Editorial - 11 noiembrie 2010

Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor continuă să considere nivelul actual al ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE ca fiind corespunzător şi, prin urmare, a hotărât ca acestea să rămână nemodificate. Luând în considerare toate informaţiile şi analizele noi care au devenit disponibile ulterior şedinţei din data de 7 octombrie 2010, Consiliul guvernatorilor anticipează în continuare că evoluţia preţurilor se va menţine moderată în cadrul orizontului pe termen mediu relevant pentru politica monetară. Datele economice recente sunt în concordanţă cu evaluarea Consiliului guvernatorilor, potrivit căreia premisele redresării economice se menţin favorabile. Totodată, contextul este marcat de incertitudini. Analiza monetară confirmă faptul că presiunile inflaţioniste pe termen mediu rămân scăzute. Consiliul guvernatorilor preconizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro. Anticipaţiile inflaţioniste sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste rămâne primordială.

Pe ansamblu, orientarea actuală a politicii monetare îşi păstrează caracterul acomodativ. Această orientare, furnizarea de lichiditate şi modalităţile de alocare vor fi ajustate în mod corespunzător, luând în considerare faptul că toate măsurile neconvenţionale adoptate în perioada caracterizată de tensiuni acute pe pieţele financiare sunt în deplină concordanţă cu mandatul BCE şi sunt concepute a avea caracter temporar. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze, cu deosebită atenţie, toate evoluţiile din perioada următoare.

În ceea ce priveşte analiza economică, datele publicate recent şi rezultatele din sondaje confirmă, în general, menţinerea premiselor favorabile ale redresării economice în zona euro. În concordanţă cu anticipaţiile anterioare, această evoluţie sugerează un ritm constant de creştere a PIB real în semestrul II 2010. Se estimează că relansarea activităţii economice la nivel mondial va continua, aceasta urmând să exercite în continuare un impact pozitiv asupra cererii pentru exporturile zonei euro. Totodată, cererea internă a sectorului privat ar trebui să contribuie la creşterea economică, fiind susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare şi de măsurile adoptate în vederea restabilirii funcţionării sistemului financiar. Totuşi, se anticipează că relansarea activităţii economice va fi temperată de procesul de ajustare bilanţieră în diferite sectoare.

În conformitate cu evaluarea Consiliului guvernatorilor, balanţa riscurilor la adresa acestor perspective economice este încă uşor înclinată în sensul scăderii, într-un context marcat de incertitudini. Pe de o parte, este posibilă intensificarea în continuare a schimburilor comerciale internaţionale într-un ritm mai alert decât cel prognozat, susţinând astfel exporturile zonei euro. Pe de altă parte, se menţin unele preocupări privind reapariţia tensiunilor pe pieţele financiare. În plus, riscurile în sensul scăderii se referă la noi scumpiri ale petrolului şi ale altor materii prime, la presiuni protecţioniste şi la posibilitatea unei corecţii abrupte a dezechilibrelor pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro a crescut, conform anticipaţiilor, la nivelul de 1,9% în luna octombrie 2010, faţă de 1,8% în luna septembrie. În următoarele luni, ratele inflaţiei IAPC vor fluctua în jurul nivelurilor actuale, urmând să consemneze o nouă temperare pe parcursul anului viitor. Pe ansamblu, în anul 2011, ratele inflaţiei ar trebui să se menţină la niveluri modeste. Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Balanţa riscurilor la adresa perspectivelor privind evoluţia preţurilor este uşor înclinată în sensul creşterii. Riscurile se referă îndeosebi la evoluţia preţurilor energiei şi ale materiilor prime nepetroliere. De asemenea, ţinând seama de necesitatea consolidării fiscale în anii următori, majorările impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate ar putea depăşi aşteptările. Totodată, se anticipează în continuare că riscurile la adresa evoluţiei preţurilor şi a costurilor interne vor fi limitate.

În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmul anual de creştere a agregatului monetar M3 a rămas practic nemodificat, situându-se la 1,0% în luna septembrie 2010, faţă de 1,1% în luna august. Dinamica anuală a creditelor acordate sectorului privat s-a menţinut la nivelul din luna august (1,2%). Făcând abstracţie de evoluţiile lunare, ritmul de creştere a masei monetare şi cel aferent creditului rămân modeste şi susţin în continuare evaluarea privind expansiunea temperată a masei monetare şi presiunile inflaţioniste scăzute pe termen mediu.

Ritmul anual de creştere a M1 a continuat să se reducă, situându-se la 5,9% în luna septembrie 2010, în timp ce dinamica anuală a altor depozite pe termen scurt a înregistrat valori mai puţin negative. Aceasta reflectă lărgirea spread-ului între ratele dobânzilor bonificate la depozitele la termen cu scadenţă scurtă şi cele aferente depozitelor overnight.

Dinamica anuală a creditelor bancare acordate sectorului privat este susţinută, într-o măsură tot mai mare, de fluxul împrumuturilor destinate societăţilor nefinanciare. Ritmul anual de creştere a acestor împrumuturi continuă să fie uşor negativ, dar evoluţiile din ultimele luni sugerează atingerea unui punct de inflexiune în perioada anterioară, ceea ce ar fi în concordanţă cu răspunsul întârziat al creditării la dinamica activităţii economice în cadrul ciclului economic, fenomen observat şi în ciclurile precedente. Ritmul anual de creştere a împrumuturilor acordate populaţiei s-a situat la 2,8% în luna septembrie 2010, menţinându-se astfel la nivelurile înregistrate în lunile anterioare.

Băncile au continuat să sporească treptat ponderea creditelor acordate sectorului privat în cadrul bilanţurilor proprii, dar se confruntă totodată cu dificultatea de a asigura o mai mare disponibilitate a acestor credite odată cu intensificarea cererii. Pentru a face faţă acestei situaţii, băncile ar trebui, în cazul în care este necesar, să nu distribuie profitul, să se orienteze către piaţă în vederea consolidării în continuare a bazelor de capital sau să valorifice la maximum măsurile de asistenţă financiară adoptate de autorităţile guvernamentale în vederea recapitalizării.

În concluzie, nivelul actual al ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE se menţine corespunzător. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca acestea să rămână nemodificate. Luând în considerare toate informaţiile şi analizele noi care au devenit disponibile ulterior şedinţei din data de 7 octombrie 2010, Consiliul guvernatorilor anticipează în continuare că evoluţia preţurilor se va menţine moderată în cadrul orizontului pe termen mediu relevant pentru politica monetară. Datele economice recente sunt în concordanţă cu evaluarea Consiliului guvernatorilor, potrivit căreia premisele redresării economice se menţin favorabile. Totodată, contextul este marcat de incertitudini. Coroborarea rezultatului analizei economice cu cel al analizei monetare confirmă faptul că presiunile inflaţioniste pe termen mediu rămân scăzute. Consiliul guvernatorilor preconizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro. Anticipaţiile inflaţioniste sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste rămâne primordială.

În ceea ce priveşte politicile fiscale, sunt în mod evident necesare consolidarea încrederii publicului în capacitatea autorităţilor guvernamentale de a reveni la finanţe publice sustenabile, reducerea primelor de risc încorporate în ratele dobânzilor şi, astfel, susţinerea dezvoltării durabile pe termen mediu. În acest scop, este esenţial ca ţările să urmărească realizarea unor planuri de consolidare credibile, multianuale, şi să implementeze în totalitate măsurile de consolidare prevăzute. Bugetele pentru anul 2011 trebuie să indice măsuri de ajustare fiscală credibile, axate pe cheltuieli. Orice evoluţii fiscale pozitive ce ar putea apărea, reflectând, de exemplu, condiţii macroeconomice mai favorabile decât cele anticipate, trebuie valorificate în vederea accelerării procesului de consolidare fiscală.

Implementarea urgentă a unor reforme structurale cuprinzătoare este esenţială pentru a consolida perspectivele unei creşteri economice durabile mai puternice. Reforme importante sunt necesare mai ales în ţările care au înregistrat în trecut pierderi de competitivitate sau care se confruntă cu deficite fiscale şi externe ridicate. Eliminarea rigidităţilor de pe piaţa forţei de muncă şi consolidarea creşterii productivităţii ar sprijini în continuare procesul de ajustare a acestor economii. Intensificarea concurenţei pe piaţa bunurilor şi serviciilor, în special în sectorul serviciilor, ar facilita, de asemenea, restructurarea economiei şi ar încuraja inovarea şi adoptarea de noi tehnologii.

La reuniunea din 28-29 octombrie 2010, şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au convenit asupra reformării guvernanţei economice a UE. Propunerile avansate de preşedintele Van Rompuy reprezintă consolidarea cadrului de supraveghere fiscală şi macroeconomică deja existent în UE. Cu toate acestea, Consiliul guvernatorilor consideră că acestea nu sunt la fel de ambiţioase precum eforturile substanţiale pe care acesta le încurajează cu privire la guvernanţa economică a Uniunii Monetare.

Consiliul guvernatorilor este preocupat în special de absenţa unui grad suficient de automaticitate în implementarea supravegherii fiscale, a explicării regulii privind reducerea ponderii datoriei publice în PIB şi a precizării sancţiunilor financiare în cadrul procedurii de supraveghere macroeconomică.

În special în ceea ce priveşte această procedură, noul sistem de supraveghere reciprocă ar trebui să se concentreze îndeosebi asupra ţărilor din zona euro care înregistrează pierderi constante de competitivitate şi valori ridicate ale deficitului de cont curent. Acesta ar trebui să fie determinat de mecanisme de declanşare transparente şi eficiente. Este esenţial ca evaluările dezechilibrelor macroeconomice şi recomandările privind aplicarea unor măsuri corective să beneficieze de o amplă mediatizare în toate etapele procesului de supraveghere.

Publicul şi pieţele pot avea încredere în angajamentul ferm al Consiliului guvernatorilor de a îşi îndeplini mandatul de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul articol reevaluează rolul preţurilor activelor în orientarea politicii monetare. Cel de-al doilea prezintă optimizările recente la nivelul analizei monetare efectuate de BCE.