Editorial - 12 noiembrie 2009

În şedinţa din data de 5 noiembrie 2009, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Ratele actuale ale dobânzilor se menţin la niveluri corespunzătoare. Informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei din data de 8 octombrie 2009 au confirmat anticipaţiile Consiliului guvernatorilor. Deşi, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC s-a situat la nivelul de -0,1% în luna octombrie 2009, se anticipează că aceasta va reveni la valori pozitive în lunile următoare şi îşi va menţine evoluţia moderată în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Totodată, cele mai recente informaţii semnalează, în continuare, ameliorarea activităţii economice în semestrul II 2009. Consiliul guvernatorilor anticipează redresarea treptată a economiei zonei euro în anul 2010, admiţând şi persistenţa unui grad ridicat de incertitudine asociat perspectivelor economice. Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Rezultatul analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute pe termen mediu, pe fondul temperării în continuare a expansiunii masei monetare şi a creditului. În acest context, Consiliul guvernatorilor anticipează că stabilitatea preţurilor se va menţine pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro.

În ceea ce priveşte analiza economică, datele şi indicatorii disponibili din sondaje semnalează, în continuare, ameliorarea activităţii economice în semestrul II 2009. Zona euro ar urma să beneficieze de refacerea stocurilor şi de redresarea exporturilor, precum şi de stimulentele macroeconomice substanţiale în curs de acordare şi de măsurile adoptate pentru a restabili funcţionarea sistemului financiar. Luând în considerare toate informaţiile disponibile, ritmurile trimestriale de creştere a PIB real ar putea reveni la valori pozitive în a doua parte a acestui an. Cu toate acestea, gradul de incertitudine se menţine ridicat, dat fiind caracterul temporar al unor factori stimulativi. Făcând abstracţie de volatilitatea relevată de cele mai recente date, se anticipează că economia zonei euro va cunoaşte o redresare treptată în anul 2010, fiind posibil ca aceasta să fie influenţată pe termen mediu de procesul de ajustare continuă a bilanţurilor în sectorul financiar şi în cel nefinanciar atât în zona euro, cât şi în afara acesteia.

În opinia Consiliului guvernatorilor, riscurile la adresa acestor perspective se menţin, în general, echilibrate. Referitor la riscurile în sensul creşterii, datorită stimulentelor macroeconomice substanţiale în curs de acordare, precum şi altor măsuri adoptate, efectele ar putea depăşi aşteptările. De asemenea, nivelul încrederii ar putea creşte mai rapid, deteriorarea condiţiilor pe pieţele forţei de muncă ar putea fi mai puţin pronunţată decât s-a anticipat anterior, iar cererea externă s-ar putea dovedi mai puternică decât s-a prognozat. Referitor la riscurile în sensul scăderii, se menţin preocupările cu privire la interacţiunea negativă mai puternică sau mai îndelungată între economia reală şi sectorul financiar, noi scumpiri ale petrolului şi ale altor materii prime, intensificarea presiunilor protecţioniste, precum şi la posibilitatea unei corecţii abrupte a dezechilibrelor pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC s-a situat la -0,1% în luna octombrie, faţă de -0,3% în luna septembrie. Valorile negative actuale ale ratei inflaţiei corespund anticipaţiilor precedente şi reflectă în principal variaţiile preţurilor materiilor prime pe pieţele internaţionale înregistrate în anul anterior. Se preconizează revenirea la valori pozitive a ratelor anuale ale inflaţiei în lunile următoare, datorată şi efectelor de bază. Ulterior, în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară, se anticipează că rata inflaţiei se va menţine pozitivă, evoluţiile în general modeste ale preţurilor şi costurilor reflectând persistenţa cererii scăzute în zona euro şi pe plan internaţional. În acest context, trebuie reiterat faptul că anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Riscurile la adresa acestor perspective se menţin, în general, echilibrate şi se referă, în special, la perspectivele activităţii economice şi la evoluţia preţurilor materiilor prime. De asemenea, ţinându-se seama de necesitatea unei consolidări fiscale în anii următori, majorările impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate ar putea fi mai substanţiale decât se preconizează în prezent.

În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmurile anuale de creştere a agregatului monetar M3 şi a creditelor acordate sectorului privat au continuat să se diminueze în luna septembrie până la nivelurile de 1,8% şi, respectiv, -0,3%. Aceste evoluţii concomitente susţin evaluarea privind expansiunea moderată a masei monetare şi presiuni inflaţioniste scăzute pe termen mediu.

În următoarele câteva luni, este foarte posibil ca ritmurile anuale de creştere a agregatelor monetare să fie influenţate în sensul scăderii de efectele de bază asociate intensificării turbulenţelor de pe pieţele financiare din anul anterior. Totuşi, trebuie evidenţiată dinamica agregatelor monetare M1 şi M3 care reflectă în continuare configuraţia actuală a ratelor dobânzilor. Deşi spread-ul îngust dintre ratele dobânzilor la diferite categorii de depozite pe termen scurt conduce la realocări de fonduri către activele cele mai lichide din cadrul M1, panta abruptă a curbei randamentelor favorizează, la rândul său, realocări similare dinspre M3 către depozitele pe termen lung şi titlurile neincluse în acest agregat.

În luna septembrie 2009, dinamica anuală a creditelor bancare acordate sectorului privat nefinanciar a consemnat valori uşor negative, ritmul anual de creştere a creditelor acordate atât societăţilor nefinanciare, cât şi populaţiei continuând să scadă până la niveluri negative. În acelaşi timp, fluxurile lunare ale creditelor acordate populaţiei au consemnat în continuare valori pozitive, înregistrând chiar o creştere, în timp ce fluxurile creditelor acordate societăţilor nefinanciare au fost negative. Cele mai recente date reconfirmă faptul că dinamica înregistrată de creditele acordate populaţiei s-a stabilizat la niveluri reduse. În cazul societăţilor nefinanciare, nivelurile scăzute ale producţiei şi schimburilor comerciale, precum şi persistenţa incertitudinilor asociate perspectivelor economice contribuie în continuare la temperarea cererii de finanţare bancară din partea întreprinderilor, tendinţă ce ar putea deveni predominantă în lunile următoare. În acest sens, trebuie remarcat că volumul împrumuturilor acordate companiilor îşi reia, în mod normal, ritmul de creştere cu un anumit decalaj în raport cu ciclul activităţii economice. Totodată, ameliorarea în continuare a condiţiilor de finanţare ar trebui să susţină cererea de credite în perioada următoare. În contextul actual extrem de dificil, băncile ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare pentru a continua consolidarea bazelor de capital şi, după caz, să valorifice pe deplin măsurile guvernamentale pentru susţinerea sectorului financiar, în special pe cele vizând procesul de recapitalizare.

În concluzie, ratele actuale ale dobânzilor se menţin la niveluri corespunzătoare. Informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei din data de 8 octombrie 2009 au confirmat anticipaţiile Consiliului guvernatorilor. Deşi, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC s-a situat la nivelul de -0,1% în luna octombrie 2009, se anticipează că aceasta va redeveni pozitivă în lunile următoare şi că îşi va menţine evoluţia moderată în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Totodată, cele mai recente informaţii semnalează, în continuare, o ameliorare a activităţii economice în semestrul II 2009. Consiliul guvernatorilor anticipează redresarea treptată a economiei zonei euro în anul 2010, admiţând şi persistenţa unui grad ridicat de incertitudine asociat perspectivelor economice. Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Coroborarea rezultatului analizei economice cu cel al analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute pe termen mediu, pe fondul temperării în continuare a expansiunii masei monetare şi a creditului. În acest context, Consiliul guvernatorilor anticipează că stabilitatea preţurilor se va menţine pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro.

Având în vedere decalajele specifice procesului de transmisie a politicii monetare, Consiliul guvernatorilor anticipează că efectele măsurilor sale se vor resimţi treptat la nivelul economiei. Astfel, prin toate măsurile adoptate, politica monetară susţine furnizarea de lichiditate şi redresarea economiei zonei euro. Privind în perspectivă şi luând în considerare ameliorarea condiţiilor pe pieţele financiare, nu toate măsurile privind lichiditatea vor fi la fel de necesare ca în perioada anterioară. În consecinţă, Consiliul guvernatorilor va asigura anularea treptată şi în timp util a măsurilor extraordinare privind lichiditatea, precum şi sterilizarea excesului de lichiditate, în vederea contracarării corespunzătoare a riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. Astfel, Consiliul guvernatorilor va asigura în continuare ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, o condiţie sine qua non pentru susţinerea dezvoltării durabile şi a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă, care contribuie la stabilitatea financiară. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în perioada următoare.

În ceea ce priveşte politicile fiscale, numeroase state din zona euro se confruntă cu dezechilibre fiscale ridicate şi în deteriorare accentuată. Dacă acestea nu vor fi contracarate printr-o strategie clară şi credibilă de consolidare fiscală, ar putea apărea riscul ca încrederea publicului în sustenabilitatea finanţelor publice şi în redresarea economică să fie grav subminată. Necesarul foarte ridicat de finanţare a administraţiei publice prezintă riscul de a genera modificări rapide la nivelul percepţiilor pieţei, conducând la rate ale dobânzilor mai puţin favorabile pe termen mediu şi lung. Această evoluţie ar avea, la rândul ei, un efect inhibitor asupra investiţiilor private şi, prin urmare, ar eroda fundamentele revenirii la o creştere economică susţinută. De asemenea, deficitele şi datoriile publice ridicate pot complica misiunea politicii monetare unice de a menţine stabilitatea preţurilor. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor solicită acestor state să comunice şi să aplice în timp util strategii ambiţioase de dezangajare şi de consolidare fiscală, bazate pe ipoteze realiste privind creşterea economică şi care să se axeze pe reformele în domeniul cheltuielilor bugetare. Reducerea impozitelor ar trebui avută în vedere numai pe termen mediu, după ce ţările vor fi recâştigat un spaţiu de manevră suficient în domeniul bugetar. În acest sens, concluziile recente ale Consiliului ECOFIN, prin care se solicită începerea consolidării cel târziu în anul 2011 şi depăşirea semnificativă a nivelului de referinţă de 0,5% din PIB pe an, reprezintă cerinţa minimă pentru toate ţările din zona euro. Succesul strategiilor de ajustare fiscală va depinde, de asemenea, în mod fundamental, de transparenţa procedurilor bugetare, precum şi de calitatea şi caracterul exhaustiv al statisticilor privind finanţele publice. În acest domeniu, sunt esenţiale progrese rapide şi decisive atât în ţările vizate, cât şi în întreaga zonă euro.

Referitor la reformele structurale, toate ţările trebuie să îşi intensifice eforturile în direcţia susţinerii creşterii economice durabile şi a îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă, deoarece este posibil ca efectele crizei financiare să fi afectat capacităţile de producţie ale economiilor din zona euro. Este nevoie de moderaţie în procesul de negociere salarială, flexibilitate suficientă pe piaţa forţei de muncă şi existenţa unor stimulente eficiente pentru a evita creşterea semnificativă a şomajului structural în anii următori. Se impune, de asemenea, adoptarea de urgenţă a unor politici de stimulare a concurenţei şi inovării în vederea accelerării procesului de restructurare şi a investiţiilor, cât şi pentru crearea de noi oportunităţi de afaceri. În plus, restructurarea adecvată a sectorului bancar ar trebui să deţină un rol important. Poziţii bilanţiere solide, un sistem eficient de gestionare a riscurilor şi modele de afaceri transparente şi viabile sunt esenţiale pentru consolidarea rezistenţei sistemului bancar la şocuri, punând astfel bazele stabilităţii financiare şi expansiunii economice sustenabile.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul dintre acestea analizează rolul comunicării la nivelul băncilor centrale în perioadele caracterizate de incertitudini sporite. Cel de-al doilea prezintă analiza monetară în condiţiile manifestării turbulenţelor financiare. Cel de-al treilea articol plasează recenta recesiune din zona euro în context istoric.