Editorial - 15 octombrie 2009

În şedinţa din data de 8 octombrie 2009, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Nivelul actual al ratelor dobânzilor este în continuare corespunzător. Informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei de la începutul lunii septembrie 2009 au confirmat evaluarea precedentă a Consiliului guvernatorilor. Deşi, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC a continuat să înregistreze valori uşor negative în luna septembrie 2009, se anticipează că aceasta va redeveni pozitivă în lunile următoare şi că evoluţia acesteia se va menţine moderată în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Totodată, cele mai recente informaţii susţin, în continuare, opinia Consiliului guvernatorilor, potrivit căreia economia zonei euro este în curs de stabilizare şi se aşteaptă redresarea treptată a acesteia. Cu toate acestea, gradul de incertitudine se menţine ridicat. Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Rezultatul analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute pe termen mediu, pe fondul temperării în continuare a expansiunii masei monetare şi a creditului. În acest context, Consiliul guvernatorilor anticipează că stabilitatea preţurilor se va menţine pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro.

În ceea ce priveşte analiza economică, indicatorii disponibili din sondaje semnalează în continuare persistenţa procesului de stabilizare a activităţii economice. Zona euro ar urma să beneficieze de redresarea exporturilor, de stimulentele macroeconomice substanţiale în curs de acordare, precum şi de măsurile adoptate pentru a restabili funcţionarea sistemului financiar. De asemenea, după contribuţiile negative semnificative din semestrul I 2009, se anticipează că etapa de refacere a stocurilor va influenţa pozitiv ritmul de creştere a PIB real în semestrul II 2009. Cu toate acestea, gradul de incertitudine se menţine ridicat, iar volatilitatea reflectată de cele mai recente date impune interpretarea prudentă a informaţiilor disponibile. Pe ansamblu, se anticipează că redresarea va fi în continuare relativ neuniformă. Aceasta va fi susţinută pe termen scurt de o serie de factori temporari, dar, pe termen mediu, ar putea fi influenţată de procesul de ajustare continuă a bilanţurilor în sectorul financiar şi în cel nefinanciar al economiei, atât în zona euro, cât şi în afara acesteia.

În opinia Consiliului guvernatorilor, riscurile la adresa acestor perspective se menţin, în general, echilibrate. Referitor la riscurile în sensul creşterii, datorită stimulentelor macroeconomice substanţiale în curs de acordare, precum şi altor măsuri adoptate, efectele ar putea depăşi aşteptările. De asemenea, nivelul încrederii ar putea creşte mai rapid, deteriorarea condiţiilor pe pieţele forţei de muncă ar putea fi mai puţin pronunţată decât s-a anticipat anterior, iar cererea externă s-ar putea dovedi mai solidă decât s-a prognozat. Referitor la riscurile în sensul scăderii, se menţin temerile cu privire la o interacţiune negativă mai puternică sau mai îndelungată între economia reală şi sectorul financiar, la noi scumpiri ale petrolului şi ale altor materii prime, la intensificarea presiunilor protecţioniste şi la posibilitatea unei corecţii abrupte a dezechilibrelor pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC s-a situat la -0,3% în luna septembrie, faţă de -0,2% în luna august. Valorile negative consemnate în prezent de rata inflaţiei corespund anticipaţiilor precedente şi reflectă, în mare măsură, efectele de bază generate de variaţiile preţurilor pe pieţele internaţionale ale materiilor prime din anul anterior. Datorită efectelor de bază, se preconizează, de asemenea, revenirea la valori pozitive a ratelor anuale ale inflaţiei în lunile următoare. Ulterior, în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară, se anticipează că rata inflaţiei se va menţine pozitivă, evoluţiile generale modeste ale preţurilor şi costurilor reflectând persistenţa cererii scăzute în zona euro şi pe plan internaţional. În acest context, trebuie reiterat faptul că anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Riscurile la adresa acestor perspective se menţin, în general, echilibrate şi se referă, în special, la perspectivele activităţii economice şi ale preţurilor materiilor prime. De asemenea, ţinându-se seama de necesitatea unei consolidări fiscale în anii următori, majorările impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate ar putea fi mai substanţiale decât se preconizează în prezent.

În ceea ce priveşte analiza monetară, cele mai recente date confirmă menţinerea la un nivel scăzut a expansiunii masei monetare şi a creditului. În luna august 2009, ritmurile anuale de creştere a agregatului monetar M3 şi a creditelor acordate sectorului privat au continuat să scadă până la nivelurile record de 2,5% şi, respectiv, 0,1%. Restrângerea concomitentă a expansiunii monetare şi a creditului confirmă evaluarea precedentă a Consiliului guvernatorilor privind ritmul moderat de creştere a masei monetare şi presiunile inflaţioniste scăzute pe termen mediu.

Decelerarea persistentă a dinamicii anuale a M3 a fost în continuare dublată de intensificarea ritmului anual de creştere a agregatului monetar M1, până la 13,6% în luna august. Dinamica robustă a M1 reflectă realocările de fonduri către depozite overnight, în detrimentul depozitelor la termen cu scadenţă scurtă, ca urmare a îngustării spread-urilor dintre ratele dobânzilor la diverse categorii de depozite pe termen scurt. Totodată, este posibil ca reorientarea dinspre depozitele din cadrul M3 către depozite şi titluri pe termen lung neincluse în acest agregat să fi fost susţinută de curba abruptă a randamentelor.

Fluxul total al creditelor bancare acordate sectorului privat nefinanciar s-a menţinut la un nivel scăzut în luna august 2009. Conform celor mai recente date, decelerarea dinamicii înregistrate de creditele acordate populaţiei s-a stabilizat la niveluri reduse. După consemnarea pe parcursul câtorva luni a unor valori negative, fluxul creditelor acordate societăţilor nefinanciare a redevenit uşor pozitiv în luna august 2009. Făcând abstracţie de volatilitatea reflectată de datele lunare, dinamica împrumuturilor se menţine la un nivel foarte scăzut, ilustrând decalajul înregistrat, de obicei, între trendurile activităţii economice şi evoluţiile creditelor acordate întreprinderilor. În acest sens, având în vedere nivelurile scăzute ale producţiei şi ale schimburilor comerciale, precum şi persistenţa incertitudinilor asociate perspectivelor economice, se anticipează în continuare un nivel redus al creditelor acordate societăţilor nefinanciare în lunile viitoare. În acelaşi timp, ameliorarea în continuare a condiţiilor de finanţare ar trebui să favorizeze cererea de credite în perioada următoare. În contextul actual extrem de dificil, băncile ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare pentru a-şi consolida în continuare bazele de capital şi, după caz, să valorifice pe deplin măsurile guvernamentale pentru susţinerea sectorului financiar, în special pe cele vizând procesul de recapitalizare.

În concluzie, nivelul actual al ratelor dobânzilor este în continuare corespunzător. Informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei de la începutul lunii septembrie 2009 au confirmat evaluarea precedentă a Consiliului guvernatorilor. Deşi, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC a continuat să înregistreze valori uşor negative în luna septembrie 2009, se anticipează că aceasta va redeveni pozitivă în lunile următoare şi că evoluţia acesteia se va menţine moderată în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Totodată, cele mai recente informaţii susţin, în continuare, opinia Consiliului guvernatorilor, potrivit căreia economia zonei euro este în curs de stabilizare şi se aşteaptă redresarea treptată a acesteia. Cu toate acestea, gradul de incertitudine se menţine ridicat. Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Coroborarea rezultatului analizei economice cu cel al analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute pe termen mediu, pe fondul temperării în continuare a expansiunii masei monetare şi a creditului. În acest context, Consiliul guvernatorilor anticipează că stabilitatea preţurilor se va menţine pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro.

Având în vedere decalajele specifice procesului de transmisie a politicii monetare, Consiliul guvernatorilor anticipează că efectele măsurilor sale se vor resimţi treptat la nivelul întregii economii. Astfel, prin toate măsurile adoptate, inclusiv cea mai recentă operaţiune de refinanţare pe termen lung cu scadenţa la un an, din data de 30 septembrie 2009, politica monetară rămâne un important factor de susţinere a economiei. Odată cu îmbunătăţirea mediului macroeconomic, Consiliul guvernatorilor va asigura anularea în timp util a măsurilor adoptate şi sterilizarea excesului de lichiditate, în vederea contracarării corespunzătoare a riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. Prin aceasta, Consiliul guvernatorilor va asigura în continuare ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, o condiţie sine qua non pentru susţinerea dezvoltării durabile şi a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă, care contribuie la stabilitatea financiară. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în perioada următoare.

În ceea ce priveşte politicile fiscale, necesitatea unor strategii de ieşire din criză şi de consolidare fiscală ambiţioase şi realiste devine tot mai stringentă. Este esenţial ca autorităţile guvernamentale să implementeze măsuri structurale concrete şi să anunţe angajamentul ferm de a asigura finanţe publice sustenabile. Autorităţile guvernamentale ar trebui să îşi elaboreze planurile de consolidare în conformitate cu prevederile Pactului de stabilitate şi creştere, astfel încât procesul de consolidare să fie iniţiat cât mai rapid, cel târziu odată cu reluarea creşterii economice. Aceste planuri ar trebui să fie coroborate şi cu întărirea cadrului bugetar la nivel naţional. Eforturile de consolidare vor trebui intensificate în anul 2011, pentru a depăşi semnificativ nivelul de referinţă anual de 0,5% din PIB prevăzut în Pactul de stabilitate şi creştere. În ţările cu deficite bugetare ample şi/sau ponderi ridicate ale datoriei publice, ajustarea structurală anuală ar trebui să reprezinte cel puţin 1% din PIB. Ţinând seama de creşterea accelerată a ponderii cheltuielilor bugetare exprimate ca procente în PIB, precum şi de anticiparea unor noi presiuni generate de cheltuieli ca urmare a majorării poverii dobânzilor şi a costurilor pe care le implică îmbătrânirea populaţiei, măsurile structurale la nivel naţional ar trebui să se axeze pe reducerea cheltuielilor.

Referitor la reformele structurale, toate ţările trebuie să îşi intensifice eforturile în direcţia susţinerii creşterii economice durabile şi a îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă, deoarece este posibil ca efectele crizei financiare să fi afectat capacităţile de producţie ale economiilor din zona euro. În acest sens, este necesară asigurarea unui mecanism corespunzător de negociere salarială, a unei flexibilităţi suficiente pe piaţa forţei de muncă şi a acordării de stimulente eficiente. În acelaşi timp, se impune adoptarea de urgenţă a unor politici de stimulare a concurenţei şi inovării în vederea accelerării procesului de restructurare şi a investiţiilor, precum şi creării de oportunităţi de afaceri şi de câştiguri de productivitate necesare asigurării unei redresări susţinute. De asemenea, procesul de restructurare şi consolidare adecvată a sectorului bancar ar trebui să deţină un rol important. Poziţii bilanţiere solide, un sistem funcţional de management al riscurilor şi modele de afaceri transparente şi viabile sunt esenţiale pentru consolidarea sănătăţii financiare a sistemului bancar şi a rezistenţei acestuia la şocuri, punând astfel bazele stabilităţii financiare şi ale expansiunii economice sustenabile.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul dintre acestea analizează politica monetară şi oferta de credite în zona euro. Cel de-al doilea prezintă evoluţiile recente la nivelul bilanţului Eurosistemului, al Rezervelor Federale ale SUA şi al Băncii Japoniei. Cel de-al treilea articol abordează dezvoltarea sistemului financiar în economiile emergente şi consecinţele acesteia asupra politicilor economice.