Editorial - 19 aprilie 2007

Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, în şedinţa din data de 12 aprilie 2007, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informaţiile care au devenit disponibile după ultima şedinţă a Consiliului guvernatorilor din 8 martie 2007 susţin în continuare raţionamentul care a stat la baza deciziei de majorare a ratelor dobânzilor din acea dată şi confirmă faptul că perspectivele pe termen mediu privind stabilitatea preţurilor continuă să fie supuse unor riscuri în sensul creşterii, ceea ce justifică monitorizarea cu deosebită atenţie a tuturor evoluţiilor. Este foarte important să se evite materializarea riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Aceasta va asigura şi în viitor ancorarea puternică a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung din zona euro la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor. Această ancorare constituie premisa pentru ca politica monetară să contribuie permanent la sprijinirea unei creşteri economice sustenabile şi la crearea de locuri de muncă în zona euro. Având în vedere contextul economic favorabil, politica monetară a BCE continuă să fie acomodativă, date fiind nivelurile moderate ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, expansiunea puternică a creditului şi a agregatelor monetare, precum şi volumul semnificativ al lichidităţii în zona euro, reflectat de toţi indicatorii prin care aceasta este măsurată. Aşadar, privind în perspectivă, se justifică adoptarea unor măsuri ferme şi prompte în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu.

În ceea ce priveşte analiza economică, informaţiile recente vin în sprijinul aprecierii formulate de Consiliul guvernatorilor conform căreia creşterea economică în zona euro va continua în ritm susţinut. Cea de-a doua estimare a Eurostat confirmă creşterea PIB real cu 0,9 la sută în trimestrul IV 2006 faţă de trimestrul anterior. În anul 2006, PIB real din zona euro a înregistrat o majorare de 2,7 la sută (nivel neajustat cu numărul de zile lucrătoare). Cele mai recente date statistice, rezultatele diverselor sondaje şi estimările realizate pe baza indicatorilor sugerează continuarea expansiunii economice în primul semestru al anului 2007.

În perspectivă, se menţin premisele unei creşteri economice solide în zona euro. În ceea ce priveşte mediul extern, expansiunea economică globală a devenit mai echilibrată la nivel regional, rămânând puternică, în pofida consemnării unui ritm mai moderat. Prin urmare, condiţiile pe pieţele internaţionale sunt favorabile exporturilor zonei euro. De asemenea, se anticipează persistenţa ritmului relativ alert de creştere a cererii interne din zona euro. Se estimează că investiţiile vor rămâne dinamice, stimulate de menţinerea pe o perioadă lungă a condiţiilor de finanţare favorabile, de restructurarea bilanţurilor companiilor, de nivelul ridicat al profiturilor acumulate şi al celor prezente, precum şi de sporirea eficienţei economice. Totodată, consumul va continua să se consolideze în perioada următoare, în concordanţă cu evoluţiile înregistrate la nivelul venitului real disponibil, susţinute într-o măsură tot mai mare de creşterea gradului de ocupare şi de îmbunătăţirea condiţiilor pe piaţa forţei de muncă.

Riscurile la adresa perspectivei favorabile privind creşterea economică sunt relativ echilibrate pe termen scurt. Pe termen lung, persistă însă riscurile în sensul decelerării, asociate mai ales factorilor externi - există temeri privind intensificarea presiunilor protecţioniste, posibilitatea producerii unor noi scumpiri ale petrolului şi eventuale corecţii abrupte generate de dezechilibre pe plan mondial.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, estimarea preliminară a Eurostat indică o rată anuală a inflaţiei IAPC de 1,9 la sută în luna martie 2007, faţă de 1,8 la sută în primele două luni ale anului curent. Descompunerea detaliată a datelor referitoare la inflaţia IAPC înregistrată în luna martie nu este încă disponibilă. Privind în perspectivă, în ipoteza că nu vor avea loc noi scumpiri ale petrolului, volatilitatea consemnată anul trecut la nivelul preţurilor energiei va determina efecte de bază semnificative, cu impact asupra profilului ratelor anuale ale inflaţiei din anul în curs. Ţinând seama de preţurile actuale şi de cotaţiile futures ale petrolului, este posibil ca ratele anuale ale inflaţiei să scadă în lunile următoare, pentru ca, spre sfârşitul anului, să urce din nou la valori apropiate de 2 la sută.

În cadrul orizontului pe termen mediu, relevant pentru politica monetară, perspectivele privind evoluţia preţurilor sunt în continuare supuse unor riscuri în sensul creşterii, generate de posibilitatea înregistrării unor noi scumpiri ale petrolului, dar şi a unor majorări ale preţurilor administrate şi ale impozitelor indirecte mai mari decât cele anunţate şi stabilite până în acest moment. Trebuie evidenţiat faptul că, în cazul unor majorări salariale peste previziunile actuale, apar riscuri semnificative în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor, mai ales în contextul evoluţiilor favorabile observate pe piaţa muncii în ultimele trimestre. Prin urmare, este imperios necesar ca partenerii sociali să manifeste în continuare un comportament responsabil. În aceste condiţii, acordurile salariale trebuie să ţină seama de competitivitatea preţurilor, de nivelul încă ridicat al şomajului în multe economii, precum şi de evoluţia productivităţii. Consiliul guvernatorilor monitorizează cu deosebită atenţie derularea negocierilor salariale în ţările din zona euro.

Analiza monetară confirmă prevalenţa riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. Dinamica anuală a M3 a continuat să se accelereze de la 9,9 la sută în luna ianuarie la 10 la sută în luna februarie. Totodată, ritmul anual de creştere a creditelor acordate sectorului privat, deşi s-a menţinut la un nivel foarte ridicat (10,3 la sută în luna februarie), a continuat să manifeste tendinţe de temperare. Dacă în lunile precedente aceasta a ilustrat o încetinire a dinamicii împrumuturilor populaţiei, în contextul unor dobânzi mai mari la creditele ipotecare în zona euro şi al unei majorări mai lente a preţurilor locuinţelor în unele regiuni, în luna februarie fenomenul s-a datorat decelerării ritmului de creştere a împrumuturilor contractate de societăţile nefinanciare. În examinarea acestor evoluţii nu trebuie ignorat faptul că datele lunare pot fi influenţate de factori temporari şi, prin urmare, semnalul transmis nu trebuie supraevaluat. Într-adevăr, expansiunea puternică înregistrată de creditele acordate sectorului privat reflectă menţinerea tendinţei de creştere accentuată a împrumuturilor contractate de societăţile nefinanciare începând cu jumătatea anului 2004.

Privind în perspectivă, cele mai recente date continuă să indice o dinamică robustă a expansiunii masei monetare în zona euro. Menţinerea unei creşteri puternice a masei monetare şi a creditului reflectă nivelurile scăzute ale ratelor dobânzilor pe o perioadă îndelungată şi consolidarea activităţii economice în zona euro. Majorarea ratelor dobânzilor pe termen scurt şi nivelul scăzut al ratelor dobânzilor pe termen lung au influenţat evoluţiile înregistrate de componentele agregatelor monetare şi ale creditului, dar până în prezent nu au exercitat decât un impact limitat asupra evoluţiilor monetare în ansamblu. După mai mulţi ani de expansiune monetară puternică, lichiditatea în zona euro a atins un volum ridicat, reflectat de toţi indicatorii prin care aceasta este măsurată. În acest context, persistenţa ritmului alert al expansiunii monetare şi a creditului semnalează existenţa unor riscuri în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. În consecinţă, evoluţiile monetare necesită şi în viitor o monitorizare foarte atentă, mai ales în condiţiile creşterii robuste a activităţii economice şi ale menţinerii dinamicii puternice a pieţei imobiliare în multe ţări din zona euro.

În concluzie, este deosebit de important ca analiza tendinţei preţurilor să ţină seama de volatilitatea pe termen scurt a ratelor inflaţiei. Orizontul de timp relevant pentru politica monetară este cel mediu. Riscurile în sensul creşterii asociate perspectivelor pe termen mediu ale stabilităţii preţurilor se menţin şi se referă în special la majorări salariale mai mari decât cele anticipate în prezent, în contextul unei creşteri puternice a populaţiei ocupate şi al intensificării activităţii economice. Dat fiind ritmul alert al expansiunii monetare şi a creditului, pe fondul existenţei unui volum de lichiditate deja semnificativ, coroborarea rezultatelor analizei economice cu cele ale analizei monetare susţine ipoteza conform căreia, pe termen mediu şi lung, predomină riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze foarte atent toate evoluţiile, pentru a evita materializarea pe termen mediu a riscurilor menţionate. Aceasta va permite şi în viitor ancorarea puternică a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung din zona euro la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor. Aşadar, privind în perspectivă, este în continuare justificată adoptarea unor măsuri ferme şi prompte în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu.

În privinţa altor politici, Consiliul guvernatorilor a salutat recomandările adresate ţărilor din zona euro în versiunea actualizată în 2007 a Orientărilor integrate - un pachet amplu adoptat de Consiliul ECOFIN în anul 2005 -, cuprinzând Orientările generale privind politica economică şi Orientările privind ocuparea forţei de muncă. Varianta actualizată a Orientărilor integrate a fost aprobată de Consiliul European cu ocazia întrunirilor din 8 şi 9 martie 2007, axate pe necesitatea de a accelera consolidarea fiscală, de a îmbunătăţi calitatea finanţelor publice, de a stimula competiţia şi integrarea, precum şi de a promova reformele pe piaţa muncii. Cu privire la politica fiscală, este esenţială valorificarea situaţiei economice favorabile pentru realizarea unor progrese notabile pe linia consolidării bugetare. În anul 2006, ponderea deficitului bugetar şi respectiv cea a datoriei în PIB în ţările din zona euro s-au redus peste aşteptări. Acest rezultat reflectă însă, în mare măsură, expansiunea veniturilor fiscale într-un context macroeconomic favorabil, care a compensat în unele cazuri creşterea cheltuielilor publice peste nivelul planificat. Rezultatele fiscale peste aşteptări din anul 2006 ar trebui să conducă la adoptarea unor ţinte mai ambiţioase pentru anul 2007 şi în anii următori, permiţând alocarea integrală a veniturilor excepţionale pentru reducerea deficitului şi a datoriei. În plus, politicile fiscale prociclice ar trebui evitate în toate ţările. O astfel de conduită este vitală pentru asigurarea sustenabilităţii fiscale în perspectiva impactului exercitat de îmbătrânirea populaţiei şi este în deplină concordanţă cu versiunea revizuită a Pactului de creştere şi stabilitate. Revizuirea cheltuielilor publice şi a sistemului de impozitare în vederea îmbunătăţirii calităţii finanţelor publice ar putea stimula suplimentar expansiunea economică şi sustenabilitatea fiscală.

De asemenea, Consiliul guvernatorilor sprijină reformele structurale ambiţioase, menite să contribuie la funcţionarea fără sincope a Uniunii Monetare şi să susţină potenţialul de creştere şi crearea de locuri de muncă. În mod deosebit, îmbunătăţirea flexibilităţii pieţei muncii în vederea corelării evoluţiilor salariale cu cele ale productivităţii şi favorizarea mobilităţii forţei de muncă sunt de natură să consolideze rezistenţa economiilor la şocuri şi să asigure competitivitatea acestora.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul articol prezintă modalitatea în care BCE comunică pieţelor financiare mesajele de politică monetară. Cel de-al doilea articol este consacrat analizării surselor diferenţialelor de creştere economică dintre ţările zonei euro, precum şi implicaţiilor acestora asupra politicilor economice. Cel de-al treilea articol se referă la discrepanţele dintre soldul bugetului general consolidat şi variaţia datoriei publice la nivelul zonei euro.