise pot fi obținute doar după stabilizarea datelor statistice publicate inițial şi încorporarea noilor informații apărute în timp. Evaluările indică o redresare graduală a traiectoriei PIB potențial în perioada ulterioară desfășurării crizei financiare internaționale. Deși analiza nu include anul 2020, se poate spune că pe parcursul acestui an economia a suferit un șoc major (inclusiv din perspectiva escaladării incertitudinii), pe fondul pandemiei COVID-19, care a afectat marea majoritate a sectoarelor de activitate, cu implicații adverse și asupra potențialului productiv al economiei.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.51/ 2020
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1880-1928
Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1880-1928) reprezintă prima
dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea
stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul
2020. Perioada 1880-1928 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului
în aur, care a rămas aceeași pe durata întregului interval, respectiv 0,3226 g aur cu
titlul de 900/1000. Această constantă a istoriei noastre monetare s-a menținut în
pofida schimbării sistemului monetar (de la cel bimetalist la cel monometalist‑aur,
1890‑1892) sau a dificultăților din timpul Primului Război Mondial, când a fost
suspendată convertibilitatea leului (1917) și cea mai mare parte a stocului nostru
de aur a fost confiscată de autoritățile bolșevice (1918).
Nivelul valoric al stocului de aur la data de 31 decembrie a fiecărui an, din 1881 până
în 1928, se regăsește în seria de date ce constituie coloana vertebrală a cercetării de
față. Întrucât datele conservate de sursele istorice n-au oferit însă răspunsuri directe
întrebărilor formulate în prezent, întocmirea seriei de date a presupus elaborarea unui
set de reguli unificatoare, care au alcătuit metodologia de lucru, prezentată într-o
secțiune separată a lucrării de față.
Fără să ignore bornele cronologice tradiționale, lucrarea se concentrează asupra
reperelor temporale semnificative pentru istoria noastră monetară, fiind elaborată
din perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea
de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări,
prin punerea lor în legătură cu fenomene și evenimente ale istoriei naționale, de la
fenomenul agio și crizele din 1894, 1899, 1907 și 1912 la taxa vamală în aur din 1915
și 1916 pentru exportul produselor agricole, de la finanțarea efortului de război
de către Banca Națională și tratativele diplomatice postbelice pentru recuperarea
aurului depozitat în străinătate la organizarea producției de metale prețioase a
României întregite.
4 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.50/ 2020
Implementarea amortizorului anticiclic de capital (CCyB) în România
Alexie Alupoaiei, Matei Kubinschi, Luminița Tatarici, Alina Zaharia
Comportamentul prociclic al sistemului financiar a fost identificat drept o sursă importantă de risc sistemic care a contribuit la amplificarea efectelor negative ale crizei financiare globale din anul 2008. Prin urmare, limitarea episoadelor de creștere excesivă a creditării a devenit un obiectiv central în definirea cadrului politicii macroprudențiale la nivel internațional. Analizând dinamica ciclurilor financiare, decidenții de politici au ajuns la un consens privind necesitatea introducerii unui instrument pentru acumularea unor rezerve de capital în perioadele de expansiune a creditării, care pot fi utilizate în cazul unui episod de contracție pentru a evita întreruperea procesului de intermediere financiară. Pornind de la considerațiile inițiale formulate în cadrul Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), experiența implementării amortizorului anticiclic de capital (CCyB) a cunoscut o dezvoltare impresionantă pe măsură ce fiecare autoritate macroprudențială a ajustat metodologia de calibrare pentru a reflecta caracteristicile specifice sectorului financiar pe care îl supraveghează. În acest context, având în vedere faptul că anul 2020 marchează împlinirea unui deceniu*1 de la publicarea cadrului de reglementare Basel III, lucrarea de față realizează o sinteză a implementării instrumentului, atât în România, cât și în alte state membre ale UE, punând accent pe: (i) operaționalizarea cadrului de analiză, (ii) metodologia de implementare a amortizorului anticiclic de capital și (iii) menținerea, reducerea sau eliberarea completă a amortizorului.
6 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.49/ 2019
Prognoza „marii“ recesiuni și a „slabei“ reveniri – rezultate pe baza unei suite de modele neliniare pentru România și zona euro
Anca Gălățescu, Vincent Labhard (ECB)
Această lucrare are ca scop evaluarea performanței predictive a unei suite de specificații neliniare bazate pe modele cu un singur indicator pentru prognoza PIB și a principalelor componente de cheltuieli pentru România și zona euro în jurul perioadei de minim a „marii“ recesiuni și a revenirii care a urmat. Rezultatele arată că în cazul ambelor entități și intervale de timp, suita de modele neliniare ar fi oferit semnale adecvate asupra evoluțiilor viitoare, acordând timp suplimentar pentru fundamentarea prognozelor. Lucrarea arată că atât în termenii unor semnale timpurii asupra evoluțiilor viitoare, cât și ai performanței predictive în general, avantajul modelelor neliniare ar fi fost considerabil în special în cazul zonei euro și pentru „marea“ recesiune.
12 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.48/ 2017
Intermedierea financiară: probleme și posibile soluții
Valentin Lazea (coordonator)
Lucrarea de față își propune investigarea cauzelor nivelului redus al intermedierii financiare în România, identificarea principalelor obstacole în calea majorării sustenabile a valorii indicatorului și conturarea unor posibile soluții pentru depășirea acestora. În acest scop, sunt examinați o serie de factori cu impact nefavorabil
asupra evoluției intermedierii financiare, care se manifestă pe plan international (fiind abordate fenomenele de redresare economică fără suportul creditării, de reducere a ratei creditelor neperformante și de dezintermediere bancară transfrontalieră) sau care sunt de natură autohtonă (de la apelul foarte facil al firmelor la legea insolvenței la carențe ale băncilor în pregătirea personalului propriu ori la caracteristici ale sectorului gospodăriilor care limitează accesul acestora la credite). Depășirea unor astfel de obstacole structurale presupune implicarea mai multor instituții ale statului, vizând în principal ajustări la nivelul cadrului legislativ și al implementării acestuia, precum și creșterea gradului de educație financiară a populației.
6 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.47/ 2017
Estimarea primei de risc la termen incluse în randamentele titlurilor de stat
Cătălin Bodea, Răzvan Radu
Lucrarea are drept scop descompunerea randamentelor titlurilor de stat în lei în două componente: una reflectând așteptările pieței privind evoluția viitoare a ratei nominale a dobânzii pe termen scurt, iar cealaltă, compensația pentru risc (prima de risc la termen) solicitată de investitori. În acest scop, este utilizat un model de structură la termen a ratelor dobânzilor gaussian de tip afin, cu factori latenți. Rezultatele estimărilor indică faptul că scăderea randamentelor începând cu anul 2011 s-a datorat predominant ajustării descendente a așteptărilor privind evoluția ratei nominale a dobânzii pe termen scurt, pe fondul consolidării procesului de dezinflație și al reducerii ratei dobânzii de politică monetară. Compresia primei de risc la termen a avut o contribuție mai importantă în cazul maturităților lungi. Pe scadența de 10 ani, aceasta se situa la aproximativ 300 puncte de bază în 2011, pentru ca începând din a doua parte a anului 2014 și până în prezent să oscileze în intervalul 100-200 puncte de bază. Ajustarea descendentă s-a datorat atât factorilor fundamentali, cât și unor schimbări cu caracter structural ale pieței, iar oscilațiile din ultimii ani au reflectat cu precădere corelația cu prima la termen pentru obligațiunile emise de Trezoreria SUA; intensitatea acestei legături a fost însă variabilă în timp.
3 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.46/ 2017
Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României
Florian Neagu, Florin Dragu, Adrian Costeiu
Studiul își propune să creioneze perspectivele economiei românești prin analizarea a trei categorii de firme care își vor menține rolul important în economie și peste un deceniu: (i) „veteranii în putere”; (ii) elita firmelor și (iii) întreprinderile de stat. Aceste companii considerăm că au format masa critică ce va modela viitorul economiei. Firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocărilor viitoare (cum ar fi o posibilă adoptare a monedei unice europene), cu condiția ca autoritățile să devină foarte active în remedierea unor vulnerabilități care s-au acumulat în decenii.
8 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.45/ 2016
R.E.M. 2.0 Model DSGE cu euroizare parțială estimat pentru România
Mihai Copaciu, Valeriu Nalban, Cristian Bulete
Lucrarea de față descrie structura teoretică şi rezultatele estimării pentru un model
DSGE cu euroizare parțială dezvoltat pentru economia României. Având la bază
modelul pentru o economie mică şi deschisă augmentat cu fricțiuni financiare şi
la nivelul pieței muncii al lui Christiano et al. (2011), mecanismele suplimentare pe
care le introducem se referă la euroizarea parțială a sectorului financiar şi la extensia
sectorului extern către un model semistructural pentru două economii. În cazul unei
deprecieri a monedei domestice induse de un şoc de primă de risc suveran PIB scade
din cauza unui efect de bilanț contracționist mai puternic (deoarece o parte dintre
antreprenori sunt expuşi la riscul de curs de schimb) relativ la impactul expansionist
indus prin intermediul canalului exportului net. Având în vedere că tranzacțiile
financiare în monedă străină sunt derulate în EUR, iar comerțul cu bunuri şi servicii
este derulat în EUR şi USD, şocurile externe au efecte diferite asupra economiei
domestice, în funcție de origine (zona euro sau SUA). Astfel, este posibilă evaluarea
impactului politicilor monetare divergente ale BCE şi Fed asupra economiilor emergente atât prin canalul financiar, cât şi prin cel comercial.
13 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.44/ 2016
Revenire economică, dar recuperare lentă a locurilor de muncă: rolul rigidităților salariale și al altor fricțiuni
Ștefania Cristina Iordache, Mădălina Militaru, Mihaela Luiza Pandioniu
Lucrarea de față oferă o analiză detaliată a factorilor sub acțiunea cărora reluarea
creșterii economice în România în perioada postcriză nu a fost însoțită de o
dinamizare similară a pieței muncii. Analiza pornește de la un set unic și bogat de date
obținut la nivel microeconomic, în urma implementării în anul 2014 a primului sondaj
pe piața muncii de către Banca Națională a României în cooperare cu Wage Dynamics
Network (WDN), o rețea de cercetare a SEBC. Chestionarul a fost construit astfel încât
să permită evaluarea modului în care s-a ajustat piața muncii din România în intervalul
2010-2013 și a impactului reformelor implementate în anul 2011 asupra activității
firmelor. Mediul economic, așa cum transpare el din răspunsurile companiilor, a fost
caracterizat în perioada vizată de sondaj de fluctuații moderate ale cererii. Firmele
au manifestat o reticență relativ ridicată în a reduce salariile (nominale și reale)
ale angajaților existenți, atitudine care s-a dovedit ulterior, pe baza estimării unor
modele probit, că a crescut probabilitatea ca firma să renunțe la unii dintre salariați
sau să limiteze crearea de locuri de muncă. Spre deosebire, cel puțin în perioada de
revenire timpurie a ciclului de afaceri, rezultatele noastre indică o prociclicitate mai
pronunțată în stabilirea salariilor noilor angajați. Dincolo de prezența rigidităților
salariale, alte fricțiuni pe piața muncii care au complicat procesul de căutare a locului
de muncă, respectiv a candidatului potrivit, pot fi asociate percepției unui nivel ridicat
al taxării muncii, politicii salariului minim, modificărilor structurale ale economiei,
dar și creșterii neconcordanței între pregătirea candidaților și cerințele angajatorilor.
Deși au fost luate măsuri în direcția flexibilizării pieței muncii, firmele au perceput o
influență modestă din partea reformelor, nefiind sesizate modificări notabile la nivelul
cheltuielilor aferente procesului de angajare, respectiv de concediere a personalului.
Totuși, estimările noastre pun în evidență unele efecte pozitive ale reformelor, în speță
posibilitatea reducerii din motive economice a programului de lucru și îmbunătățirea
cadrului de utilizare a contractelor de muncă temporare și pe perioadă determinată.
5 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.43/ 2016
Construirea unui indicator agregat al condițiilor de afaceri pentru România
Andra Smădu, Irina Stanciu, Andrei Tănase
În această lucrare estimăm un indicator agregat zilnic al condițiilor de afaceri pentru România folosind un set informativ compus din serii disponibile cu diferite frecvențe. Metodologia are la bază extragerea unui factor comun dinamic care sintetizează în timp real informațiile ce privesc diferite aspecte ale economiei, precum percepția riscului suveran, condiții ale pieței muncii, încrederea investitorilor sau dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul. Structura flexibilă a modelului permite extinderea acestuia într-un cadru care acoperă economiile mici și deschise. Prin gradul ridicat de corelație cu evoluția trimestrială a PIB și sintetizarea condițiilor economice curente, indicatorul își dovedește utilitatea în prognoza pe termen scurt a dinamicii PIB, cu precădere în cadrul exercițiilor trimestriale de prognoză a inflației efectuate de către o bancă centrală.
3 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.42/ 2016
După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste
Florian Neagu, Florin Dragu, Adrian Costeiu
Studiul investighează modificările structurale din economia României din perioada 1994-2014, având principal suport bilanțurile și conturile de rezultate ale tuturor companiilor care au funcționat în respectivul interval. Studiul arată că schimbările din economie au fost semnificative și alerte, cu rezultate favorabile la nivel de ansamblu, dar cu nuanțe importante când sunt analizate în detaliu. Sunt surprinse principalele dezechilibre acumulate în cele două decenii la nivelul firmelor, formulându-se eventuale propuneri de acțiune. În primul rând, economia trebuie să se recapitalizeze. Tiparul de finanțare a firmelor s-a schimbat semnificativ, iar direcția nu o considerăm sustenabilă. Finanțarea prin capitaluri proprii a fost înlocuită într-o mare măsură de cea prin datorii, astfel că gradul de îndatorare a ajuns printre cele mai ridicate din UE. În al doilea rând, intrarea și ieșirea firmelor din piață trebuie să se realizeze și mai facil. Deși numărul firmelor s-a dublat în ultimii 20 de ani, acest număr raportat la mia de locuitori are cea mai mică valoare din UE. Este nevoie de firme start-up pentru dinamizarea economiei, dar și pentru reîntinerirea acesteia (majoritatea firmelor din România fiind trecute de prima tinerețe). În paralel, ieșirea mai facilă și rapidă din piață va îmbunătăți calitatea spiritului antreprenorial (ceea ce este o necesitate; de exemplu, aproape jumătate din firme au capitaluri proprii negative). În al treilea rând, accentul trebuie să fie pus pe dezvoltarea inovativă și bazată pe cunoaștere. O asemenea dezvoltare a fost relativ modestă în ultimele decenii. Contribuția firmelor din sectoarele medium high-tech și high-tech la producerea valorii adăugate brute din economie a fost mai mare în anul 1994 comparativ cu anul 2014. În al patrulea rând, autoritățile cu atribuții fiscale trebuie să-și îmbunătățească activitatea. Firmele percep nivelul ridicat al fiscalității ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă. În paralel, autoritățile fiscale trebuie să investigheze în ce măsură două categorii de cheltuieli identificate în analiză au legătură cu buna desfășurare a activității firmelor sau sunt consecința unui comportament îndreptat excesiv către optimizare fiscală. În al cincilea rând, gradul mare de polarizare și eterogeneitate trebuie să scadă. Dezvoltarea trebuie să fie mai inclusivă și în rândul firmelor. Gradul de eterogeneitate a crescut atât la nivel agregat, cât și în plan teritorial. Există un singur pol de putere economică (București), fără să putem constata în cele două decenii de analiză detașarea unui pol secund de putere. Mai mult, firmele din județele aflate în jumătatea inferioară a clasamentului economic nu au reușit să-și amelioreze simțitor performanțele pe parcursul celor două decenii. În al șaselea rând, politicile care discriminează pozitiv anumite categorii de firme trebuie revizuite. Aceste politici trebuie să devină neutrale în ceea ce privește IMM față de corporații, respectiv în ceea ce privește firmele cu capital majoritar străin față de firme cu capital majoritar autohton. În al șaptelea rând, atipiile din economie trebuie diminuate. Ne referim în special la trei tipologii de atipii: firme care raportează un număr de salariați egal cu zero, companii cu cifră de afaceri zero și firme care au capitaluri proprii negative.
11 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.41/ 2016
Relația inversă dintre inflație și șomaj în România. Cât de puternică este în perioada postcriză?
Ștefania Cristina Iordache, Mădălina Militaru, Mihaela Luiza Pandioniu
Relația inversă dintre inflație și șomaj sau curba Phillips, după cum este cunoscută în literatura de specialitate, reprezintă un element fundamental în explicarea mecanismului de stabilire a prețurilor. După declanșarea crizei însă, modelele macroeconomice fundamentate astfel au subestimat în mod constant evoluția prețurilor, posibil în contextul creșterii șomajului structural, dar și al slăbirii intensității relației. Un fenomen similar a avut loc și în România, unde criza economică și financiară a condus la pierderea unui număr însemnat de locuri de muncă, inflația rămânând totuși relativ ridicată. Prin urmare, ne-am propus în această lucrare să estimăm o formă redusă a curbei Phillips, nu doar pentru a testa validitatea și intensitatea relației, ci și pentru a obține o estimare a șomajului structural în România – motiv pentru care am optat pentru modelul „triunghiular” care stă la baza estimărilor privind rata naturală a șomajului realizate de instituții internaționale precum OCDE, FMI sau CE. Specificația aleasă, care include gap-ul de șomaj, șocuri de ofertă și așteptări adaptive, s-a dovedit potrivită în a surprinde traiectoria inflației în România. De asemenea, estimările noastre validează empiric relația inversă dintre inflație și gap-ul șomajului și, în plus, arată o extindere a șomajului structural începând cu anul 2011, tendință relevată și de indicatorii calitativi – creșterea șomajului pe termen lung și scăderea eficienței procesului de identificare a locului de muncă, respectiv a candidatului potrivit. Totuși, este posibil să fi avut loc și o slăbire a intensității relației, în condițiile unei rigidități relativ ridicate la scădere a salariilor, dar și a creșterii importanței evoluțiilor externe în politica de preț a companiilor, în contextul globalizării. Astfel, un simplu exercițiu empiric de relaxare a ipotezei de liniaritate în modelul utilizat de noi relevă conturarea unei tendințe de aplatizare a curbei Phillips începând cu anul 2007, însă demersul este unul preliminar, dată fiind dimensiunea redusă a eșantionului, care acoperă, deocamdată, un singur ciclu complet.
2 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.40/ 2015
Experiențe internaționale privind utilizarea bazelor de date referitoare la Centrala Riscului de Credit și la Centrala Incidentelor de Plăți
Gabriela Toma, Georgiana Grădinariu, Alina Sîrbu, Mariana Popescu, Gabriela Zainea, Diana Ardelean, Ramona Iancu, Andreea Ghinea, Daniela Radovici, Daniela Stancu
i) Registrele centrale de credit – sisteme publice de raportare și de gestionare a informațiilor de credit; ii) Studiu comparativ privind sistemele de gestionare a refuzurilor bancare cu instrumente de plată de debit; iii) Utilizarea informațiilor din baza de date a Centralei Riscului de Credit (CRC); iv) Utilizarea informațiilor din baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți (CIP)
7 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.39/ 2015
Analiza transmisiei modificărilor cursului de schimb nominal în variația diferiților indici de preț din România
Anca Stoian, Bogdan Murarașu
Acest studiu investighează diferite aspecte empirice cu privire la transmisia
modificărilor cursului de schimb nominal (Exchange Rate Pass-Through, ERPT) în
variația diferiților indici de preț din economia românească. Pentru a cuantifica
magnitudinea ERPT, a identifica posibile asimetrii și a caracteriza dinamica acestui
fenomen, studiul abordează o gamă largă de metodologii econometrice, incluzând
regresia cu coeficienți variabili în timp, modelul de Corecție a Erorilor (ECM) și Vectori
Autoregresivi (VAR). Robustețea rezultatelor în cazul ultimei abordări enumerate a fost
verificată prin estimarea modelelor VAR pentru mai multe subeșantioane, utilizând
ferestre mobile, și prin folosirea unor vectori autoregresivi cu variabile de tip prag
pentru a identifica posibile efecte asimetrice asupra magnitudinii coeficientului
ERPT ale episoadelor de apreciere față de cele de depreciere ale monedei naționale,
ale modificărilor mari față de cele reduse ale cursului de schimb și ale ratei inflației.
Principalele rezultate obținute indică o transmisie aproape completă pe termen lung
și una incompletă pe termen scurt a modificărilor cursului de schimb nominal în
variația prețurilor de import; coeficienți de transmisie subunitari sunt identificați și în
cazul prețurilor producției industriale și al celor de consum atât pe termen lung, cât
și pe termen scurt. Lucrarea evidențiază existența unor asimetrii semnificative atât
din punct de vedere statistic, cât și economic ale procesului de transmisie analizat, în
funcție de semnul și magnitudinea modificărilor cursului de schimb nominal, de rata
inflației, precum și în cazul unor perioade specifice de timp. O concluzie importantă
care reiese din acest studiu este că, de-a lungul timpului, magnitudinea transmisiei
modificărilor cursului de schimb nominal în variația diferiților indici de preț din
România s-a redus.
3 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.38/ 2015
Construirea unui indice al condițiilor financiare pentru România
Andreea Muraru
În condiţiile în care analizarea interacţiunii dintre sectorul financiar şi economia reală a căpătat o semnificaţie sporită în contextul crizei financiare internaţionale izbucnită în toamna anului 2008, în acest studiu s-a urmărit construirea unui indice al condiţiilor financiare (ICF) – indicator de natură să sintetizeze în mod cuprinzător starea condiţiilor financiare din economia românească, implicit să ofere o perspectivă istorică asupra acesteia şi să faciliteze totodată evidenţierea factorilor care i-au imprimat caracterul (restrictiv sau relaxat).
Indicatorul a fost construit prin intermediul a trei metode – media ponderată, având ca punct de pornire funcţiile de impuls-răspuns extrase dintr-un vector autoregresiv estimat pentru indicatorii financiari utilizaţi şi PIB, analiza componentelor principale şi modelul cu factori comuni dinamici – aplicate asupra unui set larg de variabile financiare aparținând mediului financiar intern şi celui extern. Rezultatele evaluărilor arată că, indiferent de modelul utilizat, ICF reprezintă un instrument capabil să ofere o imagine mai largă asupra relaţiei dintre variabilele financiare şi sectorul real, extinzând/completând informaţiile oferite de indicele condițiilor monetare; totodată, ICF s-a dovedit a avea capacitatea de a oferi indicii cu privire la evoluția activității economice pe termen scurt, putând fi utilizat, astfel, în activitatea de prognoză.
2 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.37/ 2015
Transmisia ratelor dobânzilor în România. Estimări recente și comparații regionale
Raluca Enache, Răzvan Radu
Lucrarea analizează transmisia ratelor dobânzilor la creditele și depozitele clienților nebancari în România pe parcursul perioadei 2005-2014, examinând eventualele asimetrii, precum și modificările survenite ulterior crizei economice și financiare declanșate la finele anului 2008. În vederea realizării unor comparații regionale relevante, un cadru empiric similar este aplicat ratelor dobânzilor din alte țări din regiune: Republica Cehă, Polonia și Ungaria
4 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.36/ 2014
Sondajul privind mecanismul de formare și modificare a prețurilor în România
Ștefania Cristina Iordache, Mihaela Luiza Pandioniu
Modul în care firmele stabilesc şi modifică preţurile reprezintă un aspect relevant din perspectiva
funcţionării şi eficienţei mecanismului de transmisie a politicii monetare. Utilizând informațiile
obținute în urma desfășurării unui sondaj în rândul companiilor nefinanciare, lucrarea de față își
propune să analizeze modul de formare a prețurilor pe piața internă, precum şi reacţia firmelor
la diferite şocuri economice. Rezultatele obţinute pun în evidenţă faptul că firmele din România
identifică piaţa internă ca fiind puternic concurenţială, cu un grad ridicat de specializare şi
caracterizată de existenţa unor relaţii pe termen lung cu clienţii. Pe ansamblul economiei, predomină
o politică de evaluare a prețului de tip time-dependent, modificarea efectivă a acestuia având
loc numai dacă apar schimbări semnificative în mediul economic. Potrivit sondajului, prețurile
reacţionează mai degrabă la șocuri de ofertă, transmisia majorării costurilor cu materiile prime
fiind relativ rapidă. În schimb, reacția companiilor la un şoc negativ de cerere este divergentă la
nivel sectorial: doar firmele din agricultură, comerţ şi servicii optează pentru o scădere a prețului, în
timp ce în industria prelucrătoare companiile preferă să scadă producția, iar în industria extractivă
şi construcţii nu se poate identifica o strategie clară.
Sondajul conţine şi o subsecţiune dedicată politicii salariale la nivelul firmelor; răspunsurile
obţinute relevă existenţa unei rigidităţi nominale a salariilor, dar şi un recurs relativ limitat la
practica indexării automate cu inflația.
7 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.35/ 2014
Identificarea ciclurilor de afaceri și proprietățile acestora
Veaceslav Grigoraş, Irina Eusignia Stanciu
Acest studiu identifică ciclurile de afaceri în România şi analizează proprietăţile acestora. Identificarea punctelor de cotitură este realizată pe baza algoritmului BBQ, care aproximează destul de bine deciziile experţilor NBER pentru ciclurile de afaceri din SUA. După identificarea punctelor de cotitură pe baza datelor PIB sunt calculate şi analizate câteva măsuri specifice ciclurilor de afaceri precum: amplitudinea, durata, panta, pierderea şi excesul. Ulterior, în cadrul analizei multivariate sunt incluse mai multe serii de date pentru a surprinde şi ciclurile specifice ale altor variabile macroeconomice. Importanţa şocurilor pentru proprietăţile ciclurilor de afaceri este ilustrată cu ajutorul unui model de tip vector autoregresiv structural. Ultima parte a lucrării analizează posibilitatea predicţiei recesiunilor.
7 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.34/ 2014
Estimarea și prognoza dinamicii PIB și ale componentelor PIB prin modelul cu factori comuni dinamici. Aplicație pentru România
Andrei Tănase
Analiza activităţii economice pentru trimestrul curent presupune evidenţierea corelaţiei dinamicii
PIB şi a componentelor PIB cu cea a unui set vast de indicatori economici, un plus de complexitate
provenind din faptul că această corelaţie nu este mereu simultană. În cadrul unui model econometric
clasic, introducerea unui număr mare de regresori pentru evaluarea PIB şi a componentelor PIB ridică
o serie de probleme de parcimonie, precum testarea gradului de semnificativitate a coeficienţilor.
Modelele cu factori comuni dinamici răspund necesităţii de modelare a unor variabile în prezenţa
unui număr mare de regresori. Ipoteza care stă la baza modelului este aceea că evoluţia întregului
set de variabile observate poate fi explicată suficient de bine de un număr redus de factori comuni.
Odată estimaţi, factorii comuni joacă rolul de regresori pentru orice variabilă de interes.
În secţiunea empirică a acestei lucrări, estimăm şi prognozăm PIB real şi componentele PIB pentru
trimestrul curent şi cel următor cu ajutorul modelului cu factori comuni dinamici. Metodologia de
estimare a factorilor este cea propusă de autorii Forni, Hallin, Lippi şi Reichlin. Pentru PIB, valorile
obţinute sunt interpretate ca indicatori coincident, respectiv leading pentru activitatea economică.
4 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.33/ 2014
Modelarea incertitudinii asociate datelor statistice în contextul revizuirilor istorice
Valeriu Nalban
2 MB, Descarcă