Editorial - 13 august 2009

În şedinţa din data de 6 august 2009, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei Consiliului guvernatorilor din data de 2 iulie 2009 confirmă opinia potrivit căreia nivelul actual al ratelor dobânzilor este în continuare corespunzător.

Conform anticipaţiilor, rata anuală a inflaţiei IAPC a continuat să înregistreze valori negative şi în luna iulie, reflectând, în principal, efecte temporare. După revenirea ratei inflaţiei la valori pozitive în semestrul II 2009, Consiliul guvernatorilor anticipează în continuare că evoluţia preţurilor în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară va rămâne modestă. Datele publicate recent şi rezultatele sondajelor sugerează probabilitatea ca activitatea economică să se menţină la un nivel scăzut până la sfârşitul anului, în pofida temperării evidente a ritmului de decelerare. Această evaluare ia în considerare efectele nefavorabile propagate cu un anumit decalaj, precum deteriorarea în continuare a condiţiilor pe pieţele forţei de muncă, care s-ar putea materializa în lunile următoare. În perspectiva anului viitor, după o perioadă de stabilizare, se anticipează o redresare treptată, cu ritmuri trimestriale de creştere pozitive. Indicatorii disponibili ai anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancoraţi la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Rezultatul analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute, pe fondul restrângerii în continuare a expansiunii masei monetare şi a creditului. În acest context, Consiliul guvernatorilor anticipează că aceste valori deosebit de scăzute sau negative ale ratelor inflaţiei vor avea un caracter temporar şi că stabilitatea preţurilor se va menţine pe termen mediu, susţinând în continuare puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro.

Datele economice şi rezultatele sondajelor care au devenit disponibile ulterior şedinţei Consiliului guvernatorilor din data de 2 iulie 2009 au confirmat, în general, anticipaţiile anterioare. Deşi gradul de incertitudine se menţine ridicat, există tot mai multe indicii cu privire la atingerea punctului minim al recesiunii mondiale. În ceea ce priveşte zona euro, sondajele recente sugerează temperarea evidentă a ritmului de scădere economică. Cu toate acestea, se preconizează că activitatea economică se va menţine la cote scăzute până la sfârşitul anului. În perspectiva anului viitor, după o perioadă de stabilizare, se anticipează o redresare treptată, cu ritmuri trimestriale de creştere pozitive. Măsurile importante de stimulare întreprinse de principalele economii vizează susţinerea creşterii economice pe plan mondial, inclusiv în zona euro.

În opinia Consiliului guvernatorilor, gradul de incertitudine se menţine ridicat şi este foarte posibil ca nivelul actual de volatilitate să se reflecte şi în datele ce urmează a fi publicate. În general, riscurile la adresa acestor perspective sunt în continuare echilibrate. Referitor la riscurile în sensul creşterii, datorită stimulentelor macroeconomice substanţiale în curs de aplicare şi altor măsuri adoptate, efectele ar putea depăşi aşteptările. Nivelul încrederii s-ar putea, de asemenea, îmbunătăţi mai rapid decât se anticipează în prezent. Referitor la riscurile în sensul scăderii, se menţin preocupările cu privire la o interacţiune negativă mai puternică sau mai îndelungată între economia reală şi turbulenţele de pe pieţele financiare, noi scumpiri ale petrolului şi ale altor materii prime, intensificarea presiunilor protecţioniste, deteriorarea peste aşteptări a condiţiilor pe pieţele forţei de muncă şi, în final, evoluţii nefavorabile la nivelul economiei mondiale, ca urmare a unei corecţii abrupte a dezechilibrelor pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC s-a situat la -0,6% în luna iulie, faţă de -0,1% în luna iunie. Scăderea în continuare a ratelor anuale ale inflaţiei a fost anticipată de Consiliul guvernatorilor, aceasta reflectând, în principal, efectele de bază generate de înregistrarea, în anul anterior, a unor niveluri maxime ale preţurilor materiilor prime pe pieţele internaţionale.

Privind în perspectivă, se anticipează că, datorită acestor efecte de bază, ratele anuale ale inflaţiei se vor menţine temporar negative, revenind la valori pozitive către finele anului. Aceste evoluţii pe termen scurt nu sunt totuşi relevante din perspectiva politicii monetare. În concordanţă cu prognozele şi proiecţiile disponibile, pe termen mai îndelungat, se anticipează că rata inflaţiei se va menţine pozitivă, în timp ce evoluţiile la nivelul preţurilor şi al costurilor vor rămâne modeste, ca urmare a persistenţei cererii scăzute în zona euro şi pe plan internaţional. În acest sens, indicatorii anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancoraţi la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Riscurile la adresa perspectivelor privind inflaţia sunt, în general, echilibrate şi se referă, în special, la perspectivele privind activitatea economică şi la creşterea peste aşteptări a preţurilor materiilor prime. De asemenea, ţinând seama de necesitatea unei consolidări fiscale în anii următori, majorările impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate ar putea fi mai însemnate decât se preconizează în prezent.

În ceea ce priveşte analiza monetară, cele mai recente date confirmă restrângerea în continuare a expansiunii masei monetare şi a creditului. Ritmurile anuale de creştere a agregatului monetar M3 şi a creditului acordat sectorului privat au înregistrat în luna iunie 2009 cele mai scăzute valori – 3,5% şi, respectiv, 1,5% – de la începutul celei de-a treia etape a Uniunii Economice şi Monetare. Aceste evoluţii susţin evaluarea potrivit căreia expansiunea masei monetare se temperează, iar presiunile inflaţioniste pe termen mediu sunt scăzute.

Temperarea dinamicii monetare începând cu trimestrul IV 2008 este în continuare însoţită de volatilitatea evoluţiilor pe termen scurt ale M3 şi ale componentelor acestuia, reflectând, în mare parte, efectele variaţiilor în termeni absoluţi şi relativi ale ratelor dobânzilor asupra realocării de fonduri între plasamentele financiare incluse şi cele neincluse în M3, precum şi între diferitele categorii de depozite din componenţa acestuia. În acest sens, realocările de fonduri către depozite overnight incluse în M3, în detrimentul depozitelor pe termen scurt, au condus la o nouă consolidare substanţială a ritmului anual de creştere a agregatului monetar M1 în luna iunie 2009.

Fluxul creditelor bancare acordate sectorului privat nefinanciar s-a menţinut la un nivel scăzut în luna iunie 2009, deşi au existat diferenţe între sectoarele aflate în poziţie de debitor. Fluxul creditelor acordate societăţilor nefinanciare care se situa deja la valori negative a scăzut şi mai mult, datorită contracţiei pronunţate a creditelor pe termen scurt. În acelaşi timp, fluxul creditelor acordate populaţiei a consemnat valori pozitive uşor mai ridicate decât în luna anterioară. Menţinerea incertitudinii pare să fi atenuat cererea de finanţare la nivelul solicitanţilor de credite. Cu toate acestea, potrivit celui mai recent sondaj asupra creditului bancar în zona euro, creditorii au înăsprit condiţiile de creditare într-o măsură semnificativ mai redusă. Având în vedere provocările viitoare, băncile ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare pentru a-şi consolida în continuare bazele de capital şi, după caz, să valorifice pe deplin măsurile adoptate de autorităţile guvernamentale pentru susţinerea sectorului financiar, în special cele cu privire la recapitalizare.

În concluzie, informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei Consiliului guvernatorilor din data de 2 iulie 2009 confirmă opinia potrivit căreia nivelul actual al ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE este în continuare corespunzător. Conform anticipaţiilor, rata anuală a inflaţiei IAPC a continuat să înregistreze valori negative şi în luna iulie, reflectând, în principal, efecte temporare. După revenirea ratei inflaţiei la valori pozitive în semestrul II 2009, Consiliul guvernatorilor anticipează în continuare că evoluţia preţurilor în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară va rămâne modestă. Datele publicate recent şi rezultatele sondajelor sugerează probabilitatea ca activitatea economică să se menţină la un nivel scăzut până la sfârşitul anului, în pofida temperării evidente a ritmului de decelerare. Această evaluare ia în considerare efectele nefavorabile propagate cu un anumit decalaj, precum deteriorarea în continuare a condiţiilor pe pieţele forţei de muncă, care s-ar putea materializa în lunile următoare. În perspectiva anului viitor, după o perioadă de stabilizare, se anticipează o redresare treptată, cu ritmuri trimestriale de creştere pozitive. Indicatorii disponibili ai anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancoraţi la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Coroborarea rezultatului analizei economice cu cel al analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute, pe fondul restrângerii în continuare a expansiunii masei monetare şi a creditului. În acest context, Consiliul guvernatorilor anticipează că aceste valori deosebit de scăzute sau negative ale ratelor inflaţiei vor avea un caracter temporar şi că stabilitatea preţurilor se va menţine pe termen mediu, susţinând în continuare puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro.

Având în vedere decalajele specifice procesului de transmisie a politicii monetare, efectele măsurilor adoptate de Consiliul guvernatorilor ar urma să se resimtă treptat şi în totalitate la nivelul economiei. Astfel, prin toate măsurile adoptate, inclusiv prin achiziţia de obligaţiuni garantate, politica monetară va susţine în continuare populaţia şi sectorul corporativ. Odată cu îmbunătăţirea mediului macroeconomic, Consiliul guvernatorilor va urmări anularea rapidă a măsurilor adoptate şi sterilizarea excesului de lichiditate. În acest mod, toate riscurile la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung vor fi contracarate într-o manieră eficientă şi în timp util. Consiliul guvernatorilor va asigura în continuare ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, o condiţie sine qua non pentru susţinerea dezvoltării durabile şi a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă, care contribuie la stabilitatea financiară. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în perioada următoare.

În ceea ce priveşte politica fiscală, Consiliul guvernatorilor salută poziţia Eurogrupului, care nu consideră justificată acordarea unor noi stimulente fiscale, având în vedere perspectivele economice actuale şi evoluţiile preconizate ale deficitului şi ale datoriei publice. Programele bugetare pentru anul 2010 – care, în prezent, sunt în curs de finalizare în mai multe ţări – şi strategiile de consolidare pe termen mediu trebuie să reflecte angajamentul în favoarea revenirii rapide la finanţe publice solide şi sustenabile. În consecinţă, autorităţile guvernamentale ar trebui să elaboreze şi să anunţe strategii de ieşire din criză şi de consolidare fiscală ambiţioase şi realiste, conform prevederilor Pactului de stabilitate şi creştere. Procesul de ajustare structurală ar trebui iniţiat cel mai târziu odată cu reluarea creşterii economice, iar în anul 2011 eforturile de consolidare ar trebui intensificate. Eforturile de consolidare structurală vor trebui să depăşească semnificativ nivelul de referinţă anual de 0,5% din PIB prevăzut prin Pactul de stabilitate şi creştere. În ţările cu deficite bugetare ample şi/sau ponderi ridicate ale datoriei publice, ajustarea structurală anuală ar trebui să reprezinte cel puţin 1% din PIB. Luând în considerare riscurile unei creşteri economice potenţiale mai reduse în zona euro pe o perioadă îndelungată, autorităţile guvernamentale ar trebui să ajusteze cheltuielile publice în funcţie de noile condiţii macroeconomice şi să anuleze majorarea pronunţată a ponderilor cheltuielilor publice în cel mai scurt timp. De asemenea, aceasta reprezintă o premisă pentru elaborarea bugetelor publice în perspectiva suplimentării cheltuielilor generate de procesul de îmbătrânire a populaţiei.

Referitor la politicile structurale, se impune intensificarea eforturilor de reformă structurală în vederea susţinerii creşterii economice durabile în zona euro. Stabilirea corespunzătoare a salariilor şi asigurarea unei flexibilităţi suficiente pentru a permite reîncadrarea în muncă a şomerilor sunt imperios necesare pentru a evita manifestarea unor efecte negative de durată ale crizei pe pieţele forţei de muncă. Prin urmare, este esenţială crearea unor stimulente corespunzătoare pentru creşterea populaţiei ocupate. În acelaşi timp, politicile de stimulare a restructurării şi investiţiilor, în concordanţă cu principiul unei economii de piaţă deschise, bazată pe libera concurenţă, vor crea oportunităţile de afaceri şi câştigurile de productivitate necesare pentru a favoriza o redresare susţinută.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul dintre acestea prezintă evoluţiile la nivelul creditelor pentru achiziţionarea de locuinţe începând cu anul 1999. Cel de-al doilea articol analizează factorii determinanţi ai comportamentului băncilor în stabilirea ratelor dobânzilor şi evaluează efectele recentelor tensiuni de pe pieţele financiare asupra mecanismului de transmisie a politicii monetare.