Proiectul de ordin are drept obiectiv actualizarea cadrului de raportare contabilă anuală aplicabil instituțiilor de credit pentru necesități de informații ale Ministerului Finanțelor (Ordinul BNR nr.2/2020), principalele modificări aduse fiind:

• Modificarea și completarea formatului unor formulare (cod 60A „Active grupate pe categorii de operațiuni” și cod 40A „Situația imobilizărilor necorporale și corporale”) și
• Actualizarea corespondenței cu planul de conturi a unor poziții și a corelațiilor în cadrul unor formulare (cod 10 “Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii”; cod 20 „Contul de profit sau pierdere”; cod 50A „Venituri şi cheltuieli cu dobânzile, defalcate pe instrumente”; cod 50G „Alte venituri şi cheltuieli de exploatare”; cod 60A „Active grupate pe categorii de operațiuni”).

Prevederile proiectului de ordin se aplică începând cu raportarea anuală aferentă exerciţiului financiar al anului 2023.

1. Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ:

   Proiectul de ordin are drept obiectiv elaborarea cadrului de raportare contabilă aplicabil instituțiilor financiare nebancare pentru necesități de informații ale Ministerului Finanțelor, având în vedere că începând cu 01.01.2023, instituțiile financiare nebancare înscrise in Registrul general aplică IFRS ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare anuale. În acest context, distinct de situațiile financiare anuale IFRS, instituţiile financiare nebancare depun¹ la Ministerul Finanţelor o raportare anuală întocmită pe baza datelor din evidenţa contabilă, potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională a României. În acest sens, s-a avut în vedere ca cerințele de raportare către Ministerul Finanțelor să se bazeze în principal pe formularele de raportare deja utilizate pentru raportările periodice în scop de supraveghere potrivit Ordinului nr. 4/2022².

2. Principalele prevederi ale proiectului de ordin

   Proiectul de ordin prevede regulile privind întocmirea, semnarea şi depunerea la Ministerul Finanţelor a raportării contabile anuale de către instituțiile financiare nebancare, formatul formularelor de raportare contabilă anuală, corespondența acestora cu Planul de conturi pentru instituțiile care aplică IFRS, precum și corelațiile din cadrul formularelor și între formularele de raportare.

   Formularele de raportare contabilă anuală prevăzute de proiectul de ordin sunt următoarele:

   1. Situația activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii (cod 10);
   2. Contul de profit sau pierdere (cod 20);
   3. Date informative (cod 30);
   4. Situația imobilizărilor necorporale şi corporale (cod 40);
   5. Defalcarea anumitor elemente din contul de profit sau pierdere (cod 50);
   6. Alte informaţii (cod 60).

   Potrivit proiectului de ordin, cerințele de raportare se aplică începând cu exercițiul financiar al anului 2023, termenul de depunere la Ministerul Finanţelor fiind de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.

Astfel, raportat la cadrul existent privind externalizarea, principalele modificări aduse Regulamentului BNR nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit privesc:

• modificări în scopul alinierii noțiunilor utilizate la nivelul regulamentului cu cele utilizate de Ghidul EBA/GL/2019/02 și punerii în acord a cerințelor referitoare la: politica de externalizare, planurile de continuitate, externalizarea în condiții speciale, notificarea externalizării funcțiilor critice sau importante și a modificărilor ulterioare, clauzele minime ale contractului de externalizare, externalizarea în lanț și drepturile de acces și de audit ale instituțiilor de credit și autorităților competente;
• introducerea unor noi obligații, în linie cu Ghidul EBA/GL/2019/02, în ceea ce privește: cadrul de administrare a activității în contextul externalizării (precum înființarea unei funcții de externalizare), strategia de încetare a externalizării, documentarea externalizărilor (inclusiv ținerea unui registru actualizat) evaluarea riscurilor legate de acordurile de externalizare, evaluarea adecvării furnizorului extern.

Distinct, pentru a asigura un cadru de administrare a riscurilor juridice adecvat, proiectul introduce prevederi exprese cu privire la atribuțiile specifice funcției juridice, inclusiv în ceea ce privește competențele și responsabilitățile profesionale ale consilierilor juridici încadrați în funcția juridică.

Proiectul de Regulament al BNR privind regimul rezervelor minime obligatorii

• Anexa I
• Anexa II

1. Obiectivul general și motivele elaborării actului normativ - Proiectul de Regulament al BNR privind regimul rezervelor minime obligatorii

Proiectul de regulament are ca scop creșterea substanțială a gradului de armonizare a mecanismului rezervelor minime obligatorii (RMO) al BNR cu standardele în materie ale BCE, de natură să crească robustețea, claritatea și transparența cadrului de reglementare al acestui instrument de politică monetară, precum și să permită o tranziție lină a sistemului bancar românesc la regimul RMO al Eurosistemului odată cu adoptarea euro de către România.

2. Principalele aspecte avute în vedere la elaborarea proiectului de regulament

În contextul proiectului de regulament, multe dintre caracteristicile nearmonizate anterior ale mecanismului RMO al BNR cunosc modificări notabile, puținele excepții fiind motivate de particularități ale cadrului juridic național aplicabil băncii centrale și instituțiilor de credit, precum și de aspecte de natură practică. Categoria caracteristicilor majore ale mecanismului RMO al BNR ce cunosc schimbări importante - atât din punct de vedere al conținutului, cât și al formulărilor, include: i) baza de calcul a RMO (definiția și sursa datelor pentru determinarea acesteia); ii) definirea ratelor RMO și a bazelor de calcul cărora li se aplică; iii) perioada de observare a mecanismului RMO; iv) conținutul și modalitatea raportării RMO; v) condițiile privind exceptarea instituțiilor de credit de la cerințele privind RMO; vi) regimul sancțiunilor aplicate pentru neîndeplinirea cerințelor privind constituirea RMO.

Proiectul de Regulament al BNR privind regimul rezervelor minime obligatorii implică adaptarea, în consecință, a unor acte normative conexe ale BNR, respectiv a Regulamentului nr. 4/2021 privind raportarea de date și informații statistice la Banca Națională a României și a Regulamentului nr. 1/2000 privind operațiunile de piață monetară efectuate de Banca Națională a României și facilitățile permanente acordate de aceasta.

Proiect de Regulament pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 4/2021 privind raportarea de date şi informaţii statistice la Banca Naţională a României

• Anexa 1
• Anexa 2

1. Obiectivul general și motivele elaborării actului normativ - proiectul de Regulament pentru modificarea Regulamentul BNR a României nr. 4/2021 privind raportarea de date și informații statistice la BNR

Proiectul de regulament are ca scop corelarea prevederilor Regulamentului BNR nr. 4/2021 cu prevederile proiectului de Regulament al BNR privind regimul rezervelor minime obligatorii.

2. Principalele aspecte avute în vedere la elaborarea actului normativ

Prin proiectul de regulament se introduce un nou titlu în cuprinsul Regulamentului nr. 4/2021 privind raportarea de date şi informaţii statistice la Banca Naţională a României, prin care se reglementează cerințele privind raportarea de date și informații statistice privind rezervele minime obligatorii.

Proiect de Regulament pentru modificarea Regulamentului nr. 1/2000 privind operațiunile de piață monetară efectuate de Banca Națională a României și facilitățile permanente acordate de aceasta participanților eligibili

1. Obiectivul general și motivele elaborării actului normativ

Proiectul de regulament are ca scop corelarea prevederilor Regulamentului BNR nr. 1/2000 cu prevederile proiectului de Regulament al BNR privind regimul rezervelor minime obligatorii, precum și alinierea la practicile, standardele și reglementările actuale ale BCE aplicabile în desfășurarea operațiunilor sale de politică monetară.

2. Principalele aspecte avute în vedere la elaborarea actului normativ

Proiectul de regulament actualizează atât categoriile de instituții care pot primi acces la operațiunile de piață monetară ale BNR și la facilitățile permanente, cât și criteriile de eligibilitate aplicabile instituțiilor participante la operațiunile de piață monetară ale BNR și la facilitățile permanente, ținând cont de forma de supraveghere a fiecărui tip de instituție, într-o manieră care să asigure claritate și coerență dispozițiilor Regulamentului BNR nr. 1/2000.

Intrarea în vigoare a proiectelor de acte normative va fi decisă ulterior derulării procedurii de consultare a BCE asupra acestora și ținând cont de intervalul de timp necesar adaptării aplicațiilor informatice conform cerințelor proiectului de Regulament al BNR privind regimul RMO.

Documentația tehnică specifică va fi transmisă instituțiilor de credit după aprobarea proiectului de Regulament al BNR privind regimul RMO.

1. Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ:

În contextul prevederilor Proiectului Ordonanței de Urgență a Guvernului privind administratorii de credite și cumpărătorii de credite și pentru modificarea unor acte normative (denumit în continuare, proiect OUG), publicat pe site-ul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, care asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/2167 privind administratorii de credite și cumpărătorii de credite și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE, Banca Națională a României are obligația elaborării unui proiect de ordin pentru stabilirea formatului de raportare a informațiilor cu privire la creditele neperformante cesionate de către instituțiile de credit.

În acest sens, a fost elaborat proiectul Ordinului Băncii Naționale a României privind aprobarea Normelor metodologice privind raportarea de către instituțiile de credit a informațiilor referitoare la creditele neperformante cesionate conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. /2023 privind administratorii de credite și cumpărătorii de credite și pentru modificarea unor acte normative (denumit în continuare, proiect de ordin).

Acest proiect de ordin este prevăzut a se aplica începând cu raportarea întocmită pentru data de referință 30.06.2024. Raportarea va avea o frecvență trimestrială¹, termenul de raportare la Banca Națională a României fiind de 6 săptămâni de la sfârșitul trimestrului pentru care se raportează.

2. Principalele prevederi ale proiectului de ordin:

Proiectul de ordin se aplică instituțiilor de credit, persoane juridice române și include modelele formularelor de raportare a informațiilor referitoare la cumpărătorii de credite² și la creditele neperformante cesionate de instituțiile de credit către cumpărătorii de credite³, precum și normele metodologice privind completarea acestora.

Formularele de raportare referitoare la informațiile privind cumpărătorii de credite neperformante includ detalii referitoare la cumpărătorii de credite (cod LEI, identitate, adresă, rezidență etc.) și referitoare la reprezentanții cumpărătorilor de credite, acolo unde este cazul.

Formularul de raportare a informațiilor referitoare la creditele neperformante cesionate de instituția de credit către cumpărătorii de credite prevede raportarea, pentru fiecare tranzacție, de informații (valoarea totală și valoarea medie a creditelor cesionate, numărul creditelor cesionate, valoarea discountului aferent cesiunii, tipul și valoarea garanțiilor etc.), atât la nivel de total credite cesionate, cât și la nivel de portofoliu de credite grupate în funcție de calitatea debitorului (persoană fizică/ persoană juridică) și de moneda de acordare a creditului (lei/ EUR/ alte valute).

Prin proiectul Regulamentului pentru modificarea Regulamentului BNR nr. 4/2019 privind instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi se asigură întărirea cadrului de reglementare a riscului de credit prin impunerea unor cerințe instituțiilor de plată care acordă credite legate de serviciile de plată.

Demersul de modificare a fost inițiat ca urmare a constatărilor din practica de autorizare a instituțiilor de plată derulată la nivelul BNR unde au fost întâlnite recurent modele de afaceri axate pe acordarea de credite legate de serviciile de plată de societăți ce dețineau deja calitatea de instituție financiară nebancară (IFN) printr-o migrare a activității de creditare derulate în calitate de IFN la o creditare pusă în legătură cu serviciile de plată. Această practică presupune asumarea unor expuneri disproporționate ale instituțiilor de plată în raport cu fondurile proprii ale acestora, având în vedere că metodele de determinare a cerințelor de fonduri proprii pentru instituțiile de plată nu surprind riscul de credit, fiind determinate prin metode specifice riscului operațional (specific serviciilor de plată).

În acest context, proiectul de regulament propune:

Măsuri pentru întărirea cadrului de reglementare a riscului de credit prin introducerea unei cerințe pentru instituțiile de plată care acordă credite legate de serviciile de plată de a menține un nivel al fondurilor proprii care să acopere, în orice moment, în plus față de necesarul de fonduri proprii aferent serviciilor de plată, calculat prin utilizarea uneia dintre cele 3 metode prevăzute de regulament, cel puțin 8% din expunerea totală ponderată la risc a instituției de plată. Astfel, instituțiile de plată care acordă credite legate de serviciile de plată își determină necesarul de fonduri proprii prin însumarea necesarului de fonduri proprii aferent serviciilor de plată, determinat potrivit metodei selectate prevăzute în regulament, și a necesarului de fonduri proprii pentru acoperirea riscului de credit aferent creditării auxiliare serviciilor de plată.

Pentru a preveni arbitrajul de reglementare, plecând de la principiul „same activity, same risk, same regulation”, instituțiile de plată care acordă credite legate de serviciile de plată vor utiliza prevederile si metodologia de determinare a valorii expunerii, expunerii nete, precum și a expunerii totale ponderate la risc aplicabile IFN, potrivit Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare.

În plus, au fost efectuate unele ajustări/completări corelative, pentru scopuri de claritate, precum și pentru alinierea terminologiei la cea utilizată de sectorul IFN.

Prevederile regulamentare vor intra în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, instituțiile de plată care acordă credite legate de serviciile de plată dispunând de o perioadă de cel mult 6 luni pentru a se conforma la noile cerințe.

1. Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ:

   Proiectul de ordin are drept obiectiv transpunerea în cadrul reglementărilor contabile aplicabile entităților care intră în aria de reglementare contabilă a băncii centrale a prevederilor Directivei europene în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (CSRD). Intrarea în vigoare a prevederilor proiectului de ordin se va face gradual, începând cu situațiile financiare aferente exercițiului financiar al anului:

   1. 2024 – pentru entitățile mari (inclusiv societățile-mamă ale unui grup mare) care au peste 500 de angajați;
   2. 2025 – pentru entitățile mari (inclusiv societățile-mamă ale unui grup mare), altele decât cele menționate la lit. a) de mai sus;
   3. 2026 – pentru entitățile mici și mijlocii cotate,
      – pentru entitățile mici și mijlocii necotate care au peste 500 de angajați (inclusiv societățile-mamă ale grupurilor mici și mijlocii care au peste 500 de angajați la nivel de grup) și
      – pentru instituțiile mici și cu un grad redus de complexitate cu condiția să fie entități mari sau mici și mijlocii cotate sau să aibă peste 500 de angajați;
   4. 2028 – pentru filialele și sucursalele entităților din țări terțe, care intră în aria de aplicabilitate a proiectului de ordin.
2. Principalele aspecte avute în vedere la elaborarea proiectului de ordin:

   Proiectul de ordin instituie obligația (la nivel individual sau la nivel de grup) pentru anumite categorii de entități din sfera de reglementare contabilă a băncii centrale de a publica informații privind durabilitatea referitoare la impactul activității entității/grupului asupra aspectelor de durabilitate (factori de mediu, factori sociali și care privesc drepturile omului și factori de guvernanţă) și modul în care aspectele de durabilitate afectează dezvoltarea, poziția financiară și performanța entității/grupului.

   Raportarea privind durabilitatea va înlocui declarația nefinanciară, care potrivit cadrului actual de reglementare este întocmită de toate entitățile din sfera de reglementare contabilă a băncii centrale care au peste 500 de angajați (la nivel individual sau la nivel de grup).

   În aria de aplicabilitate a proiectului de ordin, intră următoarele categorii de entități (stabilite în funcție de anumite criterii de mărime ):

   • entitățile mari – publică raportul administratorilor cuprinzând raportarea privind durabilitatea la nivel individual;
   • societățile-mamă ale grupurilor mari – publică raportul consolidat al administratorilor cuprinzând raportarea privind durabilitatea la nivel de grup;
   • entitățile mici și mijlocii cotate – publică raportul administratorilor cuprinzând raportarea privind durabilitatea la nivel individual;
   • filialele mari și filialele mici și mijlocii cotate care aparțin unei societăți-mamă dintr-un stat terț care a generat la nivel de grup o cifră de afaceri netă de peste 150 de milioane de EUR în Uniune pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive – publică un raport privind durabilitatea la nivel de grup al respectivei societăți-mamă din țara terță;
   • sucursalele entităților din țări terțe – publică un raport privind durabilitatea la nivel de grup sau, dacă nu este cazul, la nivelul individual al întreprinderii din țara terță, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ anumite condiții:
   • entitățile mici și mijlocii necotate care au peste 500 de angajați – publică raportul administratorilor cuprinzând raportarea privind durabilitatea la nivel individual;
   • societățile-mamă ale grupurilor mici și mijlocii care au peste 500 de angajați la nivel de grup – publică raportul consolidat al administratorilor cuprinzând raportarea privind durabilitatea la nivel de grup.

Totodată, proiectul de ordin prevede unele derogări și excepții pentru anumite categorii de entități din aria de aplicabilitate a acestuia.