Editorial - 12 iulie 2007

În şedinţa din data de 5 iulie 2007, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informaţiile care au devenit disponibile după decizia Consiliului guvernatorilor din data de 6 iunie, de majorare a ratelor dobânzilor, susţin în continuare raţionamentul care a stat la baza acestei decizii. De asemenea, acestea confirmă faptul că perspectivele pe termen mediu privind stabilitatea preţurilor sunt în continuare supuse unor riscuri în sensul creşterii. Având în vedere actualul context economic favorabil din zona euro, politica monetară a BCE are încă un caracter acomodativ, date fiind condiţiile de finanţare în general favorabile, expansiunea puternică a creditului şi a agregatelor monetare, precum şi volumul semnificativ al lichidităţii în zona euro. Privind în perspectivă, adoptarea unor măsuri ferme şi prompte în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu este în continuare justificată. Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu atenţie toate evoluţiile pentru a evita materializarea riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi pentru a asigura totodată ancorarea puternică a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung din zona euro la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor. Această ancorare constituie premisa pentru ca politica monetară să contribuie permanent la sprijinirea creşterii economice sustenabile şi la crearea de locuri de muncă în zona euro.

În ceea ce priveşte analiza economică, cele mai recente date şi studii publicate au rămas în general pozitive, susţinând ideea conform căreia, în trimestrul II 2007, activitatea economică în zona euro a înregistrat în continuare ritmuri înalte de creştere, potrivit scenariului de bază al Consiliului guvernatorilor.

Pentru intervalul care urmează, perspectivele pe termen mediu ale activităţii economice se menţin favorabile. Există premise pentru continuarea creşterii economice în zona euro
într-un ritm susţinut. În ceea ce priveşte mediul extern, expansiunea economiei mondiale a devenit mai echilibrată la nivel regional, rămânând puternică, în pofida consemnării unei uşoare temperări de ritm. Prin urmare, condiţiile pe pieţele internaţionale continuă să fie favorabile exporturilor zonei euro. De asemenea, se anticipează persistenţa ritmului relativ alert de creştere a cererii interne în zona euro. Se estimează că investiţiile vor rămâne dinamice, fiind stimulate de menţinerea condiţiilor generale de finanţare favorabile, de nivelul ridicat al profiturilor acumulate şi al celor prezente, de restructurarea bilanţurilor companiilor, precum şi de sporirea eficienţei economice înregistrată într-o perioadă îndelungată. Totodată, consumul ar trebui susţinut de evoluţiile la nivelul venitului real disponibil, pe fondul îmbunătăţirii constante a condiţiilor pe piaţa forţei de muncă.

Riscurile la adresa perspectivei favorabile privind creşterea economică sunt relativ echilibrate pe termen scurt. Pe termen mediu şi lung, persistă riscurile în sensul decelerării, generate mai ales de factori externi. Aceştia se referă în special la temerile privind accentuarea presiunilor protecţioniste, la posibilitatea unor noi scumpiri ale petrolului şi la preocupările legate de eventuale corecţii abrupte cauzate de dezechilibre la nivel mondial şi de potenţiale modificări ale percepţiei pieţelor financiare.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, estimarea preliminară a Eurostat indică menţinerea ratei anuale a inflaţiei IAPC la nivelul de 1,9% în iunie 2007, acelaşi ca şi în lunile anterioare. Privind în perspectivă, profilul pe termen scurt al ratelor anuale ale inflaţiei continuă să fie determinat în principal de evoluţiile actuale şi trecute ale preţului energiei, în condiţiile în care volatilitatea consemnată de acesta în anul precedent generează efecte de bază semnificative. Ţinând seama de preţurile actuale şi de cotaţiile futures ale petrolului, care manifestă o tendinţă ascendentă, este posibil ca ratele anuale ale inflaţiei să scadă uşor în lunile următoare, pentru ca, spre sfârşitul anului, să înregistreze din nou o creştere semnificativă.

În cadrul orizontului pe termen mediu relevant pentru politica monetară, perspectivele privind stabilitatea preţurilor sunt în continuare supuse unor riscuri în sensul creşterii, generate cu precădere de factori interni. Astfel, pe măsura intensificării gradului de utilizare a capacităţilor de producţie în economiile din zona euro şi a îmbunătăţirii continue a condiţiilor de pe pieţele forţei de muncă, apar constrângeri care ar putea conduce mai ales la majorări salariale peste aşteptări. Mai mult, într-un asemenea context, este posibil ca, pe segmentele de piaţă cu concurenţă scăzută, firmele să-şi consolideze poziţia în procesul de stabilire a preţurilor. Asemenea evoluţii ar putea genera riscuri semnificative în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor. Prin urmare, este imperios necesar ca partenerii sociali să manifeste un comportament responsabil. Mai precis, acordurile salariale trebuie să fie suficient de diferenţiate astfel încât să ţină seama de competitivitatea preţurilor, de nivelul încă ridicat al şomajului în multe dintre economii şi de evoluţiile sectoriale ale productivităţii. Consiliul guvernatorilor subliniază importanţa evitării creşterilor salariale care, în cele din urmă, ar conduce la presiuni inflaţioniste şi ar afecta puterea de cumpărare a tuturor cetăţenilor din zona euro. În plus, riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor provin din majorarea preţurilor administrate şi a impozitelor indirecte peste nivelurile anticipate până în prezent şi din posibila orientare prociclică a politicii fiscale în unele state. În cele din urmă, în ceea ce priveşte factorii externi, riscurile în sensul creşterii decurg din posibilitatea unor noi scumpiri neanticipate ale petrolului.

Analiza monetară confirmă prevalenţa riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. Ritmul expansiunii masei monetare se menţine ridicat, în contextul unui volum deja semnificativ al lichidităţii. Amploarea continuă a expansiunii masei monetare se reflectă în ritmul de creştere persistent al M3, care a consemnat în luna mai o rată anuală de 10,7%, precum şi în menţinerea nivelurilor ridicate ale dinamicii creditului. Ritmul alert al majorării masei monetare şi a creditului reflectă, parţial, condiţiile de finanţare favorabile şi creşterea economică robustă.

În demersul de identificare şi evaluare a tendinţelor la nivelul dinamicii agregatelor monetare şi a creditului, care prezintă relevanţă pentru politica monetară, este important să se privească dincolo de volatilitatea pe termen scurt, de efectele variaţiilor la nivelul curbei randamentelor şi de factorii externi care pot avea un caracter temporar. Din această perspectivă, există unele indicii cu privire la influenţa exercitată de ratele mai ridicate ale dobânzii pe termen scurt asupra dinamicii masei monetare, deşi acestea nu au atenuat încă semnificativ robusteţea de ansamblu a expansiunii monetare şi a creditului. De exemplu, majorările ratelor dobânzilor pe termen scurt au contribuit la moderarea expansiunii agregatului monetar în sens restrâns, M1, în ultimele trimestre. De asemenea, ritmul anual de creştere a creditelor acordate sectorului privat a prezentat unele semne de stabilizare începând cu mijlocul anului 2006, deşi s-a menţinut la niveluri exprimate prin două cifre. Stabilizarea dinamicii creditului se generalizează, fapt ilustrat de evoluţiile împrumuturilor contractate de societăţile nefinanciare şi de populaţie. În cazul acesteia din urmă, stabilizarea evoluţiei creditului reflectă, de asemenea, o oarecare atenuare a dinamicii preţurilor locuinţelor în zona euro, aceasta rămânând totuşi, în medie, la niveluri ridicate.

Ţinând seama de expansiunea persistentă şi robustă a masei monetare şi a creditului, există semnale clare cu privire la riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. După mai mulţi ani de creştere monetară puternică, nivelul lichidităţii din zona euro se menţine ridicat. În acest context, evoluţiile monetare continuă să necesite o monitorizare foarte atentă, în special în condiţiile expansiunii activităţii economice şi ale menţinerii unei dinamici puternice a pieţei imobiliare.

În concluzie, este deosebit de important ca analiza tendinţei preţurilor să excludă volatilitatea pe termen scurt a ratelor inflaţiei. Orizontul de timp relevant pentru politica monetară este cel mediu. Pe termen mediu, se menţin riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor, legate cu precădere de factori interni. Pe măsura intensificării gradului de utilizare a capacităţilor de producţie şi a îmbunătăţirii treptate a condiţiilor pe pieţele forţei de muncă, apar constrângeri care ar putea conduce mai ales la majorări salariale şi la evoluţii peste aşteptări ale marjelor de profit. Dat fiind ritmul alert al expansiunii monetare şi a creditului, pe fondul existenţei unui volum de lichiditate deja semnificativ, coroborarea rezultatelor analizei economice cu cele ale analizei monetare susţine ipoteza conform căreia, pe termen mediu şi lung, predomină riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va monitoriza cu deosebită atenţie toate evoluţiile pentru a evita materializarea riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi pentru a asigura totodată ancorarea puternică a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung din zona euro la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor. Privind în perspectivă, adoptarea unor măsuri ferme şi prompte în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu este în continuare justificată.

În ceea ce priveşte politica fiscală, Consiliul guvernatorilor îşi exprimă preocuparea faţă de manifestarea, în unele ţări, a presiunilor exercitate în vederea relaxării obiectivelor anterioare privind consolidarea fiscală. În actualul context economic favorabil în ansamblu, este esenţial ca toate statele să respecte prevederile Pactului de creştere şi stabilitate privind consolidarea fiscală într-o conjunctură propice expansiunii economice şi ca toate statele implicate să-şi onoreze angajamentele asumate cu ocazia reuniunii Eurogroup de la Berlin, din data de 20 aprilie 2007. Aşa cum s-a convenit la Berlin, fructificarea condiţiilor ciclice favorabile ar permite majorităţii ţărilor din zona euro să realizeze obiectivele pe termen mediu în anul 2008 sau 2009, urmând ca toate statele zonei euro să le îndeplinească până în anul 2010 cel târziu. Programele bugetare pentru anul 2008 trebuie să reflecte aceste angajamente pentru a se evita repetarea eşecurilor anterioare ale statelor de ajustare a soldurilor fiscale în perioadele de expansiune economică. Totodată, Consiliul guvernatorilor apreciază în mod deosebit importanţa acordată de Consiliul ECOFIN măsurilor de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei finanţelor publice.

În privinţa reformelor structurale, Consiliul guvernatorilor susţine pe deplin toate măsurile destinate unei mai bune funcţionări a pieţelor de bunuri şi servicii, a pieţelor forţei de muncă şi a pieţelor financiare. În cadrul Integrated Guidelines for Growth and Jobs (Orientări integrate pentru creştere şi ocupare a forţei de muncă), statele membre ale UE menţionează faptul că buna funcţionare a pieţei interne rămâne punctul central pe agenda Lisabona şi că cele patru libertăţi vor consolida competitivitatea în Uniunea Europeană. Finalizarea Pieţei unice reprezintă prin urmare o prioritate pentru statele membre, mai ales în ceea ce priveşte integrarea continuă a pieţelor financiare, realizarea unei concurenţe eficiente pe piaţa energiei şi aplicarea prevederilor Directivei privind serviciile. Concurenţa sporită la nivelul pieţelor şi reducerea barierelor transfrontaliere sunt benefice pentru consumatori, având drept rezultat scăderea preţurilor şi diversificarea gamei de produse. În cazul companiilor, acestea conduc la creşterea eficienţei, accentuarea dinamismului şi sporirea capacităţii de a face faţă şocurilor economice, provocărilor şi oportunităţilor create de globalizare. Respectarea principiului unei "economii de piaţă deschise, în care concurenţa este liberă" este fundamentală pentru stimularea expansiunii economice pe termen lung şi crearea de locuri de muncă, creşterea rezistenţei zonei euro la şocurile economice şi facilitarea menţinerii stabilităţii preţurilor în zona euro. Acest aspect a fost confirmat la ultima şedinţă a Consiliului European, prilej cu care liderii UE au convenit asupra unui nou protocol care urmează să fie anexat Tratatelor, în cadrul Conferinţei interguvernamentale. Prin acest protocol se subliniază faptul că Piaţa internă, care include un sistem ce asigură o concurenţă nedistorsionată, este cu adevărat indispensabilă pentru buna funcţionare a economiilor statelor UE.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. În primul articol sunt prezentate şi interpretate evoluţiile monetare în zona euro începând cu jumătatea anului 2004. Al doilea articol trece în revistă caracteristicile structurale reprezentative şi evoluţiile economice recente din principalele ţări exportatoare de petrol.