Buletinul lunar BCE - august 2010


Editorial - 12 august 2010

În şedinţa din 5 august 2010, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a considerat corespunzător nivelul actual al ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE şi, prin urmare, a hotărât ca acestea să rămână nemodificate. Luând în considerare toate informaţiile noi care au devenit disponibile ulterior şedinţei din data de 8 iulie 2010, Consiliul guvernatorilor anticipează în continuare că evoluţia preţurilor se va menţine moderată în cadrul orizontului pe termen mediu relevant pentru politica monetară, fiind favorizată de presiuni interne scăzute asupra preţurilor. Datele economice disponibile şi indicatorii din sondaje sugerează consolidarea activităţii economice în trimestrul II 2010, în timp ce datele disponibile pentru trimestrul III 2010 indică o ameliorare peste aşteptări. Privind în perspectivă şi luând în considerare o serie de factori temporari, Consiliul guvernatorilor estimează în continuare o creştere economică moderată, dar încă neuniformă, în zona euro, într-un context grevat de incertitudini. Analiza monetară confirmă faptul că presiunile inflaţioniste pe termen mediu sunt în continuare scăzute, după cum indică ritmul lent al expansiunii monetare şi a creditului. Pe ansamblu, Consiliul guvernatorilor preconizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro. Anticipaţiile inflaţioniste sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste rămâne primordială.

Politica monetară va adopta toate măsurile necesare pentru menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu în zona euro. Aceasta reprezintă contribuţia indispensabilă şi fundamentală a politicii monetare la stimularea unei creşteri economice sustenabile şi a creării de locuri de muncă, precum şi la asigurarea stabilităţii financiare. Toate măsurile neconvenţionale adoptate în perioada caracterizată de tensiuni acute pe pieţele financiare, respectiv „conduita de sprijinire susţinută a creditării” şi programul destinat pieţelor titlurilor de valoare, sunt în deplină concordanţă cu mandatul Consiliului guvernatorilor, fiind concepute a avea un caracter temporar. Consiliul guvernatorilor îşi reafirmă angajamentul ferm de a menţine stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi lung, atât orientarea politicii monetare, cât şi măsurile generale de furnizare de lichiditate urmând să fie ajustate în mod corespunzător. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze, cu deosebită atenţie, toate evoluţiile în perioada următoare.

Analiza economică relevă faptul că, după o perioadă de declin accentuat, activitatea economică a zonei euro a cunoscut o intensificare începând cu jumătatea anului 2009. În trimestrul I 2010, PIB real al zonei euro a consemnat o creştere trimestrială de 0,2%. Datele economice disponibile şi indicatorii din sondaje sugerează consolidarea activităţii economice în trimestrul II 2010, în timp ce datele disponibile pentru trimestrul III 2010 indică o ameliorare peste aşteptări. Privind în perspectivă şi luând în considerare unele efecte temporare, Consiliul guvernatorilor estimează în continuare un ritm moderat de creştere a PIB real, dar încă neuniform, atât la nivelul tuturor economiilor, cât şi al sectoarelor zonei euro. Creşterea economică în curs la nivel mondial şi impactul acesteia asupra cererii de exporturi din zona euro, coroborate cu orientarea acomodativă a politicii monetare şi cu măsurile adoptate pentru restabilirea funcţionării sistemului financiar, ar trebui să susţină în continuare economia zonei euro. Cu toate acestea, se anticipează că relansarea activităţii economice va fi temperată de procesul de ajustare bilanţieră în diferite sectoare şi de perspectivele referitoare la piaţa forţei de muncă.

În conformitate cu evaluarea Consiliului guvernatorilor, riscurile la adresa perspectivelor economice sunt, în general, echilibrate, într-un context grevat de incertitudini. În privinţa factorilor cu impact pozitiv, este posibil ca redresarea economiei mondiale şi a comerţului exterior să fie mai puternică decât se prognozează în prezent, susţinând astfel în continuare exporturile zonei euro. Referitor la factorii cu impact negativ, se menţin preocupările cu privire la reapariţia unor tensiuni pe pieţele financiare, noi scumpiri ale petrolului şi ale altor materii prime, presiuni protecţioniste, precum şi la posibilitatea unei corecţii abrupte a dezechilibrelor pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro a crescut de la 1,4% în luna iunie 2010 la 1,7% în luna iulie 2010, cel mai probabil ca urmare a efectelor de bază în sensul creşterii asociate componentelor energie şi alimente. În următoarele luni, se anticipează că ratele anuale ale inflaţiei IAPC vor fi în continuare volatile, situându-se în jurul nivelului actual. Privind în perspectivă, în anul 2011, ratele inflaţiei ar trebui să se menţină la niveluri, în general, modeste, fiind favorizate de presiuni interne scăzute asupra preţurilor. Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Riscurile la adresa perspectivelor privind evoluţiile preţurilor sunt, în general, echilibrate. Riscurile în sensul creşterii pe termen mediu se referă, în special, la evoluţia preţurilor materiilor prime. De asemenea, ţinând seama de necesitatea consolidării fiscale în anii următori, majorările impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate ar putea depăşi aşteptările. În acelaşi timp, riscurile la adresa evoluţiilor costurilor şi preţurilor interne sunt limitate. Pe ansamblu, Consiliul guvernatorilor va monitoriza cu atenţie evoluţiile viitoare ale tuturor indicatorilor de preţ disponibili.

În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmul anual de creştere a agregatului monetar M3 a devenit pozitiv, situându-se la 0,2% în luna iunie 2010, faţă de -0,1 în luna mai 2010. Dinamica anuală a creditelor acordate sectorului privat a continuat să înregistreze o uşoară intensificare, dar s-a menţinut la un nivel scăzut (0,3%). Coroborate, aceste date susţin în continuare evaluarea privind expansiunea moderată a masei monetare şi presiunile inflaţioniste scăzute pe termen mediu. Evoluţiile pe termen scurt ale M3 şi ale unora dintre componentele şi contrapartidele sale s-au menţinut volatile, existând posibilitatea ca acest fenomen să persiste.

Deşi afectează încă ritmul de creştere a masei monetare, impactul puternic exercitat anterior de configuraţia ratelor dobânzilor asupra dinamicii monetare pare să se atenueze treptat. Aceasta presupune o reducere progresivă a influenţei asupra ritmului real de creştere înregistrat de M3 a efectelor în sensul scăderii exercitate de panta abruptă a curbei randamentelor şi, implicit, de direcţionarea unor fonduri către titluri şi depozite pe termen lung neincluse în M3. Totodată, ritmul anual de creştere a M1 a continuat să se tempereze, deşi s-a menţinut alert (9,2%) în luna iunie 2010. Această evoluţie reflectă parţial un nivel uşor mai ridicat al costurilor de oportunitate aferente deţinerii de depozite overnight, comparativ cu alte depozite pe termen scurt.

În pofida persistenţei dinamicii anuale scăzute a creditelor bancare acordate sectorului privat, se înregistrează în continuare evoluţii de sens opus, respectiv o dinamică pozitivă tot mai pronunţată în cazul împrumuturilor acordate populaţiei şi o stabilizare a ritmurilor anuale de creştere negative în cazul creditelor destinate societăţilor nefinanciare. Răspunsul cu întârziere al dinamicii creditelor acordate societăţilor nefinanciare la evoluţiile activităţii economice reprezintă o caracteristică normală a ciclului economic.

Datele disponibile până în luna iunie 2010 sugerează că, după amplificarea consemnată timp de câteva luni în prima parte a acestui an, procesul de redimensionare a bilanţurilor băncilor nu şi-a continuat trendul ascendent. Băncile se confruntă în continuare cu dificultatea de a extinde accesul sectorului nefinanciar la credite odată cu intensificarea cererii. Pentru a face faţă acestei situaţii, băncile ar trebui, dacă este cazul, să nu distribuie profitul, să se orienteze către piaţă în vederea consolidării în continuare a bazei de capital sau să valorifice la maximum măsurile de asistenţă financiară cu privire la recapitalizare adoptate de autorităţile guvernamentale.

În acest sens, Consiliul guvernatorilor salută exerciţiul de stress test la nivel european, care a fost pregătit şi realizat de Comitetul supraveghetorilor bancari europeni (Committee of European Banking Supervisors, CEBS) şi de autorităţile naţionale de supraveghere, în strânsă colaborare cu BCE. Acest exerciţiu a fost cuprinzător şi riguros, iar rezultatele confirmă rezistenţa la şocuri economice şi financiare majore a sistemelor bancare din UE şi din zona euro în ansamblu. De asemenea, exerciţiul a sporit semnificativ gradul de transparenţă cu privire la condiţiile financiare actuale şi expunerile la risc ale celor 91 de instituţii participante, reprezentând un pas important în restabilirea încrederii la nivelul pieţelor.

Consiliul guvernatorilor salută, de asemenea, angajamentul autorităţilor naţionale de a oferi asistenţă băncilor în cazul în care sprijinul acordat de sectorul privat se dovedeşte insuficient. Poziţii bilanţiere solide, un sistem eficient de gestionare a riscurilor şi modele de afaceri transparente şi viabile sunt esenţiale pentru consolidarea rezistenţei băncilor la şocuri, precum şi pentru asigurarea accesului corespunzător la finanţare, punând astfel bazele creşterii economice sustenabile, creării de locuri de muncă şi stabilităţii financiare.

În concluzie, ratele actuale ale dobânzilor reprezentative ale BCE se menţin la niveluri corespunzătoare. Luând în considerare toate informaţiile noi care au devenit disponibile ulterior şedinţei din data de 8 iulie 2010, Consiliul guvernatorilor anticipează în continuare că evoluţia preţurilor se va menţine moderată în cadrul orizontului pe termen mediu relevant pentru politica monetară, fiind favorizată de presiuni interne scăzute asupra preţurilor. Datele economice disponibile şi indicatorii din sondaje sugerează consolidarea activităţii economice în trimestrul II 2010, în timp ce datele disponibile pentru trimestrul III 2010 indică o ameliorare peste aşteptări. Privind în perspectivă şi luând în considerare o serie de factori temporari, Consiliul guvernatorilor estimează în continuare o creştere economică moderată, dar încă neuniformă, în zona euro, într-un context grevat de incertitudini. Coroborarea rezultatului analizei economice cu cel al analizei monetare confirmă faptul că presiunile inflaţioniste pe termen mediu se menţin scăzute, după cum indică ritmul lent al expansiunii monetare şi a creditului. Pe ansamblu, Consiliul guvernatorilor preconizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro. Anticipaţiile inflaţioniste sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste rămâne primordială.

Referitor la politicile fiscale, este esenţial ca programele bugetare pentru anul 2011 şi ulterior să reflecte angajamentul ferm în favoarea revenirii la poziţii bugetare solide. Având în vedere deteriorarea fiscală excepţională din ultimii doi ani, se impune aplicarea unor strategii de consolidare pe termen mediu credibile pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi crearea unui spaţiu de manevră în domeniul bugetar. Ca o condiţie minimă, obiectivele bugetare la nivel naţional trebuie să respecte cerinţele de consolidare fiscală prevăzute în cadrul procedurilor de deficit excesiv respective. Ţinte mai ambiţioase, adoptate deja de unele ţări din zona euro, pot deveni necesare în cazul în care programele actuale nu sprijină îndeplinirea obiectivului principal de stopare şi de inversare a trendului crescător al ponderii datoriei publice în PIB. De asemenea, toate ţările trebuie să formuleze măsuri de ajustare fiscală credibile, în special pe partea de cheltuieli, şi să fie, totodată, pregătite să implementeze măsuri suplimentare, dacă este cazul, în anii următori.

Pentru a susţine procesul de consolidare fiscală şi buna funcţionare a zonei euro şi pentru consolidarea perspectivelor unei creşteri economice sustenabile mai robuste, este esenţială promovarea unor reforme structurale cuprinzătoare. Reforme majore sunt necesare mai ales în ţările care au înregistrat în trecut pierderi de competitivitate sau se confruntă cu deficite fiscale şi externe ridicate. Măsurile adoptate ar trebui să asigure un proces de negociere salarială care să permită ajustarea flexibilă a salariilor în funcţie de nivelul şomajului şi de pierderile de competitivitate. Reformele destinate consolidării creşterii productivităţii vor sprijini în continuare procesul de ajustare a acestor economii.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul analizează evoluţiile preţului petrolului şi impactul acestora asupra inflaţiei şi activităţii economice în zona euro. Cel de-al doilea abordează evoluţia recentă a schimburilor comerciale în zona euro şi la nivel internaţional. Al treilea articol oferă o prezentare generală a noilor statistici armonizate ale BCE referitoare la fondurile de investiţii din zona euro.